1,005 matches
-
romanul Sub semnul paloșului (1989), a cărui elaborare datează din 1955-1958. Autorul plasează acțiunea în secolul al XIII-lea, între 1211 și 1266, nucleul epic principal constituindu-l ipoteza că, după ce participaseră la a cincea cruciadă, cavalerii teutoni (crijacii) au ctitorit, în ostrovul Snagov, o biserică. Cartea este o frescă ce imaginează organizarea socială a vlahilor, cu informații despre gospodăriile lor, muncile specifice, port, sărbători și cutume sau despre modul de strângere a oastei domnești. O epocă zbuciumată, pe care prozatorul
SLATINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289717_a_291046]
-
lui Nicolae Stoica de Hațeg, MB, 1974, 7-9; Liliana Boiț-Trâpcea, Considerații de ordin literar și lingvistic asupra „Cronicii Banatului” a lui Nicolae Stoica de Hațeg, MB, 1975, 4-6; Ion B. Mureșianu, O afirmare românească: biserica de la Băile Herculane din 1803, ctitorită de protopopul Nicolae Stoica de Hațeg, MB, 1977, 7-9; P. Radu, Dimitrie Onciulescu, Contribuții la istoria învățământului din Banat până la 1800, București, 1977, 119-124, passim; Dicț. lit. 1900, 817-818; Damaschin Mioc, O lucrare inedită a cronicarului bănățean Nicolae Stoica de
STOICA DE HAŢEG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]
-
1929-1941) e membru în Comisia de cenzură a filmelor. În „Fapta” din 1919 îi apar două traduceri din Maurice Maeterlinck, iar în aprilie 1920 începe să publice la „Viața românească”, primul text fiind un articol despre Thomas Hardy. La revista ctitorită de G. Ibrăileanu va deveni, din 1940, redactor-șef, în 1944-1946 director, alături de Mihai Ralea. Colaborează la „Arhiva pentru știință și reformă socială”, „Convorbiri literare”, „Bilete de papagal”, „Clopotul”, „Revista literară”, „Minerva”, „Dimineața”, „Adevărul” și „Adevărul literar și artistic”, „Universul
SUCHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290006_a_291335]
-
de-a lungul a peste două decenii. Frecvent scrie în „Glasul Bucovinei” și în reapăruta „Junimea literară” (unde din 1924 este secretar de redacție), la „Revista Moldovei”, „Lamura”, „Convorbiri literare”, „Gândul nostru”, „Săgetătorul”, „Flacăra”, „Șezătoarea”, „Codrul Cosminului”, „Floarea soarelui” ș.a. Ctitorește el însuși periodicele „Făt-Frumos” (1926-1944), „Buletinul «Mihai Eminescu»” (1930-1944), „Fond și formă” (1938, 1944). A fost, de asemenea, președintele Societății Muzicale „Armonia” și director al Teatrului Național din Cernăuți (1933-1935). Cele mai multe dintre articolele, studiile și notele de drum publicate în
MORARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
pentru Henric al III-lea, regele Franței, la a cărui Curte P.C. ajunge în 1579. Urcă (după un nou stagiu constantinopolitan, urmărit cu atenție de Ecaterina Salvaressi, mama lui Mihnea Turcitul), în sfârșit, pe tronul Țării Românești în 1583. Zidește, ctitorește (a refăcut mănăstirea de la Curtea de Argeș, biserica Sf. Nicolae din Șcheii Brașovului, a zidit mănăstirea Mislea), construiește palatul și biserica Aulei din Târgoviște (oraș în care și-a stabilit capitala, deranjându-i pe turci) - „il palazzo del Principe è di molta
PETRU CERCEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288802_a_290131]
-
etapă prețioasă și trudnic câștigată prin efortul colectiv al „Organizațiunilor Feministe”, pe drumul realizărilor juste și echitabile în ceea ce privește protecțiunea femeii, copilului și familiei. A fost necesară munca fără preget a organizațiunilor noastre, care prin mijlocirea condeiului sau a graiului au ctitorit în conștiința colectivă zidirea din ce în ce mai masivă a sentimentului inechității barbare, cu care legiuitorii duri și inumani ai altor vremuri o trataseră. Toate legiuirile vechi pornind de la concepția perimată azi a unei supraevaluări a bărbatului, al cărui rol social exclusiv, era
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Franței iluministe. Pătrunderea masivă a revuisticii, de multe ori sub forma corespondenței, deci ferită de ochii cenzurii, antrenează mișcarea iacobină pestană de la sfârșitul secolului al XVII-lea. Contele Széchenyi Ferenc pune bazele renumitei biblioteci pestane care îi poartă numele. El ctitorește o instituție de cultură capabilă să ofere necesarele contacte în interiorul arealului est-central și sud-estic, precum și să poarte un viu schimb de valori cărturărești cu Occidentul. În biblioteca sa se va tezauriza tot ceea ce este esențial în materie de carte iluministă
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și Cuoneb, Chișinău, 1961; R. Rolland, Viața lui Tolstoi, Chișinău, 1966; N. Asaev, Strofe alese, Chișinău, 1970; V. Bronevski, Poezii și poeme, Chișinău, 1971; V. Ketlinskaia, Bărbăție, Chișinău, 1972. Repere bibliografice: I. Ciocanu, Dialog continuu, Chișinău, 1977, 141-147; Alexandru Cosmescu, Ctitori de lumină, Chișinău, 1986, 27-31; I. C. Ciobanu, Modelări artistice, Chișinău, 1986, 128-162; I. C. Ciobanu, Iosif Balțan, omul și scriitorul, LA, 1993, 26 decembrie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 189-190. E.B.
BALŢAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285592_a_286921]
-
Mare, Capucei, Anadalchioi, Peletlia, Omurcea, Murfatlar, Alcagiu, Chichige, Palazu, Ilanlâc) și unde-și regăsea liniștea, alături de numeroasa-i familie, în reședința sa constănțeană"1537. Din inițiativa lui Mihail Kogălniceanu a fost realizată o fântână publică la Techirghiol. Tot el a ctitorit o capelă la Tuzla, iar în toamna anului 1884, la vârsta de 67 de ani, a scris pisania acelei capele. Textul pisaniei preciza: "Eu, Mihail Kogălniceanu, fiul întâi născut al marelui vornic de Moldavia, Ilie Kogălniceanu, după 46 de ani
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
au rezistat mai bine ca grup. Colaborează între ele, se susțin reciproc într-un network feminist, e drept. Doar noi am putut coagula ceva pro după lunga experiență de solidarizare contra. Doamne binecuvântează ideile feministe! Grupul Câr-Mâr a fost practic ctitorit foarte asemănător cu AnA. Am avut intuiția unei astfel de posibilități și eram secondată de Laura. Ea știa și știe să construiască forme funcționale în jurul unei idei. Cea a Câr-Mâr-ului, ca și construcția revistei îi aparțin în cea mai mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
îndrăgostite. Dimpotrivă, bărbații se socotesc mai bărbați când sunt misogini, când merg la război și-și atârnă armele de ei ca niște testicule adiționale, când stau în cabinetele puterii și clocesc un complot, când ridică bolovani sau, în fine, când ctitoresc cultura națională. Toate substitute ale adevăratei puteri, cea din interior. Ascultați aici, purtători de penis: Și macaraua ridică bolovani, și nu e bărbat, și calculatorul citește și creează tot felul de modele teoretice super-sofisticate, și nu e bărbat, și un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
era foarte simplă și „naturală”: vârste identice, comunism est-european. Background comun. Două diferențe majore. Prima: comunismul post-titoist a fost soft și suportabil față de stalinismul tovarășului (că noi și comunismul l-am făcut retro, când alții se scuturau de stalinism, îl ctitoream în variantă naționalistă). A doua e aceea că, în tranziție, ei s-au dezmembrat ca stat federativ (uneori au făcut-o absurd de violent), iar noi ne-am dezmembrat prin atomizare, păstrând statul bun părinte: fă-mă mare și cuminte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
rău să alungăm păgânii acolo unde le-o fi locul. - Cum te cheamă, moșule? - Atudoriței mă cheamă, măria ta! Și Ion! - De unde mă știi? - De la Direptate. Și de la Baia. Și de la Lipnic. Și de la mănăstirea Putna, când Maria Ta a ctitorit-o cu hramul Adormirii Maicii Domnului! - Cine sunt oamenii ăștia? - Plăieși din Țara de Sus. Ciobani. Meșteri În lemn. Oameni de-ai pădurii. Ridicați-vă, oameni buni, că vă cunoscu măria sa! Și aveți grijă ce vorbiți, să nu vă scurteze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Duca a avut preocupări culturale. Domnia lui poate fi socotită ca fiind una de dezvoltare a artelor și a spiritualității ortodoxe în special. În timpul ultimei domnii biserica Sfântul Nicolae Domnesc este zugrăvită și devine catedrală mitropolitană. Pe lângă Mănăstirea Cetățuia el ctitorește Mănăstirea Sfântului Ioan Zlataust din Iași, după cum atestă pisania datată decembrie 1682, în care apare și fiul lui, Constantin cu soția sa Maria (una din fiicele lui Constantin Brâncoveanu). Doamna Anastasia este ctitoră la Agapia, ei datorându-i-se casele
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cavoul deschis cândva. Resturile de îmbrăcăminte, țesute cu fir de aur, au indicat cu o oarecare siguranță că aici se află înmormântat ctitorul Gheorghe Duca<footnote O. Tafrali, op. cit., p. 39 footnote>. Mai putem aminti că fiul lui Gheorghe Duca, ctitorește biserica Mavromol din Galați, cu hramul Sfântul Gheorghe și că a făcut numeroase danii mănăstirilor. II. Constituirea domeniului mănăstirii Mănăstirea Cetățuia a fost zidită cu cheltuiala lui Gheorghe Duca, voievodul Moldovei, pe colina ce se numea mai dinainte Cetățuia, nume
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
subțiri înseamnă că are simțurile spiritualizate. Icoanele, broderiile, sculptura în lemn și piatră, argintăria sunt mărturie până astăzi a pasiunilor artistice a preoților, călugărilor și meșterilor din vremurile trecute, de dragostea cu care voievozii și cei cu stare bună deveneau ctitori. Aveau grijă ca fiecare obiect să fie făurit după condițiile de exigență în artă și în cult. Obiectele din lemn ne duc cu gândul că suntem muritori, deoarece lemnul putrezește, iar cele din piatră ne amintesc că prin suflet suntem
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
demult, anume Dancul... Deci am socotit... pentru această... beserică Dancul împreună cu sfințiia sa chir Sava mitropolitul... ca să să numască de acum înainte mănăstire și o am închinat la Svânta Gora... la o mănăstire ce se numește Cseropotamo”. Orice voievod, după ce ctitorea o mănăstire - și aici Constantin Duca voievod se socotea ctitor - îi dăruia locuri și bunuri, pentru a se pune pe picioare. Uite ce spune el la 17 februarie 1702 (7210): „Facem știre cu această carte... pentru svânta mănăstire... Danco, din
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
flăcări ca ziua se întunecă și se îndepărtează rapid, prin transfocare, apoi, iată! cu toții se regăsesc acum în siguranță, dincolo de pod, la câteva zeci de metri distanță, în renumitul cartier cu nume și cu specific autentic-romanes. Aterizaseră chiar lângă bisericuța ctitorită cu hramul Sfântului Mucenic Filimon, așezământ eclesiastic ce păstorea sufletele celor câteva sute de cetățeni pitorești (a doua sau a treia generație de familii ce-și părăsiseră, cu nestins regret, traiul de nomazi), actualmente trăitori relativ împământeniți și pașnici, din
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
1437 al lui Hiasi și Ștefan, voievozi, cănd Ștefan Jumătate, pentru credincioasa slujba, primea mai multe sate. Printre care și “Lipovăț, din jos de Vaslui” ,pe Bârlad. În pomelnicul ctitoresc, refăcut după cel vechi în 1883, sunt înscriși că primi ctitori Ștefan cel Mare și soția sa Maria. Pomelnicul trecea al doilea ctitor pe Vasile Lupu, mare vornic, care a refăcut lăcașul din Lipovăț la 1626. Biserică de lemn “ Sfanțul Gheorghe”, biserica fostei mănăstiri Lipovățul sau Zograful zidita de Vasile Lupu
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA LIPOVĂŢ. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Pintilie Gianina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2059]
-
mănăstirii Mănăstirea amintește de o istorie glorioasa a acestui popor, cu domnitori destoinici care au lăsat urme în conștiința urmașilor. Mihail Racoviță că domn al Moldovei pentru a treia oară (1716-1726), intră și el pe poarta din față a istoriei, ctitorind Mănăstirea Fâstâci în anul 1721, pe care o înzestrează cu moșii întinse și o închină Mănăstirii Sf.Ecaterina din Muntele Sinai. Mănăstirea este construită în stil bizantin, iar pictură să fiindcă era foarte veche a fost refăcuta în anul 1977
MĂNĂSTIREA FÂSTÂCI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by CLAUDIA GHELBERE, IONELA ADRIANA LEPARDA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2090]
-
și având eu trei dughene cu loc cu tot înaintea porții m(ă)n(ă)stirii S(ven)tâi Savii... și având și svințiie sa părintele patriiarhul trei părți de sat, anume Medeleni la ținutul Iașilor, care... erau date de ctitori mănăstirii lui Barnovschi, în care sat având și eu a patra parte... am făcut schimbătur(ă) cu sfințiie sa și am dat aceste trei dughene cu loc cu tot care sintu din Podul Vechi pân-în zaplazu(l) mănăstirii Sfintii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
în ierarhia mănăstirească își striga nevoile sale. Nu-l interesa ce se petrece în curtea vecinului, deși acolo se afla “fratele” său. Citește mai departe. ― Iaca ce spune prof. Ioan Vlăducă: “Ne aducem aminte de faptul că voievozii noștri au ctitorit multe mănăstiri, atât în Țările Românești cât și în alte țări ortodoxe. Unele mănăstiri de la noi erau închinate unor mănăstiri din Sfântul Munte Athos sau de la Ierusalim; o parte din veniturile lor mergeau la acele mănăstiri, ca milostenie; iar părinții
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
spune limpede că Iane Hadâmbul a primit un loc de biserică la Dealul Mare pe care a și făcut-o.” - a vorbit bătrânul cu mare mirare. Pe Iane Hadâmbul l-am mai întâlnit noi prin cele terfeloage, dar despre schitul ctitorit de el abia acum aflăm. „Chiar așa. L-am mai întâlnit, dar nu în calitate de ctitor, ci numai de dregător domnesc”. Continui să răscolesc în grămada de acte din fața mea, dar un gând nu-mi dă pace: „Bătrânul acesta prea le
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
spune cine a zidit Zlataustul. Mai este de luat în seamă încă un fapt. Și anume, că această biserică nu a fost zidită <din pajiște>, cum spune Duca vodă despre Cetățuia lui, ci înaintea Zlataustului a existat o altă biserică, ctitorită de Ștefan Tomșa I, domnitor al Moldovei între anii 1563-1564.” Nici nu știu cum să-ți mulțumesc, părinte, pentru că mi-ai înlăturat îndoielile. „Lasă asta și hai mai bine să mai răscolim prin cele hârțoage, pentru că mai multă mulțămire voi avea când
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
să nu stea împotriva cărței domniei mele.” „Antioh Cantemir voievod a îndeplinit astfel dorința unor ctitori de mănăstiri sau dăruitori de averi. Unul dintre ctitorii care și-au arătat nemulțumirea este Doamna Maria Zotu, fiica lui Petru Șchiopu, care a ctitorit mănăstirea Hlincea. Se știe că, întorcându-se în țară odată cu Radu Mihnea voievod, a găsit mănăstirea <pustie și toate satele răshirate și pustiite>, cum spunea la 18 decembrie 1616.” Același Radu Mihnea voievod, lund-o drept martor tot pe Doamna Maria
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]