1,229 matches
-
un oraș sau dintr-un cartier anume, agenții comerciali inserând În ele planuri și observații foarte fine și detaliate. Treptat, calitatea acestor informații crește, iar acumularea lor În timp permite verificarea evoluțiilor sectoarelor strategice și acționarea În consecință. Ansamblul datelor culese este structurat În categorii ce fac obiectul unor evaluări periodice, pentru degajarea tendințelor din domeniile vizate. Gestionarea cunoașterii este un efort al tuturor pentru toți, o inteligență Împărtășită ce depășește limitele grupului. În grup, fiecare trebuie să contribuie la gestionarea
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
observare, adică să știe: - să intuiască (să perceapă) În mod sistematic și activ diferitele fragmente ale realității luate În studiu, cu scopul detectării unor noi informații, al extragerii de noi cunoștințe; - să mânuiască În mod corespunzător datele sau materialul faptic cules; - să identifice și să descrie, să explice și să interpreteze datele sesizate și din perspectiva unei sarcini de cunoaștere propuse; - să exprime sau să dezvăluie prin diferite mijloace de expresie științifică (tabele, desene, diagrame, grafice etc.) cunoștințe noi, să fie
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
pot eșalona pe perioade mai lungi de timp sau de mai scurtă durată; - urmează, apoi, angajarea efectivă a elevilor În cercetarea observativă, care, sub aspect organizatoric, poate lua fie forma individuală de lucru, fie cea de echipă; - rezultatele observării (datele culese) se consemnează sistematic În caiete de observații (ca descripții verbale, schițe, desene completate pe eșantioane,fotografii etc.), În fișe speciale sau În protocoale; - pe parcursul observării, elevii urmează să recurgă la diverse operații deidentificare, de discriminare, de comparație (observarea prin opunere
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
potențiali, site-uri cu date referitoare la reglementări privind siguranța jucăriilor, a materialelor plastice ș.a., ca și site-uri ce prezintă rapoarte de piață pe baza cărora se pot face deducții sau proiecții pentru produsul generic de interes. Din informațiile culese apar deja câteva titluri de cărți ce tratează subiecte tehnice - de exemplu, turnarea - sau economice, de exemplu comportamentul consumatorului sau outsourcing-ul. Indicatorii economici generali și/sau cei de ramură fixează contextul pe baza căruia se poate estima tendința consumului, venitul
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
a psihopedagogic\" Fișa psihopedagogică este un instrument practic, care permite desfășurarea unor acțiuni programate la nivelul fiecărui elev, sistematizarea informațiilor privind personalitatea sa, care servește drept centralizator al tuturor datelor de care profesorul dispune. În fișă vor fi înscrise date culese din documentele școlare sau obținute pe baza observațiilor și convorbirilor cu elevul, cu profesorii, a vizitării copilului la domiciliu, a tuturor informațiilor obținute de la părinți, de la colegi și de la oricare altă persoană. Din punct de vedere funcțional, fișa psihopedagogică este
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
dezastruos al sănătății populației și pentru a formula soluții pentru această situație critică. Tehnica pe care o folosea Moldovan nu era intrinsec eugenică. Cu toate acestea, modul specific de analiză a problemelor de sănătate ale populației, așa cum reieșeau din datele culese, soluțiile obținute și obiectivele pe termen lung ale măsurilor aplicate erau direct legate de viziunea sa eugenistă mai largă 20. Interesul de mai târziu al lui Moldovan pentru unele „epidemii sociale” specifice datează din această perioadă. El a observat răspândirea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și politici care pot limita participarea evaluatorului (spre exemplu, membrii grupului căruia i se adresează proiectul/programul care urmează a fi evaluat se cunosc foarte bine între ei). Utilizarea observației ridică probleme speciale din punctul de vedere al validității datelor culese, în condițiile în care observatorul însuși poate avea un efect asupra a ceea ce observă: este posibil ca indivizii-subiect al observației să se comporte diferit în situația în care știu că sunt observați prin comparație cu situația în care nu sunt
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
posibil ca indivizii-subiect al observației să se comporte diferit în situația în care știu că sunt observați prin comparație cu situația în care nu sunt conștienți că sunt observați. Opțiunea de a nu divulga poziția de observator sporește calitatea informației culese, dar ridică probleme speciale de etică. Opțiunile pot fi diferite din acest punct de vedere. Există specialiști care recomandă culegerea informațiilor fără divulgarea și explicarea poziției observatorului, după cum există specialiști care consideră că o asemenea strategie este inacceptabilă. Indiferent de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
necesită un efort atent de sistematizare și analiză. Analiza de conținut, tehnica cea mai utilizată de prelucrare, vizează codificarea și interpretarea informației provenite din interviuri, observație, documente scrise. Elementul esențial constă în elaborarea unui sistem de codificare/clasificare a informației culese. Operația de analiză a informației din perspectiva sistemului de codificare este dificilă și, de regulă, consumatoare de timp. Utilizarea pe scară largă a m. c., necesitățile legate de analiza unei cantități mari de informații într-o perioadă scurtă de timp
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
stat la soare și nivelul de bronz al pielii. Uneori, variabilele moderatoare pot chiar bloca relația cauzală dintre X și Y. Astfel, am putea concluziona eronat că timpul petrecut la soare nu influențează nivelul de bronzare a unei persoane. Datele culese ar indica acest lucru dacă toți subiecții testați au fost îmbrăcați în echipamente de protecție. Acestea joacă rolul unei variabile moderatoare a relației dintre X și Y. În psihologie, multe variabile de tip etichetă precum sexul persoanei, vârsta, nivelul de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
acceptabilă situația de la locul de muncă; sugerează prezența unei relații între satisfacție și productivitate, deși metodologia de cercetare utilizată a vizat numai satisfacția; metodologia folosită este pusă sub semnul îndoielii: cei care au realizat interviurile au făcut și interpretările informațiilor culese, ceea ce poate să fi condus la contaminarea datelor prin interpretarea diferită a variatelor răspunsuri. Deși nici una dintre afirmațiile semnificative ale teoriei nu este susținută de rezultatele studiilor întreprinse (cf. McCormick și Ilgen, 1995), teoria lui Herzberg a avut și are
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
indicator rezidă în faptul că ne oferă informații pentru o perioadă mai lungă de timp, existând date disponibile pentru intervalul anilor 1993-2005. Pentru studierea dinamicii și dimensiunilor afilierii religioase am optat pentru folosirea unui indicator de neafiliere, deoarece din datele culese anterior știam că nivelul afilierii religioase în România este unul foarte ridicat. În acest context am comparat în mediile urbane și rurale din România numărul celor care declară că nu aparțin nici unei religii, precum și al celor neafiliați în 1993, 1997
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
unde Camil Petrescu era la acea dată secretar de redacție (redactor-șef fiind atunci, cum se știe, Paul Zarifopol). După apariția lor în revistă, Camil Petrescu a publicat tot acolo cunoscutul său articol Amintirile colonelului Grigore Lăcusteanu și amărăciunile calofilismului, cules ulterior, cum, de asemenea, se știe, în Teze și antiteze. Să fi considerat N. Manolescu acest vestit text drept „introducere”? Firește, ar fi putut controla aceasta, luând pur și simplu în mână volumul acelor Amintiri, apărut în Editura Fundațiilor, primul
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
pentru țară s-au găsit pentru comportamentele sedentare cu utilizarea aparaturii electronice (F=34.873, P<0.001), precum și pentru activitatea fizică (F=4.585, P<0.011), dar nu și pentru comportamentele sedentare de socializare (P>0.05). Datele culese ne-au arătat că, pentru comportamentele sedentare cu utilizarea aparaturii electronice, România a avut valori mult mai mici decât celelalte două țări, care nu au fost diferite unele de altele. În mod similar, Ungaria a avut valori mai scăzute în ceea ce privește
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
bursierilor Între diverse centre occidentale, care a avut drept rezultat, grație francofoniei, imitarea masivă, aproape exclusivă, a modelului hexagonal. Chiar din acest volum se vede cît de utilă ar fi Înmulțirea contactelor anglo-saxone și germane sau italiene. Unele dintre lucrările culese aici sînt dosare de studiu. Fiind vorba despre spații străine, autorii n-au avut posibilitatea de a aduce materiale noi, dincolo de o bibliografie conștiincios greblată. În cazul discuției despre dansul macabru În Evul Mediu tîrziu de limbă germană (Irina Cristescu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Întru memoria lui George Barițiu, Sibiu, 1904; Pețitorii, Sibiu, 1905; Sara, Miază-Noapte și Zorile, Sibiu, 1908; Negru Vodă și epoca lui, București, 1909; Țara Severinului sau Oltenia, București, 1910; Novăceștii, îngr. Eugen Blăjan, București, Minerva, 1970. Culegeri: Poezia poporală. Balade culese și corese, I, Pesta, 1859, II, Viena, 1867; Poezia poporală. Colinde culese și corese, Pesta, 1859; ed. București, 1861; Doi feți cotofeți sau Doi copii cu părul de aur, Pesta, 1871; Arghir și Ileana Cosânzeana, Pesta, 1872; Poezii populare din
MARIENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]
-
și Zorile, Sibiu, 1908; Negru Vodă și epoca lui, București, 1909; Țara Severinului sau Oltenia, București, 1910; Novăceștii, îngr. Eugen Blăjan, București, Minerva, 1970. Culegeri: Poezia poporală. Balade culese și corese, I, Pesta, 1859, II, Viena, 1867; Poezia poporală. Colinde culese și corese, Pesta, 1859; ed. București, 1861; Doi feți cotofeți sau Doi copii cu părul de aur, Pesta, 1871; Arghir și Ileana Cosânzeana, Pesta, 1872; Poezii populare din Transilvania, îngr. Eugen Blăjan, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1971. Repere bibliografice: Pop
MARIENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]
-
publică în câteva numere din 1866 și 1867 culegerea de folclor O nuntă în Ilișești. Tot în această perioadă adună doine și balade - o parte apar în „Familia” din 1868 - ce vor alcătui volumul Poezii poporale din Bucovina. Balade române culese și corese (1869). După absolvirea studiilor secundare s-a înscris la Facultatea de Teologie din Cernăuți, pe care o termină în 1875. În anii studenției interesul său pentru creația folclorică a crescut. Proaspăt absolvent, M. se căsătorește cu Leontina, fiica
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
Creangă, în genul amintirilor. În activitatea folcloristică a lui M. se disting trei etape. La început, în perioada studiilor gimnaziale, este puternic influențat de exemplul lui V. Alecsandri. El culege la întâmplare, manifestă preferințe pentru doine și balade, prelucrează textele culese și creează balade în manieră folclorică. Colecția din 1869 reține doar prin câteva piese a căror autenticitate nu este îndoielnică. Apropierea de cercul folcloristic al lui B. P. Hasdeu delimitează începutul celei de-a doua etape, care ține din ultima
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
cercul folcloristic al lui B. P. Hasdeu delimitează începutul celei de-a doua etape, care ține din ultima clasă de liceu până în anul 1882, când se pregătea să plece la Suceava. Este perioada în care renunță la intervenția în textele culese și își lărgește simțitor sfera investigațiilor, interesându-se de cultura populară în totalitatea ei. Sub raport geografic, culegerile sale nu depășesc încă aria regională. Publică acum balade, snoave și legende (în „Columna lui Traian”), plugușoare și colinde (în „Foaia societății
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
1994; Trilogia vieții, I-III, îngr. Teofil Teaha, Ion Șerb și I. Ilișiu, București, 1995; Botanica populară, îngr. și pref. Antoaneta Olteanu, București, 2000; Mitologie românească, îngr. și pref. Antoaneta Olteanu, București, 2000. Culegeri: Poezii poporale din Bucovina. Balade române culese și corese, Botoșani, 1869; Poezii poporale române, I-II, Cernăuți, 1873-1875; Tradițiuni poporale române, Sibiu, 1878; Descântece poporane române, Suceava, 1886; Vrăji, farmece și desfaceri, București, 1893; Satire poporane române, București, 1893; Tradiții poporane române din Bucovina, București, 1895; Răsplata
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
unui neîncetat, ambiguu și straniu balans între real și imaginar (Stingere, Două vieți, Gară pustie, Douăsprezece, Umbre ale lucrurilor și sufletelor, Lasă, tot..., Coroana nebunului, Cel). Este ca și cum, văzut prin ochii melancolici ai „străinului”, realul însuși s-ar derealiza, imaginile culese, oricât de concrete, căpătând o tentă onirică sau fantasmatică (Ordinea prestabilită, Unul își ascunde fața, Vorbește domnul K). De același joc al ambiguității, care întrețese misterios realitatea cu închipuirea, ține în parte și proza autorului. Dus la extrem în romanul
IOANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287571_a_288900]
-
accesibilitate au permis reintegrarea basmelor în circuitul folcloric. Devenite clasice, ele au contribuit, alături de operele marilor scriitori, la formarea limbii noastre literare. Ni se pare întru totul simbolic faptul că [Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte] este primul basm cules și editat de Ispirescu. Dar l-a înregistrat el ca atare? I-a dat el, tipograful ridicat la carte, expresia aceasta fără greș? I-au dat-o veacurile? În orice caz, nu cunoaștem o altă operă în proză a geniului
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
fenomenologică inițială, ca prim pas, urmează, evident, tragerea unor concluzii, care vor fi mai aproape de ceea ce se numește știință, În măsura În care vor fi aplicate pe niște materiale deja existente. Doru Pop: Dar nu putem face pasul acesta până nu avem materiale culese coerent. Or, e foarte greu să generezi contextul necesar culegerii unei asemenea categorii de materiale. Pentru că pasul următor, cel analitic, rămâne dificil, dar nu mai presupune o așa mare atenție la detalii, presupune deja o clasificare, o structură interpretativă. În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
teren, a fost propusă de Nicolae Iorga. Bun. E un exemplu posibil. În alte cazuri nu putem spune: Miorița - cine, când, cum? Poți să spui, da, inventatorul Mioriței a fost Vasile Alecsandri, dar ești contrazis imediat de multitudinea de variante culese ulterior pe teren. De aceea zic, unele lucruri depind de personaje proeminente (Iorga, cred că sunteți de acord că este un asemenea personaj), care pot impune prin prestigiul lor o tradiție, altele, nu. Sanda Cordoș: Mie textul lui Ovidiu mi-
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]