13,249 matches
-
ai război trupesc, fii foarte atent cu fanteziile necurate, care produc gânduri murdare, alungă-le de îndată ce apar. Imediat să spui rugăciunea cu durere în suflet și pe loc vei fi eliberat de războiul trupesc<footnote Comori din Sfântul Munte Athos, culese din scrisorile și omiliile Avvei Efrem, Edit. Buna-Vestire, Bacău, 2001, p. 152. footnote>. Prin intermediul văzului, sufletul nostru poate fi atacat de imagini păcătoase, ademenitoare, ispititoare și înșelătoare, care apoi își pot imprima formele lor asupra minții, silindu-o să se
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
fi chiar tragică. Lipsă de aer și de orice confort, cu copiii cei mici bolnavi! După o noapte întreagă de oboseală, ca să parcurgem ce altă datăam fi parcurs în două ore, ajungem în zori la București! Pe drum, am mai cules o nenorocită străină care nu mai știa de soarta soțului și a copiilor și ne rugă să o lăsăm măcar pe un scaun la noi acasă, să se odihnească, ca a doua zi să se ducă la autorități în căutarea
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
cu imagini de ținut minte, ,trecătorii cu tocuri de gumă/ sigilau umbrele caselor pe astfalt.", strecurînd, cu nebunii de avangardă și lucidități din post-război, într-un castel din sticlă reciclată nostalgia după cristal. Rețeta Tonegaru, ale cărei roade le vor culege, ca-ntotdeauna, urmașii.
Spune-i că le voi culege pentru el... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10055_a_11380]
-
1, noiembrie 1919, pp. 11 - 14; Republicat cu titlul: Către diriguitorii revistei „Isvorașul”; în: Isvorașul, Bistrița - Mehedinți, An I, nr. 9, 10. 11 și 12, septembrie 1919 - decembrie 1920, pp. 12 - 13; footnote> . Tânărul profesor semnalase faptul că muzica populară „culeasă și scrisă până acum (...) nu confirmă sau aduce vreo dovadă de existența unei muzici caracteristic național românească”, din cauza lipsei de profesionalism în culegerea și transcrierea ei, completând într-o paranteză că „(asupra existenței acesteia nu cred că va fi vreo
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
1927 este aprobată lista mijloacelor fixe ale instituției, aparate de înregistrare și de reproducere a melodiilor culese și este numită comisia Arhivei. În aceeași zi, 15 martie 1927, George Breazul este numit oficial în Comisiunea instituită cu însărcinarea de a culege material folcloristic muzical și de a alcătui arhiva fonogramică - XVI - 1747. „Ziua de 15 martie 1927, când s-a pus această rezoluție - va conchide etnomuzicologul Gheorghe Ciobanu, la aproape 40 de ani de la eveniment - este ziua când a luat ființă
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
George Breazul”. Activitatea în cadrul Arhivei de Folclor poate fi reconstituită din dosarele păstrate în fondul documentar din Biblioteca Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor, în care se păstrează tratativele pentru înregistrarea „cât mai grabnică a cântecelor pe cilindre fonografice (...) pentru a putea culege ce ne-a mai rămas” - cum proclamă fondatorul Arhivei Fonogramice. Al IV - lea proces verbal al comisiei, din 11 februarie 1928, hotărăște difuzarea broșurii Îndrumar pentru culegerea melodiilor populare, alcătuită de George Breazul, cuprinzând o parte generală și o alta
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
printre cei mai activi culegători numărându- se George Breazul - 628 melodii, Tiberiu Brediceanu - 500 melodii, Mihail Vulpescu - 322 melodii, Gavriil Galinescu - 224 melodii, Alexandru Zirra - 163 melodii, Emil Riegler - Dinu - 150 melodii etc, la care se adăugau alte 1931 melodii „culese cu sau fără fonograf și transcrise pe note muzicale”<footnote Breazul, G(eorge) - Patrium Carmen Contribuții la studiul muzicii românești..., p. 494; footnote> . Despre realizarea românească vor scrie specialiști europeni de talia lui Georg Schünemann, fost profesor al etnomuzicologului la
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
sfânt popular”, deoarece subiectul este de obârșie evanghelică și tratarea este în spiritul biblic, notând în ambele semiografii muzicale, bizantină și guidonică, cele 12 melodii ce constituie adevărate cortine conclusive sau anticipatoare ale scenelor dramei populare<footnote Vicleimul, joc sfânt cules din popor, cu întregiri și lămuriri de punere în scenă de Victor Ion Popa, cu așezarea melodiilor populare (semne bizantine și apusene) de G(eorge) Breazul, București, Fundația Culturală „Principele Carol”, Cartea Satului nr. 7, 1934; footnote> . Urmează, respectând criteriul
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
esența acestei intuiții, ea s-ar mărgini la clasica neputință de a surprinde individualul prin concepte cu sens general. Altfel spus, trăsăturile infinitezimale ale realității nu pot fi apucate cu cleștele grosolan al noțiunilor abstracte. E ca și cum ai vrea să culegi florile cu cupa buldozerului, sau e ca și cum ai vrea să faci incizii extrem de fine nu cu bisturiul, ci cu drujba. Numai că pe cît de veche este această problemă pe atît de longevivă este istoria recrudescențelor ei, dovadă că, în
Aporiile rațiunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10104_a_11429]
-
un mod definitiv. Această idee este formulată în alte cuvinte și imagini de către compozitorul John Rea atunci când el apelează etimologia numelui unui alt compozitor contemporan: "Alfred Schnittke (precum numele său o sugerează, schnitten semnificând în germană «a tăia») Schnittke, deci, culege, recoltează și pune împreună ansamblul muzicilor pe care le-a cosit"<footnote Alfred Schnittke (comme son nom le suggère, schnitten signifie en allemand «couper») Schnittke, donc, moissonne, récolte et attache ensemble leș musiques qui'il a fauchées", John Rea, Postmodernité
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
pe țară a colecționarilor de insigne”. La fiecare reuniune, pe această cupă se mai aplică o insignă. Când se va completa spațiul destinat aplicării de insigne, fondatorul Ilin are sarcina de a confecționa o nouă cupă. Premii Milan Ilin a cules și a tot cules laurii. Dacă insignofilia este un hobby mâncător de bani, atunci cu siguranță că o distincție poate avea valoarea, desigur sentimentală, a unui premiu Nobel. Milan a obținut un loc I la Arad, în 1980, la „Expo
Agenda2003-34-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281382_a_282711]
-
de insigne”. La fiecare reuniune, pe această cupă se mai aplică o insignă. Când se va completa spațiul destinat aplicării de insigne, fondatorul Ilin are sarcina de a confecționa o nouă cupă. Premii Milan Ilin a cules și a tot cules laurii. Dacă insignofilia este un hobby mâncător de bani, atunci cu siguranță că o distincție poate avea valoarea, desigur sentimentală, a unui premiu Nobel. Milan a obținut un loc I la Arad, în 1980, la „Expo VI”. Un an mai
Agenda2003-34-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281382_a_282711]
-
ori numai cu colateralii privilegiați, 1/2 din moștenire; c) în concurs cu ascendenții ordinari sau cu colateralii ordinari, indiferent de numărul acestora, 3/4 din moștenire. În ipoteza în care nu există moștenitorii enumerați mai sus, soțul supraviețuitor va culege singur moștenirea defunctului. Precizăm că clasa descendenților în linie directă este alcătuită din copiii defunctului, nepoții, strănepoții etc, fără limită de grad. Clasa ascendenților și colateralilor privilegiați cuprinde părinții defunctului, frații și surorile defunctului, precum și descendenții acestora până la gradul IV
Agenda2003-37-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/281460_a_282789]
-
de Voroneț“. În biserică se află mormântul Cuviosului Daniil Sihastrul, duhovnicul lui Ștefan cel Mare. ANA-MARIA GRAD Rezervație unicat În diverse colecții muzeale din Strasbourg, Viena, Budapesta, Zagreb etc., vizitatorii pot descoperi exponate dintr-o bogată faună de moluște fosile „culese“ de lângă Rădmănești-Bara, județul Timiș. Zăcământul a fost remarcat pentru prima dată în lumea științifică datorită studiului elaborat de T. Fuchus (1870) și lucrării semnate de L. Von Loczy (1882). O prezentare mai largă au întreprins M. Bleahu, Vl. Brădescu și
Agenda2003-38-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281498_a_282827]
-
din toate timpurile este opera lui Pino Correniti din Sicilia, proprietarul unui local specializat în preparate culinare afrodiziace. Cartea oferă o vastă panoramă a voluptății culinare, presărată cu anecdote. Între coperțile amuzantei și interesantei cărți sunt cuprinse 250 de rețete culese din toate epocile istorice și de pe toate meridianele. „Rețetele amoroase“ fac parte din moștenirea culturală a umanității, iar bucatele botezate afrodiziace sunt în stare să redea deopotrivă bărbaților și femeilor forța și bucuria de a trăi. Pino Correnti: Cinci mii
Agenda2003-23-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281101_a_282430]
-
mai ales în contextul industrializării și urbanizării, care au modificat în mod evident structura de bază a mediului, a naturii însăși. Probabil vă amintiți însemnările lui J. J. Rousseau („Visările unui călător singuratic“) în care povestește cum, într-o zi, culegând plante pentru ierbar, a auzit în preajmă huruitul unei fabrici. Era semnul vestitor al revoluției industriale care a încurajat dezvoltarea urbană, impunându-ne nu doar un alt peisaj (urban), ci și un nou stil de viață. În timp, consecințele s-
Agenda2003-25-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281156_a_282485]
-
Sâmbătă, 21 iunie „Deșteaptă-te, române!“ În anul 1848 a apărut în „Foaie pentru minte, inimă și literatură“ poezia „Un răsunet“ a lui Andrei Mureșanu, cunoscută sub titlul „Deșteaptă-te, române! Poemul a fost pus pe muzică, după o melodie culeasă de Anton Pann, devenind marșul revoluționarilor pașoptiști. Din ianuarie 1990, este Imnul național al României. Duminică, 22 iunie Ciocârlia cântecului popular În urmă cu 40 de ani a murit Maria Tănase, ilustră interpretă a cântecului popular românesc. A fost desemnată
Agenda2003-25-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281146_a_282475]
-
să ne reprezinte țara la Expoziția Universală de la New York, a efectuat numeroase turnee în lume, fiind o ambasadoare strălucită a culturii noastre populare. A bătut țara în lung și în lat, mergând prin sate din toate regiunile istorice, pentru a culege folclor. Calitățile sale interpretative i-au atras supranumele de „Privighetoarea“ și „Ciocârlia“. Sensibilitate poetică Acum 90 de ani a murit poetul Șt. Octavian Iosif, autor al unor versuri melodioase, ce evocă peisajul și trecutul patriarhal, pe linia sămănătorismului. Lirica sa
Agenda2003-25-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281146_a_282475]
-
ani, grupul începe să evolueze pe scena Căminului Cultural din Cenad. Încet-încet, copiilor talentați li se duce vestea, astfel că vor cânta și în alte localități. Iar de cum a debutat și cunoscutul festival „Cântarea României“, vor participa la toate edițiile, culegând lauri după lauri. Din această perioadă de cultură ideologică, Tomislav ține și acuma minte faptul că diriguitorii diferitelor faze ale festivalului impuneau un anumit timp de evoluare, dar și traducerea textelor. Și cum din repertoriul cenăzenilor nu lipsea melodia „Četiri
Agenda2004-5-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282001_a_283330]
-
magnific reprezintă singura rezervație naturală de profil din Europa, întinzându-se pe o suprafață de 400 de hectare. Narcise cât vezi cu ochii, lăsate să crească libere în toată splendoarea lor, dar fiind rezervație naturală, nu ai voie să le culegi, tradiții transilvane și preparate culinare pe măsură, toate acestea pot fi admirate și gustate dacă mergeți la „Sărbătoarea Narciselor“ în... Poiana Narciselor. Aceeași floare are parte și de un festival, pe versanții sudici ai Harghitei, unde poienile de narcise se
Agenda2004-13-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282245_a_283574]
-
religioase. Ca reprezentant al minorității bulgare, a avut și două mandate de deputat (1990-1992 și 1992-1996), perioadă despre care ne declară cu umor că a fost nevoit să spună și unele mici minciuni și în care a auzit și a cules atâtea perle lingvistice, încât ar putea scrie o carte. Și-a permis, în intervențiile sale ca, la unele legi, în dezbaterile finale, să facă propuneri sau să aducă unele corecturi greșelilor gramaticale, spre amuzamentul unora dintre colegii săi, care primeau
Agenda2004-16-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282303_a_283632]
-
vor demara înscrierile în vederea deprinderii unor meserii solicitate pe piața forței de muncă. monica diana pavel Frumusețea la rang de „Oscar“ l O timișoreancă candidează la titlul „Părul Pantene“ al anului Industria de frumusețe din România se pregătește să-și culeagă laurii în cadrul galei „Pantene Beauty Awards“, generic numită „Oscarurile frumuseții“, ce va avea loc pe 21 aprilie la București. Printre numeroasele vedete, care vor fi premiate la cele 13 categorii ale celei de a treia ediții, se numără și o
Agenda2004-16-04-general8 () [Corola-journal/Journalistic/282317_a_283646]
-
părut a înțelege, nu-s de sticlă, ci-s ... de oameni, poate că felul în care ceilalți din teatru îl văd, de mai multă sau mai subțire vreme, îl arată sieși ca o oglindă. Așa c-am purces la a culege... frânturi din răsfrângerile acestor oglindiri. Lucia Nicoară, director Teatrul Național: Timp de 38 de ani, domnul Nica Lazăr a fost mașinist-șef, a condus întreaga echipă tehnică din spatele scenei, a pregătit condițiile pentru jocul actorilor. În anii din urmă l-
Agenda2004-18-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282357_a_283686]
-
xInițiativă japoneză l Studiu privind captarea gazelor reziduale În această săptămână, s-a aflat la Timișoara o delegație japoneză, însoțită de reprezentanți ai Centrului Regional pentru Protecția Mediului din Europa Centrală și de Est - Biroul local România ( R.E.C. ), care a cules date în vederea elaborării unui studiu de prefezabilitate pentru recuperarea și utilizarea gazelor reziduale de la deponeul de deșeuri municipale Timișoara de la Parța - Șag. Firma „Electric Power Development“, care se ocupă de producerea și distribuția de energie electrică, dar și de consultanță
Agenda2003-45-03-45-03-5 () [Corola-journal/Journalistic/281673_a_283002]
-
pe reșițenii A.O. și C.I. , amândoi de 21 de ani. În luna septembrie, R.L. i-a povestit lui C.I. că în Todirești, pe un câmp, crește cannabis și că ar putea face rost de bani frumoși dacă l-ar culege și l-ar vinde. Au luat legătura telefonic cu M.L. , iar C.I. a plecat în județul Suceava să culeagă „iarba“. În 23 septembrie, acesta a revenit la Timișoara având asupra lui două kg de cannabis. Peste o săptămână, R.L. și
Agenda2003-44-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/281657_a_282986]