317 matches
-
lungi și sănătoase de A. Guéniot, Arta de a-ți prelungi zilele. Povețele unui medic care a depășit vârsta de o sută de ani (1931), și Îndrăgiți natura (1932), o „culegere de gânduri alese asupra naturei” aparținând unor scriitori și cugetători străini (John Ruskin, Wordsworth, Emerson, Goethe, Shelley, D’Annunzio, J.-J. Rousseau, Amiel, Taine, Voltaire, Mistral ș.a.). O promisiune de orginalitate este și manuscrisul intitulat Jurnalul sorei Olimpia, datat 1931 și rămas necunoscut până în 1967, pagini de un umor savuros
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
Păucescu și Vălenii de Munte, la editura Minerva din capitală. După ce în 1905 I. Scurtu atrage atenția asupra vocației poetului pentru publicistica politică, A.C. Cuza își propune editarea unui volum de Opere complete, care să pună în lumină genialitatea de "cugetător, în atâtea domenii" a lui Eminescu. Apărută la Institutul de arte grafice din Iași, în 1914, ediția este însoțită de o prefață succintă, consemnând câteva dintre trăsăturile publicisticii eminesciene. Față de volumele anterioare, ediția A.C. Cuza mai include șase articole de
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
domus Fabia"28. Viziunea lui Ovidiu asupra lumii (Weltanschaung), așa cum se înalță din opera sa, se bazează pe elogierea libertății, pe glorificarea Republicii, și pe cultivarea valorilor nobiliare, marginalizate de regimul augustan, coborât la dictatura personală. Ovidiu era un liber cugetător și soluția cumulării delictelor sale legate de ordin moral, religios, politic culminând cu un crimen laesae maiestatis, ar explica verosimil motivele relegării. Aceste motive au, ca pretext, opera erotică ovidiană, iar ca hipotext, activitatea civică și politică a poetului. Ovidiu
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
popor simplu, patriarhal, ce se ocupă mai mult cu lucrarea pământului, nu avea nevoie de acest belșug de legi, apanagiu a națiunilor civilizate, de acest nămol de forme care adese înghite fondul (s.n.). N. Iorga a descoperit și publicat opera cugetătorului politic moldovean ștefan Scarlat Dăscălescu, progresist moderat, mare adversar al precipitărilor și imitațiilor politice nestudiate. El a lăsat, între altele, și o relatare de călătorie făcută în 1858, în Occident, plină de reflexii incipient junimiste. Liberalii, după el, copiază, maimuțează
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
și a literaturii, ca și activitatea sa politică - toate se reduc, la urma urmei, și se conciliază în tendința lui permanentă și dominantă: naționalismul, și naționalismul așa cum poate să apără într-un suflet conservator și artist, mai mult impresionabil decât cugetător și logic 1 . 1 Aici, voind numai să fixez locul lui Alecsandri în critica moldovenească, n-am vorbit de marea însemnătate a operei sale poetice pentru literatura românească și pentru formarea limbii literare românești. IX Evoluția spiritului critic. - Critica socială
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
sale de gospodărie? În meșteșugul său lucra cu bună judecată? Era încrezător? Avea spirit viu? Pricepea ușor? Vorbind era de spirit? Înțelegea gluma? Cât timp putea lucra cu mintea fără să obosească? Avea idei în politică? Era religios sau liber cugetător? Era superstițios? Avea frică exagerată sau ridiculă (de pildă de a atinge oarecare obiecte etc.)? Avea manii? De pildă de a număra lucrurile? De a face oarecare gesturi etc.? Avea oare alte idei bizare sau se deda la acte curioase
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
această pricină ca țintă psihologiei „de a readuce, În măsura putincioasă, la 1egi varietatea confuză a faptelor, fără a pretinde o rigoare pe care subiectul nu o poate Îngădui” (pp. 229-230). Dar, fiindcă pentru dl Ribot, ca și pentru toți cugetătorii, „o știință nu devine exactă decât În proporția În care ea se folosește de cătimi ce pot fi măsurate” (p. 248), apoi D-sa se ocupă destul de Îndelungat de psicofizica ce-și propune măsura matematică a procedeurilor inteligenței și pe
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
eram la Paris, și mi-a fost dat să văd la teatru o interesantă lucrare a lui Jules Romain. O piesă instructivă care pune sub formă literară problema pe care vreau să vi-o expun și eu aici (...) Jules Romain, cugetător profund și autor a 14 volume literare, a avut o intenție bine definită când a scris această piesă. El urmărea problema raportului dintre real și fictiv, dintre vis și realitate. Astfel, el a înțeles să prezinte această problemă etern omenească
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Constantinescu, George Uță, Teodor Nicolaescu. De la numărul 1/1928 publicația consemnează președinția de onoare a lui Ștefan Berechet, profesor universitar. G.n. își propune „să arunce sămânța de cultură și educație națională în ogorul neamului nostru”. Rubrici: „Cronica”, „Redacționale”, „Presa românească”, „Cugetătorii noștri”, „Recenzii”, „Cronica teatrală”, „Însemnări”, „Bibliografii”, „Tribuna scriitorilor noștri”. Sunt găzduite versuri de Ludovic Dauș, Nuși Tulliu, George Murnu, I. Găvănescul, Octavian Goga (Vorbeau azi-noapte două ape), Cincinat Pavelescu (Cântă greierul), Cezar T. Stoika, Sandu Tudor. Semnează proză N. Dunăreanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287148_a_288477]
-
și universal, ei despart elementele valoroase de cele nevrednice sau absurde din ansamblul unei mișcări puse în lucru. Negativiști, când ei subliniază mai cu seamă latura nedemnă, neștiințifică, neomenoasă a mișcării. De aici provine situația tragică și aproape futilă a cugetătorului voitor de bine în lume.” Afirmând imperativul etic al rostirii adevărului, eseul respinge deopotrivă, ca arme ale impunerii lui, agresivitatea, dogmatismul și „zeflemeaua negativă de care întreaga lume s-a săturat”. De la dimensiuni și aspect grafic la organizarea conținutului, C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
printr-o dispunere expresivă a secvențelor narative, atmosfera stilistică marcată de o foarte subtilă ironie la adresa suficienței acestui personaj: O fată care mă iubea pe mine, îmi spunea că-i place fruntea și buzele. Spunea că am o frunte de cugetător. Dar ție, ia spune-mi, ce-ți place?... Tot fruntea! făcu Arethia redevenind calină. Ar fi vrut să spună "ochii", dar își dădu seama că l-ar fi jignit, și atunci spuse-se "fruntea", deși era ultimul lucru care-i
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
om și viața sa, între actor și decorul său"4. Precedând, așadar, reprezentarea sa literară, absurdul a preocupat gândirea filosofică, primind ca sensuri principale pe de o parte "ilogicul" și pe de alta, "antiraționalul". Beneficiind de acest aport teoretic al cugetătorilor, mulți scriitori exprimă cu mijloacele literaturii același eșec al rațiunii, prin aderararea nemărturisită sau nerecunoscută la o estetică a "nonexpresiei" care pune în valoare absurdul. Contestatar înverșunat al stereotipiilor și al clișeelor care parazitează gândirea, Eugen Ionescu n-a ezitat
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
păreau să fi fost În parte absorbite. Dezvoltarea a devenit sloganul național, postere puneau accent pe pace, prosperitate și progres și nici chiar sosirea rock’n’roll-ului american nu părea să distrugă calmul social. Au apărut grupuri nonconformiste, de liberi cugetători, scriitori (Germaine Greer 148 cu Femeia-eunuc, Lilian Roxon cu Enciclopedia rock ului), poeți (A.D. Hope, James McAuley) care vorbeau de„criza de identitate”, disprețuiau captivitatea letargică de care erau Înconjurați, scriau poezii și cântece pornografice, conduceau motociclete În viteză, erau
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Vechiul Testament 726. Articolul începea printr-o întrebare: "Afară de lumea văzută, sunt sau există alte forme spirituale, care să fie între Dumnezeu și oameni?"727. Înainte de a oferi răspunsul, autorul a expus punctele de vedere existente privitoare la această problemă: "Liberii cugetători de astăzi o tăgăduiesc, căci ei nu admit decât ceea ce văd și ceea ce pipăie"728; ulterior, el a demonstrat existența lor prin argumente oferite de Biblie (Îngerii și Avraam, Îngerul și Iacov 729). Acest articol, scris de preotul Cipolloni, era
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
o searbătă și meschină realitate. Această pictură, cu înțelesuri profunde și cu expresiuni tehnice fastuoase ca o râurare de purpură presărată de pietre prețioase, va rămâne un tainic și somptuos azil, un templu ermetic și vrăjit pentru visători, poeți și cugetători, pentru idealiști și esteți"51. Cu privire la teoria lui John Reed, trebuie precizat faptul că această "lectură" nu este una alegorică, unde rămâne esențială utilizarea dicționarului de iconuri alegorice și niciuna a unor stări tranzient, e ca în pictura simbolistă a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Albineț, 1845, p. XXX). În spiritul formulei de încheiere a rugăciunilor creștine amin! -, Albineț își încheie Precuvântarea cu această năzuință: "Fie ca lucrul început întru renașterea morală și politică a Românilor se ajungă la ținta dorinților poftite de toți bine cugetătorii și adevărații patrioți" (Albineț, 1845, p. XXXII). Criptic și evaziv, nu putem decât intui că ținta dorințelor adevăraților patrioți este unirea celor două Românii, Moldo-România și Munteno- România, într-o singură entitate politică. Manualul... lui Moldovan, dedicat istoriei Transilvaniei, precum și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a identității etnice românești cea mai stilată și originală, deși nu scutită de contradicții lăuntrice și ocluziuni intestine (vezi Muscă, 1996, pp. 33-36), doctrină identitară a duhului românesc. Lucian Blaga rămâne vioara întâi într-un concert al românismului în care cugetătorii specificului național se întreceau în acte de virtuozitate intelectuală, unele dintre ele ieșind chiar de pe portativul raționalismului fie acesta chiar și "ecstatic" pentru a interpreta o partitură din care răzbăteau sunetele "apriorismului românesc". Avangarda reflecției istoriografice: naționalism critic. În plină
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]