675 matches
-
de pulpa-i vezi, stăpâne, 10Tu nu surâzi cu râsul cel lacom și murdar, Tu nu ești ca un taur și nu ești ca un câne, Ce umil dă din coadă cățelei lui cu har. Nu ești gelos - ferit-a... cucoșii doar și vierii Au numai obiceiul de-a se lupta-n duel. 15Tu nu ai patimi scumpe și lacrima muierii Nu mișcă al tău suflet, nu-ntunecă de fel. Ești bun cu ai tăi semeni, nu c-alte animale. Tu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Lumea cea pingelită o duceți de urechi. Îmi place axiomul cel tacit, ființi spurcate: Popoarele există spre a fi înșelate. {EminescuOpIV 222} ANTROPOMORFISM În poiata tăinuită ca-n umbroasă zăhăstrie, Trăia puica cea moțată cu penetul de omăt; Nu-i cucoș în toat-ograda, ce de-iubire căpiet, S-urmărească insolenter innocenta ei junie. 5Ce cochetă e copila, cu ce grație ea îmblă? Și ce stele zugrăvește în nisip cu dulcea-i labă - O găină virtuoasă, o găină prea de treabă Cu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
la rândunele, Cum din cuib scot puii capul se cutează pe ulucuri Și apoi la miezul nopții îi aud făcând buclucuri Sărutîndu-se cu ciocul, drăgostindu-se-ntre ele. Soarte-avem nefericită - îi răspunse-atunci bătrîna: Nu-i găină rândunica, rîndunoiul nu-i cucoș. Necredința lor știută-i; aspri, răi, tiranicoși, Ei trezesc viața-n inimi și apoi o învenină. Numai flori-s fericite, căci pe aceeași trupină E pistilul feciorelnic și staminul bărbătesc; 35Sub perdele verzi de frunze, se-mpreun-și se iubesc, Chipul junelui
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Ei trezesc viața-n inimi și apoi o învenină. Numai flori-s fericite, căci pe aceeași trupină E pistilul feciorelnic și staminul bărbătesc; 35Sub perdele verzi de frunze, se-mpreun-și se iubesc, Chipul junelui din floare c-odoranta lui virgină. Dar cucoșul - ce netrebnic! nestatornic! - este drept: Când el sulița iubirei în adîncu-ți suflet bagă, Te simți dusă chiar în ceruri - uiți pe-o clipă lumea-ntreagă, Dar pe urmă gelozia sfarmă inima-ți din piept. Căci pe urmă el te lasă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
mai intre în gândirea ta virgină Visele înșelătoare de iubire și plăcere - Vin să-nveți înțelepciunea, a naturi-adînci mistere Și a stelelor mari drumuri, ce viitorul îl lumină. Cum vorbeau înțelepțește ce s-audă și să vadă? După gard străin cucoșul se preîmblă-ncet turcește. Puicei-i trece-ndată pofta de-a vorbi filosofește, Ea ascultă cu iubire cucoșeasca serenadă. Ah! amorul îi pătrunde prin ureche; -n van bătrâna O ciupește-n cap cu ciudă, vrea s-o ție de aripă; Ea se
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
gard dincolo. Dar monahul cel sinistru zise tragic: - "O! Apollo 80Mă ferească să fiu rudă cu-aste firi întunecate. Nu! pe mine preuteasa zeității pământene Lîngă focul cel de jertfă, pe altar de cărămidă, "M-a lipsit de demnitatea de cucoș - ca să-mi surâdă În a mea lipsă de patimi a lui Plato fenomene. "Cu privirea mea cea castă, de-nteres ne-nfluințată, "Văd în lume și în lucruri numai sâmburul ș-idea; "Prototipu-l văd în toate, și cu-a geniului scîntee "Văd
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ca să-mi surâdă În a mea lipsă de patimi a lui Plato fenomene. "Cu privirea mea cea castă, de-nteres ne-nfluințată, "Văd în lume și în lucruri numai sâmburul ș-idea; "Prototipu-l văd în toate, și cu-a geniului scîntee "Văd cucoșul lui Mohamet cu-arătare luminată. {EminescuOpIV 225} În sublime revelații a misterului etern, 90"Mulțămesc vestalei groase ce-mi creă această soartă; "Dumnezei or s-ospăteze umbra mea când va fi moartă, "Închin viața-mi cugetărei, - un Pitagoras modern! ". El
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
groase ce-mi creă această soartă; "Dumnezei or s-ospăteze umbra mea când va fi moartă, "Închin viața-mi cugetărei, - un Pitagoras modern! ". El reintră în chilie, iar puicuța stă pe gânduri, Și mereu prin minte-i îmblă demnitatea de cucoș - "Ce-i lipsește lui Chirilă, ce au verii lui fieroși Și el n-are? ". - Astfel dânsa meditând îmblă pe scânduri. Dar îi bate inimioara. Ea la gard se duce iarăși Să privească iar la idol, cu-a lui pas de
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
a măturei magie, Ea, ce poartă grija scumpă pe-al vestalelor palat, Il lovește și alungă cavaleru-naripat... Și în urma lui puicuța se uită cu nebunie. Suferințele lui Werther se urmează-n pieptu-i toate, De și nu ca el eroic vrea cucoșul să s-ucidă; El iubește - ea socoate cum portița să-i deschidă, Dar rușinea-i virginală de la scopu-i o abate. Nu, nu! Ca din întîmplare, ca dincolo rătăcită, "Să mă afle cumva noaptea și să-mi caute chichiță". Și când
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
vechile tragedii el răspunde-n antistrofă: "Tu ești Venus în poiată, ochii tăi cerești lumine". Din istoria puicuței asta-i partea cea întîie, Asta e icoana scump-a săptămînelor de miere; "Poezia-i intervalu-ntre plăcere și plăcere - Optimist filosofează cu cucoșul, ce-o tămâie. {EminescuOpIV 227} Dar curând al ei caracter și simțirea ei naivă Se schimbă-n cochetărie. Cucoșeii cei mai tineri 155Împlu curtea strălucită a moțatei noastre Vineri Și la glasul lor subțire ea s-arată milostivă. Al găinăriei-Adonis
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de ingrată, e celebră. Ori n-au fost eroi în lume, înțelepți și virtuoși - Uni-n lupte pentru bine a lor sânge și-l vărsară, Ceilalți lângă lampa albă sânta viață-și consumară Să-i lumine - ca să aibă soarta bietului cucoș? 205Oare el nu are-asemeni soarta oricărei ființe? Suferințele unuia bucurii li sunt altora; Viața multora se stinge spre-a hrăni viața multora Și mâncarea reciprocă e-a istoriei ființă. Bietul rac! De viu l-aruncă ca să fiarbă-n vinul cald
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
nu e rac! Ce îi pasă păsăruicei ce muncește pe-un gândac Sau paingenul, ce suge capul muștei de smarald. Păsăruica ia în sine simțul, gândul dintr-un greer Ce ucide. Al lui suflet pe-al ei suflet-navuțește... Și cucoșul care moare naște-n cel ce-l mistuește, Cine știi ce simț în suflet, cine știi ce gând în creer. {EminescuOpIV 229} Dar Sultanul spre durerea puiculiței lui naive, Ce-omorî-n duel pe-un tânăr de-o speranț-atît de mare, La
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Ce-omorî-n duel pe-un tânăr de-o speranț-atît de mare, La răcoare-i pus sărmanul, ca să cugete-n mustrare L-ale codicei penale paragrafe respective. Deci puicuța văduvită singuric-acum rămâne. N-început își plânge soarta și părea nemângâiată; Dar curând cucoși mai tineri împlu partea neocupată A duioasei inimioare de amor și jale pline. 225Ea învață ca să uite. Ca marquiza de Chîtelet, Care pe Voltaire bătrînu-nlocui cu Saint-Lambert, Pentru inima-i vicleană cucoșeii nu se cert, Căci din tânăr în mai
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
uite. Ca marquiza de Chîtelet, Care pe Voltaire bătrînu-nlocui cu Saint-Lambert, Pentru inima-i vicleană cucoșeii nu se cert, Căci din tânăr în mai tânăr n-academia-i îi ie. În curând ea pierde-n curte tot al noutății farmec. Nu-i cucoș ce nu-i luase tot ce-o puică poate da, În curând alte găine al ei nimb l-întuneca, Cum odată-l întrecuse, pe Harun, Vizirul Barmeg. În zădar li imputează a lor gânduri sensuale. "De - răspunde cu-ironie unul
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
căta societatea părințelului Chirilă, A claponului lugubru cu humorul lui de bute; El iubește-n ea ideea frumuseței cei trecute, În matroana desflorită vede încă pe copilă. {EminescuOpIV 230} Ea vedea în înțeleptul cu-arătare reverendă Prototipul cucoșimei, pe-al cucoșilor cucoș, Când cu flori de-oratorie și cu ochi bisericoși, Adâncit platonizează în tiradă somnolentă. Astfel dar fini și dânsa drumul sorții pămîntene: Arde lumânarea vieții până la un căpițel. Și acum la bătrânețe, să-l uzeze și pe el, Ea
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
societatea părințelului Chirilă, A claponului lugubru cu humorul lui de bute; El iubește-n ea ideea frumuseței cei trecute, În matroana desflorită vede încă pe copilă. {EminescuOpIV 230} Ea vedea în înțeleptul cu-arătare reverendă Prototipul cucoșimei, pe-al cucoșilor cucoș, Când cu flori de-oratorie și cu ochi bisericoși, Adâncit platonizează în tiradă somnolentă. Astfel dar fini și dânsa drumul sorții pămîntene: Arde lumânarea vieții până la un căpițel. Și acum la bătrânețe, să-l uzeze și pe el, Ea drept
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
e același de sub burtă. Ah, gândiți o clipă numai la sulița cu vârf roș 270Și la rana ce o face, sîngele-innocent ce-l varsă - Ca să vezi câte iluzii minte inima cea arsă, Pe când Dona e-o găină și Seniorul un cucoș. Deci dară, boieri de cinste, că-mi făcui tot boerescu Mai cu rime, mai cu vorbe, când de samă când de clacă; Am ajuns la deciu - mă scarpin - închid cartea mea possacă Și cu multă plecăciune vi se-nchină - Minunescu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
UNIT, STAVRUNOTUÎGRĂ, BUBAMARAÎGRĂ. Precum și în multe alte locuri atât în țară cât și în străinătate. Acum, noi considerăm că am câștigat maturitatea noastră artistică și vrem să împărtășim în continuare, întregii lumi, mesajul nostru muzical, etnic și artistic. FANFARA LUI CUCOȘ DIN COMUNA FÂNTÂNELE JUD. SUCEAVA SCURTĂ PREZENTARE A COMUNEI FÂNTÂNELE Comuna Fântânele este parte a județului Suceava fiind formată din satele: Bănești, Cotu Dobei, Fântânele, Stamate și Slobozia. Acestea se fac remarcate prin sărbătoarea proprie, dar și prin existența formației
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
printre care îmbolnăvirea, moartea și reînvierea. Cercetătorii presupun că dansul caprei provine din ceremoniile sacre arhaice închinate morții și renașterii divinității. Jocul caprei este cunoscut ca fiind numărul final, subordonându se cetelor de căiuții și urși. DATE DESPRE FANFARA LUI CUCOȘ „Fanfara este sponsorizata și înființată de către mine în anul 2009. După ce o parte din muzicanți au decedat, am luat de pe valea Siretului un număr de 89 muzicanți din județul Botoșani și Suceava și am format acestă fanfară pe care am
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
înființată de către mine în anul 2009. După ce o parte din muzicanți au decedat, am luat de pe valea Siretului un număr de 89 muzicanți din județul Botoșani și Suceava și am format acestă fanfară pe care am numit-o „Fanfara lui Cucoș” din comuna Fîntînele, pe care eu o sponsorizez fără ajutorul primăriei.” ÎGh. S.ă MEMBRII FORMAȚIEI FANFARA LUI CUCOȘ 1. Scutariu Gheorghe instructorul formației 2. Ichim Victor bariton 3. Matei Gheorghe bariton 4. Țiplic Vasile clarinet 5. Andriesei Victor trompetă
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
număr de 89 muzicanți din județul Botoșani și Suceava și am format acestă fanfară pe care am numit-o „Fanfara lui Cucoș” din comuna Fîntînele, pe care eu o sponsorizez fără ajutorul primăriei.” ÎGh. S.ă MEMBRII FORMAȚIEI FANFARA LUI CUCOȘ 1. Scutariu Gheorghe instructorul formației 2. Ichim Victor bariton 3. Matei Gheorghe bariton 4. Țiplic Vasile clarinet 5. Andriesei Victor trompetă 6. Pătrășcanu Costică clarinet 7. Aicobaie Ștefan trompetă 8. Andronache Pavel tobă 9. Frunză Ion clarinet Deși sunt o
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
constatăm și că dispunem de tot atîtea moduri operaționale de a minți cîte semne (cuvinte/sintagme) definitorii avem asociate pentru acest act. O pertinentă sinteză a formelor pe care minciuna le poate îmbrăca în relația sa cu adevărul realizează Constantin Cucoș [1997:28-29], care deosebește: minciuni totale și minciuni amestecate cu o doză oarecare de adevăr, minciuni care ocultează adevărul sau îl prezintă sub forma unor afirmații neverificate, a unor demonstrații incongruente logic sau neadecvate situației concrete avute în vedere, minciuni
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Sfînta Scriptură a Vechiului și Noului Testament, Societatea Biblică, Rumanian Bible, 099-40-053. Blaga, Lucian, Trilogia culturii, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969. Cathale, Henri Pierre, Epoca dezinformării, Editura Militară, București, 1991. Cocagnac, Maurice, Simbolurile biblice. Lexic teologic, Humanitas, București, 1998. Cucoș, Constantin, Minciuni, contrafacere, simulare. O abordare psihopedagogică, Editura Polirom, Iași, 1997. *** Dicționar biblic, Editura "Cartea Creștină", Oradea, 1995. *** Dicționar explicativ al limbii române, Editura Academiei, București, 1975. Damaschin, Ioan, Dogmatica, Editura Scripta, București, 1993. Dima, Teodor, Explicație și înțelegere, volumul
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
majoră, care abordează problema tipologiei așezărilor cucuteniene, consideră diferențierea acestora în funcție de situarea geografică fiind în mare măsură irelevantă, deoarece, în toate fazele culturii Cucuteni, majoritatea așezărilor se aflau situate pe forme de relief ce înlesneau, în mod natural, apărarea (MONAH, CUCOȘ 1985, 42). Astfel, autorii propun adoptarea unei tipologii și terminologii geograficoetnografice, aceasta fiind capabilă să reflecte cu o mai mare acuratețe structura satelor cucuteniene. Astfel, sunt propuse două tipuri structurale de așezări. Un prim tip este constituit de așezările compacte
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
de situarea pe o formă de teren restrictivă prin dimensiunile suprafeței sale: promontoriu, fragment de terasă, grind, insulă, etc. Al doilea tip este dat de așezările răsfirate, situate pe forme de relief deschise, fără limite naturale sau artificiale clare (MONAH, CUCOȘ 1985, 43). Sunt propuse și alte modalități de împărțire a așezărilor cucuteniene, spre exemplu, în funcție de durata de ocupație a acestora. Sunt astfel distinse așezări permanente, caracterizate de un strat gros de depuneri arheologice, și așezări sezoniere, cu resturi de locuire
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]