327 matches
-
jud. Argeș), dar și cula din Șuici (a doua jumătate a sec. XVIII, jud. Argeș, care a beneficiat de unele tentative de restaurare în anii ’90 ), care sunt în plin proces de degradare, unele fiind ruinate. În ciuda faptului că aceste cule sunt repere semnificative ale diversității arhitecturii tradiționale din fondul istoric românesc, ele sunt totuși abandonate. În Albania, în zona Gore, tipologia locuinței fortificate este cu două etaje și câte două încăperi pe nivel, separate de un coridor central. Tot de
Culă () [Corola-website/Science/316286_a_317615]
-
tipologia locuinței fortificate este cu două etaje și câte două încăperi pe nivel, separate de un coridor central. Tot de tip turn erau și locuințele din Kratovo, în Macedonia sau din Mani, în Grecia. La Vrața, în Bulgaria, există șase cule. Două din cele aveau un plan compact cu trei niveluri lipsite în exterior de orice fel de decorație, cu ziduri din piatră de până la doi metri grosime, străpunse de metereze pentru tragere verticală și orizontală.
Culă () [Corola-website/Science/316286_a_317615]
-
(Măldărescu), ridicată în perioada 1812-1827, se află, împreună cu Cula Greceanu și Casa Memorială I.G.Duca, în „Complexul Muzeal Măldărești”, din localitatea Măldărești, Vâlcea. Construită de către Gheorghiță Măldărescu, a fost cumpărată în anul 1910 și amenajată în stil tradițional românesc de către omul politic I.G.Duca. Cula este declarată monument istoric
Cula Duca () [Corola-website/Science/329675_a_331004]
-
1812-1827, se află, împreună cu Cula Greceanu și Casa Memorială I.G.Duca, în „Complexul Muzeal Măldărești”, din localitatea Măldărești, Vâlcea. Construită de către Gheorghiță Măldărescu, a fost cumpărată în anul 1910 și amenajată în stil tradițional românesc de către omul politic I.G.Duca. Cula este declarată monument istoric și înscrisă în Lista monumentelor istorice din județul Vâlcea, sub denumirea „Ansamblul Culei Duca” cu , constând din „”, cod LMI VL-II-m-A-09811.01 și din „Anexe” , cod LMI VL-II-m-A-09811.02 În perioada anilor 1966-1967 au fost executate lucrări
Cula Duca () [Corola-website/Science/329675_a_331004]
-
Măldărești, Vâlcea. Construită de către Gheorghiță Măldărescu, a fost cumpărată în anul 1910 și amenajată în stil tradițional românesc de către omul politic I.G.Duca. Cula este declarată monument istoric și înscrisă în Lista monumentelor istorice din județul Vâlcea, sub denumirea „Ansamblul Culei Duca” cu , constând din „”, cod LMI VL-II-m-A-09811.01 și din „Anexe” , cod LMI VL-II-m-A-09811.02 În perioada anilor 1966-1967 au fost executate lucrări de conservare și restaurare. După restaurare, culele Greceanu și Duca de la Măldărești au fost folosite și ca
Cula Duca () [Corola-website/Science/329675_a_331004]
-
în Lista monumentelor istorice din județul Vâlcea, sub denumirea „Ansamblul Culei Duca” cu , constând din „”, cod LMI VL-II-m-A-09811.01 și din „Anexe” , cod LMI VL-II-m-A-09811.02 În perioada anilor 1966-1967 au fost executate lucrări de conservare și restaurare. După restaurare, culele Greceanu și Duca de la Măldărești au fost folosite și ca decoruri pentru turnarea filmelor "Neînfricații" (serial TV nedifuzat, 1969), Drumul oaselor (1980), Iancu Jianu, haiducul (1981) și Trandafirul galben (1982).
Cula Duca () [Corola-website/Science/329675_a_331004]
-
luptă pe Solomon, fostul lor aliat din bătălia de la Oradea Mică. Comnena menționează că dacii locuiau pe pantele de nord ale munților Haemus/Balcani dar a extins denumirea de daci și pentru aliații lui Tzelgu. Bătălia finală se dă la Cule, lângă Chariopolis în fața zidurilor lui Anastasius. Invadatorii sunt învinși iar Tzelgu și Solomon sunt uciși în luptă. Prima mențiune a apariției ducatului Haliciului (Galiția), vecinul și uneori dușmanul bolohovenilor . Primul prinț de Halici, Vladimir (Vladimirencu sau Volodimirenko) a ales ca
Bolohoveni () [Corola-website/Science/329850_a_331179]
-
orașului Bumbești Jiu, care cuprinde monumente de arhitectură și tehnică populară din Gorj. Este declarat monument istoric, cu , sub denumirea „Muzeul Arhitecturii Populare Gorjenești”. Începuturile muzeului în aer liber datează din anul 1968, când s-a organizat o expoziție în Cula Cornoiu de la Curtișoara. În 1970, prin Decizia nr. 178/1970 a Consiliului Popular Județean Gorj, s-a hotărât organizarea unui muzeu în aer liber având ca temă ’’Arhitectura populară din Gorj’’, muzeu care a fost inaugurat la 18 august 1975
Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj () [Corola-website/Science/327336_a_328665]
-
amplasate aici un număr de 24 de monumente de arhitectură populară. Meritul înființării muzeului revine muzeografei Elena Udriște și arhitectului Nicolae Vânătoru, care a conceput primele schițe. Muzeul de la Curtișoara, amenajat între anii 1966 și 1975, a luat ființă în jurul Culei Cornoiu, construită în anul 1785, a conacului și a turnului cu apă. Cula, turnul de apă și terenul au fost cumpărate, în anul 1927, de la familia Cornoiu de Constantin Neamțu, guvernatorul Băncii Naționale de la Craiova. Acesta a mai construit un
Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj () [Corola-website/Science/327336_a_328665]
-
muzeului revine muzeografei Elena Udriște și arhitectului Nicolae Vânătoru, care a conceput primele schițe. Muzeul de la Curtișoara, amenajat între anii 1966 și 1975, a luat ființă în jurul Culei Cornoiu, construită în anul 1785, a conacului și a turnului cu apă. Cula, turnul de apă și terenul au fost cumpărate, în anul 1927, de la familia Cornoiu de Constantin Neamțu, guvernatorul Băncii Naționale de la Craiova. Acesta a mai construit un conac, în stilul vechilor case boierești, o casă a slugilor și a mai
Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj () [Corola-website/Science/327336_a_328665]
-
fost cumpărate, în anul 1927, de la familia Cornoiu de Constantin Neamțu, guvernatorul Băncii Naționale de la Craiova. Acesta a mai construit un conac, în stilul vechilor case boierești, o casă a slugilor și a mai făcut unele lucrări de modernizare a culei. În anul 1945, proprietarul a fugit în Franța de teama regimului comunist. Cula de la Curtișoara este una dintre cele mai reprezentative pentru județul Gorj și una dintre cele mai frumoase. Era o locuință permanentă, ridicată pe trei niveluri (caturi) pe
Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj () [Corola-website/Science/327336_a_328665]
-
Naționale de la Craiova. Acesta a mai construit un conac, în stilul vechilor case boierești, o casă a slugilor și a mai făcut unele lucrări de modernizare a culei. În anul 1945, proprietarul a fugit în Franța de teama regimului comunist. Cula de la Curtișoara este una dintre cele mai reprezentative pentru județul Gorj și una dintre cele mai frumoase. Era o locuință permanentă, ridicată pe trei niveluri (caturi) pe un platou ce domină valea Jiului, asigurând vizibilitate spre sud în direcția Târgu
Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj () [Corola-website/Science/327336_a_328665]
-
Curtișoara este una dintre cele mai reprezentative pentru județul Gorj și una dintre cele mai frumoase. Era o locuință permanentă, ridicată pe trei niveluri (caturi) pe un platou ce domină valea Jiului, asigurând vizibilitate spre sud în direcția Târgu Jiu. Cula a fost restaurată în anii 1966-1967 și integrată secției de etnografie a "Muzeului Județean Gorj", și anume în cadrul "Muzeul arhitecturii populare din Gorj". Muzeul în aer liber cuprinde monumente de arhitectură și tehnică populară din Gorj. Pe lângă cula Cornoiu (secolul
Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj () [Corola-website/Science/327336_a_328665]
-
Târgu Jiu. Cula a fost restaurată în anii 1966-1967 și integrată secției de etnografie a "Muzeului Județean Gorj", și anume în cadrul "Muzeul arhitecturii populare din Gorj". Muzeul în aer liber cuprinde monumente de arhitectură și tehnică populară din Gorj. Pe lângă cula Cornoiu (secolul al XVIII-lea) au fost aduse și remontate biserica din zid Sf. Ioan Botezătorul (1820), construcții țărănești din lemn (case, pivnițe, pătule, instalații tehnice populare din secolele XVIII - XIX) cu mobilier țărănesc, piese de port, țesături, unelte, ceramică
Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj () [Corola-website/Science/327336_a_328665]
-
s-a făcut respectând cât mai fidel dispunerea și orientarea fiecărui obiectiv, astfel încât ansamblul să reamintească pe cât posibil de vechea curte boierească din localitatea Poiana. Jumătate din terenul pe care este amplasat, precum și mai multe clădiri reprezentative, între care și Cula Cornoiu, în jurul căreia a luat ființă, au fost retrocedate moștenitorului fostului proprietar. Pe lângă culă, instanța de judecată l-a mai pus în posesie și cu un conac, un turn de apă și casa slugilor, care au fost construite în anul
Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj () [Corola-website/Science/327336_a_328665]
-
să reamintească pe cât posibil de vechea curte boierească din localitatea Poiana. Jumătate din terenul pe care este amplasat, precum și mai multe clădiri reprezentative, între care și Cula Cornoiu, în jurul căreia a luat ființă, au fost retrocedate moștenitorului fostului proprietar. Pe lângă culă, instanța de judecată l-a mai pus în posesie și cu un conac, un turn de apă și casa slugilor, care au fost construite în anul 1927. Pe terenul dobândit de acesta, în suprafață de șase hectare, se află și
Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj () [Corola-website/Science/327336_a_328665]
-
cu șopron, din Baia de fier, conacul de plai din Bumbești-Jiu, piva de bătut dimii, din Padeș, pivnița din Boroșteni, pivnița de Deal, din Bălești, pivnița de deal, din Bălănești, cruci monumentale din piatră amplasate alăturat drumului de acces către culă și conac, și alte bunuri. Noul proprietar, care este stabilit în Franța, a solicitat ca toate colecțiile și lucrurile de mare valoare să fie scoase din cula și din conacul în care se aflau și unde puteau fi vizitate, pentru ca
Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj () [Corola-website/Science/327336_a_328665]
-
deal, din Bălănești, cruci monumentale din piatră amplasate alăturat drumului de acces către culă și conac, și alte bunuri. Noul proprietar, care este stabilit în Franța, a solicitat ca toate colecțiile și lucrurile de mare valoare să fie scoase din cula și din conacul în care se aflau și unde puteau fi vizitate, pentru ca ambele clădiri să-i fie predate. În conac se afla cea mai importantă colecție de ceramică și de costume populare din Muntenia, pe care muzeografii au fost
Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj () [Corola-website/Science/327336_a_328665]
-
religioase din secolul al XVIII-lea. Construită în 1750-1760, "Casa Melik" este una dintre cele mai vechi clădiri ale Capitalei care au rezistat timpului. Astăzi găzduiește Muzeul Theodor Pallady. Ridicată la sfârșitul secolului al XVIII-lea și reconstruită în 1827, "cula" de la Măldărești, remarcabilă prin proporțiile armonioase și decorațiunile interioare, constituie unul dintre cele mai caracteristice modele de arhitectură civilă românească din această perioadă. O clădire similară este cula lui Tudor Vladimirescu din Cerneți, construită în jurul anului 1800. Pe o porțiune
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
Pallady. Ridicată la sfârșitul secolului al XVIII-lea și reconstruită în 1827, "cula" de la Măldărești, remarcabilă prin proporțiile armonioase și decorațiunile interioare, constituie unul dintre cele mai caracteristice modele de arhitectură civilă românească din această perioadă. O clădire similară este cula lui Tudor Vladimirescu din Cerneți, construită în jurul anului 1800. Pe o porțiune din Curtea Veche din București, un comerciant armean a construit Hanul lui Manuc, finalizat în 1808, astăzi un important obiectiv turistic și monument istoric. Considerată cea mai veche
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
și a fost înmormântată în cavoul familiei alături de soțul său, în cimitirul Belu din București. În 1918 soții Tătărescu cumpără moșia Poiana (azi pe teritoriul orașului Rovinari, satul Poiana devenind un cartier ar orașului). Conacul a fost realizat în jurul unei cule, înalțate în jurul anului 1790 de către Dobre Sârbu, negustor din Târgu Jiu. După 1820 intră in posesia pitarului Dincă Poenaru (cula este cunoscută și sub denumirea de Cula Poenaru, unele surse atribuindu-i acestuia construția ), apoi a lui Dincă Schileru și
Arethia Tătărescu () [Corola-website/Science/332491_a_333820]
-
moșia Poiana (azi pe teritoriul orașului Rovinari, satul Poiana devenind un cartier ar orașului). Conacul a fost realizat în jurul unei cule, înalțate în jurul anului 1790 de către Dobre Sârbu, negustor din Târgu Jiu. După 1820 intră in posesia pitarului Dincă Poenaru (cula este cunoscută și sub denumirea de Cula Poenaru, unele surse atribuindu-i acestuia construția ), apoi a lui Dincă Schileru și Paulina Carabatescu. Din 1919 cladirea a fost cumpărată de către Aretia și Gheorghe Tătărescu. Acestia inițiază în anul 1924 un amplu
Arethia Tătărescu () [Corola-website/Science/332491_a_333820]
-
satul Poiana devenind un cartier ar orașului). Conacul a fost realizat în jurul unei cule, înalțate în jurul anului 1790 de către Dobre Sârbu, negustor din Târgu Jiu. După 1820 intră in posesia pitarului Dincă Poenaru (cula este cunoscută și sub denumirea de Cula Poenaru, unele surse atribuindu-i acestuia construția ), apoi a lui Dincă Schileru și Paulina Carabatescu. Din 1919 cladirea a fost cumpărată de către Aretia și Gheorghe Tătărescu. Acestia inițiază în anul 1924 un amplu program de restaurare, întrucât suferise importante deteriorări
Arethia Tătărescu () [Corola-website/Science/332491_a_333820]
-
-i acestuia construția ), apoi a lui Dincă Schileru și Paulina Carabatescu. Din 1919 cladirea a fost cumpărată de către Aretia și Gheorghe Tătărescu. Acestia inițiază în anul 1924 un amplu program de restaurare, întrucât suferise importante deteriorări în timpul primului război mondial. Cula compusă din parter și etaj și-a pierdut forma ințială în urma importantelor modificări din secolul XIX și inceputul secolului XX când este transformată într-o locuință modernă. Zidurile clădirii sunt groase, cu ferestre largi și acoperiș de șindrilă. Intrarea, străjuită
Arethia Tătărescu () [Corola-website/Science/332491_a_333820]
-
despărțit de naos de o catapeteasmă ornată cu icoane în tempera datând din 1835-1845 și porți pictate rustic. Pe lângă efectuarea lucrărilor de renovare, familia Tătărescu o înzestrează cu iconostas, jillțuri de lemn și un policandru cu brațe de aramă <refname="cula"> În urma cumpărării domeniului, biserica a devenit un paraclis al familiei Tătărescu. Poarta mare din lemn de stejar sculptat a fost construită de meșterul Dumitru Pasăre, originar din Bălești în 1933. Tot în comlexul conacului Tătărescu se afla casa de locuit
Arethia Tătărescu () [Corola-website/Science/332491_a_333820]