366 matches
-
în fundamentul cretacic, acesta fiind cercetat și prin metode geofizice. Peste depozitele pliocene este prezent pleistocenul și depozitele de pante, a teraselor apelor curgătoare. Datarea lor s-a putut face cu ajutorul fosilelor mamifere care au trăit pe aceste meleaguri în timpul cuaternarului. Holocenul este prezent peste tot, fiind compus din depozite groase de pietrișuri și nisipuri fluviatile. Cele din urmă conțin ape dulci, rar mineralizate, și în ele se poate măsura, aproape peste tot, nivelul hidrostatic al fântânilor. Prin perimetrul Biborțeni trece
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
argile, nisipuri) și cuvertura superioară cuaternara, ce constituie rocile la zi, alcătuite din depozite fluvio-lacustre, fluviale și eoliene (pietrișuri, nisipuri, luturi) și loess, a căror grosime poate ajunge în regiunile de maximă afundare până la 100 m. Mantaua groasă de loess cuaternar face că formațiunile mai vechi să nu fie vizibile decât în unele zone ale văilor.
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
acolo unde aceasta e impusă de vârfurile de lance ale luncilor dinspre miazăzi. Triunghiul format din localitățile Mătăsari-Motru-Ciuperceni este, din punct de vedere geologic, rezultatul unor formațiuni și straturi străvechi din epocile geologice de dupa eocen-miocen,adică pliocen-pleistocen, cu statornicire în cuaternar. Zona unde se află orașul Mătăsari e o zonă în același timp colinara, subcolinară și de depresiune plata, cu un climat propice diverselor culturi, solul prezentând un puternic orizont argilos. Depozitele de roci ale zonei prezintă mai ales argile și
Comuna Mătăsari, Gorj () [Corola-website/Science/300462_a_301791]
-
desfășurarea proceselor naturale, fluctuațiile climatice marcate prin acțiunea factorilor de eroziune, evoluția biologică și, în ansamblu, a faunei și florei, au definit timpurile de început ale istoriei umanității, "preistoria" (împinsă în urmă, mult, chiar către 5 milioane de ani ). În timpul "cuaternarului", în mai multe rânduri, s-au produs înaintări și retrageri ale ghețarilor, corelate, încă din 1874, de către J. Geikje, cu dezvoltarea culturilor paleolitice. Sintetizând cercetările din Alpi, A. Penck și E. Brückner au denumit, după numele unor afluenți ai Dunării
Antropogeneză () [Corola-website/Science/299070_a_300399]
-
pe partea dreaptă a văii. Valea Mureșului în Depr. Turda-Alba Iulia își accentuează asimetria, care este cauzată atât de numeroșii afluenți din vest (din Munții Apuseni) - care au debite lichide și solide mari -, cât și de înălțarea Munților Apuseni în timpul Cuaternarului. Ca urmare, râul curge mult mai aproape de versantul stâng, respectiv de Dealurile Lopadei și de Podișul Secașelor. În acest culoar apar două îngustări, urmate de două arii depresionare bine individualizate și o unitate deluroasă intercalată (Dealul Bilag, 438 m). În
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
dezvoltarea nivelelor superioare (t5 - t8) în special pe dreapta râului. Terasele mijlocii și inferioare (t1 - t4) se racordează cu terasele Târnavei, Ampoiului și ale afluenților mai mici (Valea Aiudului, Gârbova, Geoagiu, Galda și Ighiu), marcând evoluția comună (cel puțin în cuaternar) și pledând pentru antecedența Mureșului pe traseul actual“ (M. Buza, 1996). În aval de Alba Iulia, în Culoarul Orăștiei, L. Badea și colab. (1987), în acord cu studiile realizate anterior (B. Vulcu, 1971; N. Popp, 1977; V. Trufaș, I. Stanciu
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
N-E și E până la Valea Pasărea, în S-E și S până la Câmpul Câlnăului și Lunca Argeș-Sabar, în S-V tot până la Lunca Argeș-Sabar, iar în N-V până la Câmpia Titu. S-a format prin retragerea treptată a lacului cuaternar, ca urmare a mișcării de înălțare a Carpaților și Subcarpaților și a intenselor aluvionări. În Pleistocenul superior aluviunile au fost acoperite cu loess și depozite loessoide, iar la începutul Holocenului depresiunea era complet exondată. În acest timp râurile își prelungesc
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
și o înclinare de la nord către sud). Masivul Bucegi s-a format odată cu sectorul Carpațiilor Meridionali și cu întregul lanț carpatic, în timpul orogenezei alpine. Carpații Meridionali și grupa Bucegilor s-au înălțat cu cca 1000m la sfîrșitul Neogenului și începutul Cuaternarului. Masivul Bucegi reprezintă un larg sinclinal, de direcție nord-sud, cuprinzând depozite sedimentare mezozoice, așezate în transgresiune peste un fundament de șisturi cristaline. Aceste depozite sunt formate în cea mai mare parte din calcare jurasice, conglomerate de Bucegi și gresii micacee
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
Inhibarea activității revers transcriptazei a fost corelată cu structura și activitatea antileucemică a alcaloizilor protoberberinici. Grupurile fenolice și metoxi privind structura alcaloizilor benzofenantridinici sunt importante pentru activitatea anti-RT, astfel că alcaloizii prezintă activități foarte diferite. Prezența în moleculă a azotului cuaternar este deasemenea necesar pentru activitatea anti-RT. Compuși precum chelidonina care nu prezintă azot cuaternar prezintă o activitate foarte slabă împotriva virușilor ARN tumorali. Chelidonina prezintă o activitate inhibitoare scăzută asupra revers transcriptaza virusului imunodeficienței dobândite de tip I (IC50 aproximativ
Rostopască () [Corola-website/Science/308740_a_310069]
-
protoberberinici. Grupurile fenolice și metoxi privind structura alcaloizilor benzofenantridinici sunt importante pentru activitatea anti-RT, astfel că alcaloizii prezintă activități foarte diferite. Prezența în moleculă a azotului cuaternar este deasemenea necesar pentru activitatea anti-RT. Compuși precum chelidonina care nu prezintă azot cuaternar prezintă o activitate foarte slabă împotriva virușilor ARN tumorali. Chelidonina prezintă o activitate inhibitoare scăzută asupra revers transcriptaza virusului imunodeficienței dobândite de tip I (IC50 aproximativ 200 µg/ml) în timp ce berberina prezintă o activitate moderată împotriva aceleiași enzime(IC50 aproximativ
Rostopască () [Corola-website/Science/308740_a_310069]
-
munților de încrețire cu marile depresiuni de prăbușire ale Transilvaniei și Pannoniei. Călimanul (inclusiv Gurghiu și Harghita) se încadrează în grupa sudică a celor mai tineri munți din România, cu cratere stinse acum circa 1,8 - 5 milioane de ani (Cuaternarul inferior), care s-au format în Pliocenul superior (finele Neogenului-Terțiar). Intensa activitate vulcanică neogenă a dus la apariția unor imense acumulări de lavă desfășurate pe o lungime de 450 km (dintre care 375 pe teritoriul României). Constituit din alternanțe de
Munții Călimani () [Corola-website/Science/302308_a_303637]
-
farmaceutice, preparate chimice medicinale și produse botanice Clasa 24.41 Produse farmaceutice primare Acizi salicilici, acid 0-acetil salicilic,sărurile și esterii lor Acizi salicilici, acid 0-acetil salicilic,sărurile și esterii lor Lizină, acid glutamic și sărurile lor; săruri de amoniu cuaternar și hidroxizi; fosfoaminolipide; amide și derivații și sărurile lor Lizină, acid glutamic și sărurile lor; săruri de amoniu cuaternar și hidroxizi; fosfoaminolipide; amide și derivații și sărurile lor Lactoze n.î.a.p. compuși heterociclici doar cu heteroatom(i) de nitrogen
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
și esterii lor Acizi salicilici, acid 0-acetil salicilic,sărurile și esterii lor Lizină, acid glutamic și sărurile lor; săruri de amoniu cuaternar și hidroxizi; fosfoaminolipide; amide și derivații și sărurile lor Lizină, acid glutamic și sărurile lor; săruri de amoniu cuaternar și hidroxizi; fosfoaminolipide; amide și derivații și sărurile lor Lactoze n.î.a.p. compuși heterociclici doar cu heteroatom(i) de nitrogen,conținând un strat de pirazol neamestecat,un strat de pirimidină, de piperazină, un strat de triazină neamestecată sau un
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
Prin loess (IPA: ]), se înțelege o rocă sedimentară neconsolidată, macroporică, de origine eoliană, formată în cuaternar, de culoare galbenă, rareori cenușie sau brună, cu aspect poros, constând mai ales din praf silicios și argilos. Acest termen, care a fost introdus încă din 1834, de Charles Lyell, provine din limba germană, unde se scrie Löß sau Löss
Loess () [Corola-website/Science/304243_a_305572]
-
dealurile Cozancea și Gurada. Relieful Câmpiei Moldovei atinge o altitudine medie de 150 m, fiind un relief scund, în alcătuirea sa predominând colinele. Așa cum se prezintă astăzi relieful este rezultatul unei îndelungate evoluții care s-a dezvoltat în pliocen și cuaternar. Sedimentarea diferențiată care a avut loc în timpul Măriii Sarmatice, ca urmare a apropierii sau depărtării de țărm, a adâncimii apei, a înaintărilor și retragerilor liniilor de țărm, a făcut ca teritoriile din nordul Câmpiei Moldovei să aibă o petrografie diferită
Câmpia Jijiei () [Corola-website/Science/311727_a_313056]
-
spera să scape de realitățile biologice, ale descendenței lui animale. Când aceasta nu a mai putut fi contestată, omul a fost nevoit să-și ia poziția modestă de fosil conducător cel mult pentru o perioadă, ceea ce a dus la detronarea Cuaternarului din rangul de eră. Așa se face că în scara stratigrafică modernă Neozoicul are următoarea împărțire: Paleogen(40 milioane de ani), Neogen (22 milioane de ani) și Cuaternar, sau Antropogen (1.8 milioane de ani). Numele primelor două perioade vrea
Neozoic () [Corola-website/Science/310942_a_312271]
-
fosil conducător cel mult pentru o perioadă, ceea ce a dus la detronarea Cuaternarului din rangul de eră. Așa se face că în scara stratigrafică modernă Neozoicul are următoarea împărțire: Paleogen(40 milioane de ani), Neogen (22 milioane de ani) și Cuaternar, sau Antropogen (1.8 milioane de ani). Numele primelor două perioade vrea să însemne că la început formele de viață au avut un caracter vechi în raport cu cele de astăzi, dobândind ulterior caracterul modern, actual, iar ultimul termen, Antropogen, înseamnă « vremea
Neozoic () [Corola-website/Science/310942_a_312271]
-
cunoscută în literatura de specialitate sub denumirea de Sinclinoriul Reșița- Moldova Nouă. Sedimentarea sinclinoriului peste fundamentul cristalin s-a efectuat în cursul mai multor cicluri de sedimentare: 1 Carbonifer- Permian, 2 Triasic, 3 Jurasic- Cretacic Inferior, 4 Cretacic Superior, 5 Cuaternar. Formațiunile geologice care aflorează în zona Carașova sunt nediferențiate sub aspect litofaciesal, aflate în raporturi de sedimentare discordantă și transgresivă cu ample lacune stratigrafice. Cele mai vechi formațiuni din arealul Carașova sunt creditate de vârstă Carbonifer Superior, etalând din bază
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
11703 ha, intravilan 897 ha iar în extravilan de 10806 ha. Din punct de vedere geologic comuna Beltiug face parte din unitatea tectonică de bordure a Depresiunii Panonice, unitate ce s-a individualizat în urma evenimentelor geologice din teritoriul superior în cuaternar. Relieful comunei se caracterizează prin peisajul dat de contactul dintre Piemontul Codrului și zona de câmpie a Crasnei. Câmpia Crasnei face parte dintr-o unitate geografică mai mare, care este Câmpia Someșului. Este brăzdată de râul cu același nume, Crasna
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
din punct de vedere geomorfologic face parte din Câmpia Moldovei de Sud, iar din punct de vedere fizico- geografic face parte din Câmpia Nistrului Inferior. Relieful contemporan a început a se forma în pliocenul inferior și s-a încheiat în cuaternar în urma proceselor erozional acumulative. Procesele de formare a reliefului au început în pliocenul inferior în condițiile de coborâre lentă a teritoriului. Râul Nistru, străbătând acest teritoriu și-a format valea sa și terasele care s-au păstrat și până în prezent
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
repetată a unor fragmente centrale ale Carpaților de Curbură, către sfârșitul pliocenului. Ulterior prăbușirii, apele au invadat această groapă, formând un lac în care, de-a lungul vremii, s-au adunat straturi sedimentare de sute de metri grosime. La începutul cuaternarului apele s-au retras, fiind drenate de către Olt, prin defileul de la Racoș, către lacul mai mare existent în Transilvania. Relieful este modelat în continuare de agenți externi de eroziune precum și de acumulări torențiale și fluviatile. De asemenea, o mare influență
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
Poiana Narciselor, declarată rezervație naturală. Pe lângă "narcise", în locul din urmă se mai întâlnesc și alte specii rare, ca "bulbucii de munte", "tămâioare", "stânjenelul siberian" și altele. În mlaștina eutrofă de lângă Dumbrăvița sunt de remarcat speciile de "stuf" precum și flora din cuaternar. Aici se găsesc câteva specii de plante rare precum "daria", "trifoiștea", "gălbeneaua", "adoleanul", "bulbucii de munte" sau "bumbăcărița". Mlaștina eutrofă de la Hărman adăpostește alte specii azonale, precum "jimla" (care nu se întâlnește nicăieri altundeva pe glob), "daria", "coada iepurelui" (singurul
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
unul din vârfurile muntelui Rysy de , pe granița cu Slovacia. În funcție de aspectul reliefului se împarte în mai multe sectoare: Tatra Înaltă, Tatra Vestică, Tatra Albă. Altitudinea mare este dată de alcătuirea geologică, în care predomina granițele și șisturile cristaline. În Cuaternar o mare parte a acestor munți a fost acoperită de ghețari montani. În urmă acțiunii lor morfologice au rezultat forme de relief specifice: vai cu profilul transversal sub forma literei „U”, circuri glaciare, parguri glaciare, crește înguste, cuvete lacustre și
Munții Tatra () [Corola-website/Science/304864_a_306193]
-
la altitudini de "1900 - 2000" m care trimite culmi secundare către nord și sud. Din punct de vedere geologic sunt alcătuiți din roci aparținând Pânzei Getice, reprezentate mai ales prin șisturi cristaline. Spre zonele marginale apar și calcare jurasice. În Cuaternar, Munții Godeanu au fost afectați de glaciațiune, ce a permis formarea de mase de gheață (probabil inițial ghețari) la obârșia văilor din zona culmii centrale. După topirea lor au rămas o serie de forme de relief specifice, printre care se
Munții Godeanu () [Corola-website/Science/304875_a_306204]
-
Această fază s-a concretizat prin continuarea nivelului interfluviului Moldova-Bistrița (556-750 m) și a nivelului interfluviilor dintre principalii afluenți (aproximativ 300-400 m). Pliocenul a fost o etapă în care principala caracteristică a constituit-o formarea glacisurilor de vale, iar în cuaternar a fost desăvârșită configurația actuala a reliefului, înregistrându-se o adâncire a văilor de 100-140 m și formarea de terase, versanții fiind supuși modelarii periglaciare. În general, a existat o concomitenta între principalele faze de acumulare a aluvionarului în care
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]