1,261 matches
-
În următorii ani, tributul a fost redus la 300 de mărci. În scopul de a lega puternic Pomerania de Polonia, Boleslav a organizat o misiune de a creștiniza teritoriul nou dobândit. Monarhii polonezi au înțeles ca această creștinizare a teritoriului cucerit, este un mijloc eficient de consolidare a autorității lor de acolo. În același timp, Boleslav își dorea să subordoneze Pomerania de Arhiepiscopia Gniezno. Din păcate, primele încercări făcute de misionari nu au făcut progresul dorit. O altă încercare, sponsorizată oficial
Boleslav al III-lea al Poloniei () [Corola-website/Science/330615_a_331944]
-
1187, și s-au instalat rând pe rând în Margat, Acra, Cipru și în cele din urmă în Rhodos, unde au rămas vreme îndelungată numindu-se chiar „Cavaleri de Rhodos”. În 1522 au fost însă obligați să plece, insula fiind cucerita de Soliman Magnificul. În 1530 Carol Quintul le-a oferit Malta, în schimbul unui tribut anual, constând într-un soim de vânătoare. Până în 1798 când au fost alungați de aici, acesti călugări militari deveniți „Cavaleri de Malta” și temuți în lumea
Valletta () [Corola-website/Science/297230_a_298559]
-
și 10 mai din acel an a proclamat înglobarea noii provincii cucerite la imperiul austriac. Actul prin care s-a consființit acest fapt, l-a constituit așa zisa „Diplomă Leopoldină” din 1691, adevărată constituție a Transilvaniei. Potrivit acesteia, noua provincie cucerită urma să fie condusă de către un guvernator numit de către Curtea de la Viena, la propunerea dietei precum și de către un comandant militar. Cât privește populația românească, ea urma să rămână și pe mai departe în vechea stare de iobăgie, nobilimii asigurându-i
Comuna Racovița în Evul Mediu () [Corola-website/Science/311047_a_312376]
-
lungi și obositoare pentru a ajunge la întâlnirea de la Ialta. Fiecare dintre cele trei superputeri avea obiective aparte. Marea Britanie voia să-și mențină imperiul colonial, Uniunea Sovietică dorea să obțină mai mult teritoriu și să-și consolideze poziția în teritoriile cucerite, iar Statele Unite doreau să se asigure de participarea URSS la războiul din Pacific și să negocieze aranjamentele situației postbelice. Roosevelt mai spera să obțină din partea lui Stalin conlucrarea în cadrul Organizației Națiunilor Unite. Primul punct pe agenda Uniunii Sovietice a fost
Conferința de la Ialta () [Corola-website/Science/303021_a_304350]
-
Mareșalul de Fier”, a rămas alături de Împărat mult după ce ceilalți șefi de Corp plecaseră, cei doi discutând îndelung despre misiunea dificilă și complexă pe care urma să o aibă Corpul al III-lea. Napoleon observase că poziția esențială care trebuia cucerită era localitatea fortificată Markgrafneusiedl, care domină întreg platoul și care era ușor de observat datorită marelui turn din centrul său. Odată ce Davout ar fi reușit să cucerească Markgrafneusiedl, francezii puteau considera că au sub control întregul platou aflat în spatele râului
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
în Bătălia de la Singapore. Încă de la începutul războiului, serviciile secrete japoneze au sprijinit nesupunerea populațiilor din coloniile britanice cu scopul sabotării eforturilor de război ale Aliaților în Asia de sud-est. Astfel, niponii au sprijinit mai multe guverne provizorii sau guverne-marionetă în regiunile cucerite, printre care cele din Birmania, Filipine și Vietnam, sau cel al Indiei Libere (Azad Hind), care era condus de Bose. Efortul lui Bose a fost de scurtă durată. După răsturnările de situație din 1944, Armata Indiei Britanice a stopat și
India Britanică () [Corola-website/Science/310856_a_312185]
-
greci "Polytimetos". A fost întemeiat de perși, având o pondere economică importantă în provincia Ahemenid. Înflorirea economică a orașului se datoreaza așezării geografice favorabilă comerțului (situat la nord de drumul comercial "Drumul Mătăsii"). În anul 329 î.Hr cetatea este cucerita de Alexandru cel Mare. Sub stăpinirea musulmană dezvoltarea orașului este rapidă, mai ales sub domnia persana a dinastiei Samanizilor. Mongolii sub conducerea lui Ginghis Han distrug orașul în anul 1220. Sub domnia hanului mongol Timur Lenk, Samarkand devine capitala imperiului
Samarkand () [Corola-website/Science/302729_a_304058]
-
Generalului Moscovit Sana Priest [258v] și, ca atare, m-am îndreptat imediat spre Nicopoli, oraș care a fost deja jefuit și distrus de același comandant. Ajuns acolo, Generalul mi-a făcut cunoscut, în secret, decizia luată de a abandona Bulgaria cucerită. Eu am izbucnit în plâns, pentru că ei, bulgarii, riscau pericolul de a fi masacrați, pentru că au dat un ajutor forțat impunătoarei Armate Moscovite; pentru mine, apoi, moartea era inevitabilă; pentru că deja iraționalii Turci spuneau că eu, aflându-mă în teritoriul
Biserica Romano-Catolică din Cioplea () [Corola-website/Science/314751_a_316080]
-
lor susținute, fortificațiile din partea de nord a taberei nu au fost terminate în dimineața zilei de 6 august. Tocmai această zonă a fost atacată de cazaci care, deși au reșit să intre în tabără, nu au putut să păstreze pozițiile cucerite și s-au retras. Următorul atac a fost dat de tătarii sprijiniți de cazaci. Lucrările genistice nu au reușit să oprească înaintarea impetuoasă a tătarilor, care au invadat tabăra. Nici de această dată atacatorii nu au reușit să-și păstreze
Bătălia de la Zboriv (1649) () [Corola-website/Science/327344_a_328673]
-
s-au retras. Următorul atac a fost dat de tătarii sprijiniți de cazaci. Lucrările genistice nu au reușit să oprească înaintarea impetuoasă a tătarilor, care au invadat tabăra. Nici de această dată atacatorii nu au reușit să-și păstreze pozițiile cucerite, situația fiind salvată pentru polonezi de contaatacul organizat de mercenarii germani din slujba regelui. Cu toate acestea, situația polonezilor era disperată - ei nu dispuneau de suficiente forțe și provizii pentru a rezista atacurilor viitoare și regele Ioan Cazimir a ales
Bătălia de la Zboriv (1649) () [Corola-website/Science/327344_a_328673]
-
a fost o provincie română după cucerirea Daciei de către Imperiul Român sub conducerea lui Traian în 106 și a durat până în 271, deci un total de 165 de ani. Cum Dacia nu fusese cucerita complet, deseori aveau loc incursiuni ale dacilor liberi cu scopul de a hartui legiunile române din această zonă. De asemenea, au existat și multe revolte împotriva stăpânirii române în interiorul provinciei, astfel că ocupația română nu a fost deloc ușoară. În
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
locuite de dacii liberi. La granițele Daciei a fost liniște cât timp a trait împăratul Traian. După moartea sa (11 august 117) încep năvăliri ale migratorilor și ale dacilor liberi din nord. În perioada stăpânirii române (106 - 271), în provincia cucerita au loc evenimente și transformări importante: Coloniile erau locuite de coloni, adică cetățenii români cu toate drepturile. Coloniile au constituit o lovitură grea pentru viața tradițională autohtonă, deoarece pe ele se sprijinea întreaga viață constituțională iar dacii au trebuit în
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
Dunăre de la Drobeta. Dacii, fiind învinși, apar în scene apărându-și cetățile lor, în luptele cu românii, închinarea unor nobili Tarabostes lui Traian și a solilor regelui Decebal. Către final apar scene normale cu cei învinși. După scenele cu Sarmizegetusa cucerita, urmează scenele cu sinuciderea apărătorilor sau cu cei care părăsesc cetatea pentru a rezista în altă parte, precum și o scenă în care românii descoperă comorile regelui dac. În final, sunt scenele cu prinderea copiilor lui Decebal, sinuciderea regelui dac și
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
substituit autorității imperiale, Roma rămânând totuși o capitală a creștinătății și un izvor de autoritate religios-politică. Pax Romana exprima și existența unei unități a sistemului de valori politice și cultural-religioase în Imperiu. Prin asimilarea valorilor neromane, combinate cu romanizarea populațiilor cucerite, statul multietnic cu centruș în Mediterana a forjat unitatea spirituală a zeci de milioane de oameni. Un aport esențial în acest proces l-au avut școala, administrația și armata. Legislația, la rândul ei, a uniformizat comportamentul juridic al locuitorilor Imperiului
Pax Romana () [Corola-website/Science/298684_a_300013]
-
cu Consu, o specie extraterestră crudă și inteligentă. Perry îmbunătățește tactica de luptă a FCA și ajută decisiv la câștigarea bătăliei, lucru care atrage aprecierile superiorilor săi. După ce participă și la alte lupte, Perry este trimis în Bătălia pentru Coral, cucerit anterior de către rraey. Misiunea se dovedește un fiasco, rraey dovedindu-se capabili să prezică traiectoria navelor care efectuează saltul și distrugând întreaga flotă umană. Perry preia inițiativa și naveta sa supraviețuiește masacrului, dar se prăbușește pe planetă, fiind salvat în
Războiul bătrânilor () [Corola-website/Science/323732_a_325061]
-
identificat drept musulman sau arab să domine atât cutura înată, cât și pe cea de zi cu zi. Până la sfârșitul perioadei umayyade întreg teritoriul adoptă un alt fel de civilizație arabă decât cea anterioară.<br> Convertirea la islam a celor cuceriți ori a celor care făceau parte din teriroriul umayyad nu era impusă însă, în momentul în care se dorea, se cunoștea foarte bine faptul că identitatea arabă și identitatea islamică nu pot fi separate. În concluzie, pentru a deveni musulman
Califatul Omeiad () [Corola-website/Science/329011_a_330340]
-
și îndatoriri în urma acestui act. În ceea ce îl privește pe client, acesta nu mai era nevoit sa plătească taxele fiscale către autoritățile umayyade.<br> Califatul umayyad și-a extins foarte mult teritoriile datorită campaniilor susținute din Asia Centrală până la Atlantic. Teritoriile cucerite erau controlate de un sistem bazat pe guvernatori și colectori de taxe ce susțineau elita arabă.<br> În jurul anului 700, araba este adoptată ca limbă oficială a administrației, se introduce un nou sistem monetar, se adoptă un nou stil arhitectural
Califatul Omeiad () [Corola-website/Science/329011_a_330340]
-
De asemenea, la începutul secolului al XVIII-lea, în timpul Războiului de succesiune la tronul Spaniei, pretențiile imperiale de suzeranitate au fost folosite din nou pentru a fi asediată Mantova în 1708, care a fost adăugată de către Habsburgii austrieci la nou cuceritul Ducat de Milano. În fapt, acesta a fost ultimul fapt notabil de uzitare a puterii imperiale asupra unui teritoriu din Italia. Austriecii și-au păstrat în continuare controlul în Milano și Mantova, iar cu intermitențe asupra altor teritorii (Toscana, după
Regatul Italiei medievale () [Corola-website/Science/324870_a_326199]
-
Armenia și Anatolia. În 1081 erau deja ocupate și devastate de selgiuci Mesopotamia, Siria și o mare parte a Georgiei. Doar regiunile de munte ale Abhaziei, Svaneției și Raciei au rămas libere și au servit ca refugiu populației din regiunile cucerite, în care invadatorii ajunseseră să formeze majoritatea. David al IV-lea (1073 - 1125), noul rege al Georgiei, care urcă în 1089 pe tron, la 16 ani, s-a văzut confruntat cu o situație extrem de dificilă. Chiar și în zonele libere
Istoria Georgiei () [Corola-website/Science/298065_a_299394]
-
să fie exterminată „in situ”, ca urmare a folosirii lor ca muncii de scalv în folosul ocupanților, sau trebuia să fie germanizată dacă îndeplinea condițiile rasiale ariene. În același timp, sute de mii de coloniști germani urmau să repopuleze teritoriile cucerite. Spre finalul războiului, când a început să devină clar că Germania nu mai putea câștiga războiul, numeroși baltici s-au alăturat din nou germanilor în lupta împotriva sovieticilor. Balticii au sperat să atragă sprijinul occidental pentru independența statelor lor. În
Ocuparea statelor baltice () [Corola-website/Science/309830_a_311159]
-
în general, de numele lui Mehmed al II-lea sau al lui Soliman Magnificul, cunoscut în tradiția otomană drept "Kanuni" („Legiuitorul”). Aceste coduri erau de diferite tipuri. Unele dintre ele reglementau sistemul tradițional de impozitare a diverselor provincii, pe măsură ce erau cucerite; unele vizau cauze penale și încercau să aducă legile și cutumele provinciilor cucerite în concordanță cu un cod juridic otoman unic; altele priveau sistemul de promovare în Guvern, ceremonialul de la curte și problemele familiei domnitoare. "Qadi"-i aplicau aceste coduri
Legislația Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/333594_a_334923]
-
livezi. Guvernatorul local era responsabil cu pază drumurilor comerciale și cu perceperea taxelor vamale în piețele de sclavi.. În timpul războaielor ruso-otomane din 1768-1774 și 1787-1791, Tatar-Bunarul a fost ocupat de trupele ruse. La 22 septembrie 1770, cetatea Tatar-Bunar a fost cucerita de către trupele rusești conduse de colonelul Fiodor Denisov, apoi a revenit Porții Otomane prin Tratatul de la Kuciuk-Kainargi (1774). Până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în localitatea din jurul cetății se stabiliseră, pe lângă tătari și moldoveni, si țărani fugari ucraineni, rascolnici ruși
Tatarbunar () [Corola-website/Science/309330_a_310659]
-
Mehmed al II-lea. Această luptă „a decis soarta creștinătății”; la cererea Papei Calixt al III-lea, sunetul "clopotului amiezii" comemorând victoria în toată lumea creștină până în prezent. Abia pe 28 august 1521 (7 decenii de la ultimul asediu) fortăreața a fost cucerita de sultanul Soliman Magnificul și cei 250.000 de soldați ai săi; ulterior cea mai mare parte a orașului a fost rasă de pe fața pământului, iar întreaga populație creștină (printre care sârbi, unguri, greci, armeni etc.) a fost deportata la
Belgrad () [Corola-website/Science/297464_a_298793]
-
Domnului. Istoricul îl consideră a fi „printre numărul redus de texte semi-sacre prin care americanii își definesc locul lor în lume”. Lincoln said: Reconstrucția a început în timpul războiului, când Lincoln și asociații săi au anticipat întrebările privind reintegrarea statelor sudice cucerite și determinarea sorții liderilor confederați și sclavilor eliberați. La scurt timp după capitularea lui Lee, un general îl întrebase pe Lincoln cum să fie tratați confederații învinși, iar Lincoln i-a răspuns: „lăsați-i ușor”. În linie cu acest sentiment
Abraham Lincoln () [Corola-website/Science/302214_a_303543]
-
asaltul contra Thessalonicului (primăvara 1308) era respins. Prăsind teritoriul Bizanțului, prin 1308, briganzii s-au îndreptat spre Grecia centrală și s-au stabilit pe pământurile ducatului Atenei. Istovit de acest război prostesc, Bizanțul n-a fost în stare să salveze Rhodosul, cucerit, în 1310, de cavalerii ioaniți, și Brussa, răpită de turci Planurile amtibizantine se conturau din nou. Philip de Tarent, care căuta să-și extindă pozițiile în regiunea Epirului și Albaniei, se alia cu albanezii catolici și intra în posesia orașului
Andronic al II-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317256_a_318585]