1,806 matches
-
Dumnezeu veseli-se-va cel drept Că faptele bune îl poate schimba Până va arde lumânarea pe piept PSALMUL 64 Auzi ruga mea către Tine vine Fericit e cel pe care l-ai ales În grădina Ta voi ieși la cules Cum cântă-n cireș roiuri de albine Doar cei fărădelege m-au biruit Nelegiuirea mea o vei curăți Sfânta biserică mă va înfrăți În lumea ce vine să fiu miruit Cu tăria Ta cel ce gătește munții Dincolo fiind încins
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
te uiți așa la mine, ăă? Nu mă uit, tovarășa, vă ascultam. Am enervat-o rău, s-a înroșit la față și a plecat în spatele nostru. Nu mă putea lovi pe stradă. La sfârșitul lunii noiembrie ne-au dus la cules de struguri în Panciu. Dormitoarele erau cu paturi suprapuse, cu saltele numai bune de aruncat, erau rupte și aveau gâlme. Nu se făcea căldură, adormeam târziu uneori plângând de oboseală și de foame. Pedagoga ne trezea de dimineață, mâncam o
LOVITURI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366890_a_368219]
-
alături de datoria de a transmite mai departe și a îmbogății. Nedefinit, o tradiție poate însemna totodată o mișcare religioasă, sau mai degrabă, o anumită practică simbolică cum ar fi tradițiile populare. 3 Fata uncheșului cea fără noroc, basm popular românesc cules de Tudor Pamfile. 4 Pescăruș-împăratul, basm popular românesc cules de C.Rădulescu-Codin. 5 Rollo May, (1909-1994), filosof și psiholog american, care, în lucrarea sa Existential Psychology, scrisă în urmă cu peste 40 de ani, sintetizează gândirea psihologică a vremii completată
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
îmbogății. Nedefinit, o tradiție poate însemna totodată o mișcare religioasă, sau mai degrabă, o anumită practică simbolică cum ar fi tradițiile populare. 3 Fata uncheșului cea fără noroc, basm popular românesc cules de Tudor Pamfile. 4 Pescăruș-împăratul, basm popular românesc cules de C.Rădulescu-Codin. 5 Rollo May, (1909-1994), filosof și psiholog american, care, în lucrarea sa Existential Psychology, scrisă în urmă cu peste 40 de ani, sintetizează gândirea psihologică a vremii completată de o listă bibliografică importantă și perpetuu valabilă. Părerile
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
oază mea de calm și cea de fericire Când tot ce vreau îmi dai în clipa de iubire. **** Seninul tău din ochi și-a buzelor roșeața, Și dulcea mlădiere a trupului în mers Ești mărul copt din ram, bun de cules, Nerăbdător eu sunt să gust a ta dulceața. Te-înconjur cu privirea să nu mai ai scăpare Din frăgezimea ta eu foamea mi-o astâmpăr Cum fericirea nu pot ca să mi-o cumpăr Îți cad iubito astăzi la picioare Și-
INCANTAŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366970_a_368299]
-
și lor Lâna din fire! Și nici pe buze Faguri și miere Nu mai sărută Luna-n tăcere. Îi roade pe toți - Un doctor mi-a spus: “Diabetul pervers, Macină ascuns. “ Să-nvăț limba de vers Să mă duc la cules Rime cu rouă, Dar plouă! Mă simt renăscut, Îmi curge șiroaie Apa din ploaie Pe trupul din lut Ce se destrămă tăcut; Vreau alt început Cu viața să lupt, Dar până atunci M-așteaptă la supt Verdeața din lunci Și
UN ALT ÎNCEPUT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367146_a_368475]
-
urmă că au făcut economie. Începuse deja să-l care șoarecii care au găurit toți pereții din chiler[7]. Au fost nevoiți să curețe tot porumbul și să pună boabele în butoaie că și așa stăteau goale până la toamnă, la culesul viilor. Pe afară păsările râcâiau prin bătătură și se scăldau cât era ziulica de mare în țărână. Nu aveau nici o grijă. Apă aveau la teică, grăunțe primeau seara și dimineața, doar câte o râmă mai puteau să găsească și ele
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
companionul meu se vedea că e la curent cu „procedurili” amfitrioanei, cuvânt căruia am să-i găsesc nu peste mult timp advăratele semnificații constrictive. Și asta, chiar pe pielea mea!... „Tinere Vasile, te-am așteptat. Cartea a foat dată la cules, niște aranjamente presupuse par să-mi fie împotrivă, dar nu cred până la urmă că vor risca, recită pe nerăsuflate doamna din fața noastră căreia nu-i zărisem clar chipul, i-l bănuiam fixat undeva în spatele unui lampadar ce cobora dintr-un
SCRIITOAREA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349651_a_350980]
-
și cistaș lucru este să le culegi personal. Orice fruct pentru dulceață, compot, peltea, gem sau sirop trebuie să fie cules cu dragoste. Cerințele pentru a face silvoițul-magiun personal sunt și mai mari. Dacă emiți un câmp odios în ziua culesului, te bântuie vreo undă sinistră sau te-ai certat cu nevasta, vecinul sau șeful, mai bine nu păcătui, pângărind roadele cu mâinile tale prin care se scurg energii negative. Cele mai bune prune pentru demersul nostru anunțat sunt prunele bistrițe
MIGDALE DULCI-AMARE (7): „ÎN FIECARE ZI MI-E DOR DE MINE, SAU CUM SE PREPARĂ SILVOIŢUL!” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349685_a_351014]
-
putea să terfelești viața, în zadar! Fii bun și-atunci când cei din jur n-ar merita defel, Păstrează sufletul tău pur și crezul, de oțel! Atât de simplu-i de-nțeles, că totu-i trecător Ce-ai semănat - ai de cules, ce iei - rămâi dator! Pe scara ce întâi te urci - îndată și cobori Și din hățișul ce te-ncurci - te descâlcești, în zori! Când trupu-n lut s-a înturnat și mergi la Tatăl Sfânt, Averi și câte-ai adunat. . . lași
ROUA AMINTIRILOR de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 870 din 19 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350390_a_351719]
-
erau „specializate”. Astfel, pe 1 martie se ține Babă de primăvară sau Babă semănatului, pe 2 martie era Babă de vară sau Babă muncii de vară, în vreme ce ziua de 3 martie era consacrată prin tradiție Babei de toamnă sau a culesului. Se credea că așa cum vor fi cele trei zile așa urmau să fie și cele trei anotimpuri. Alteori, primele patru zile închipuiau toate cele patru anotimpuri. Potrivit etnologilor, ziua de 1 martie avea valoare de omen, ca ziua de Crăciun
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
se înmulțiseră tentativele de asasinare a unor neferi- ciți de soți care nu reușiseră să stabilească și ei contacte cu turiștii străini pe malul mării, asta deoarece beau ca niște animale nesimțite cu țăranii, pe timpul concediului petrecut la țară, la cules porumbul nenorociților de socri, niște zgârcani și neamuri proaste. Dar subtila ofensivă asupra țării prietene continua după un plan bine întocmit, bineînțeles tot de neobosita Timona. Așaaa, cam o dată la două săptămâni, dădeau un telefon în Germania să mai afle
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
la care ajungeam și eu. De cu toamna, punea mama războiul de țesut pentru peretare sau pânzeturi, motiv pentru mine să o ajut, pregătind ața pe care o treceam de pe sculuri, folosind vârtelnița și sucala, pe țevile suveicilor. Mergeam la cules împreună cu cei mari, oamenii se ajutau unii pe alții să termine treaba înainte de începutul ploilor, iar la depănușare se făcea câte o clacă la care luau pare flăcăii și fetele din apropiere, le ascultam poveștile, cântecele, glumele, claca se muta
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
de trenuleț mai circulau și vagonetele de serviciu ale muncitorilor de la calea ferată. Acestea, pe timp de vară, le vedeai încărcate ciorchine cu femei și copii, cu găleți pline de zmeură, afine, ale oamenilor care plecau dis de dimineață la cules prin parchete. Vremurile acelea au trecut. Acum „bâzâie” prin comună, dar și prin sate, mașinile lucioase ale urmașilor foștilor localnici, sau ale cunoștințelor acestora venite să stea un sejur în frumoasa comună. Nici nu mergi o sută de metri și
DISTRACŢIE PE ROŢI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349284_a_350613]
-
vor întreba de data aceasta chiar în locul lor aceiași spiriduși. ... XVIII. MINIEXPEDIȚII ÎN PĂDUREA CHELINȚEI, de Florica Bud , publicat în Ediția nr. 53 din 22 februarie 2011. Era o mare bucurie pentru copiii de pe ulița noastră mersul, în timpul verii, la cules de pthitoi (ciuperci) și pomnițe de pădure (fragi) în Codrul Thelințanilor. Chelința este satul de peste Someș, un sat de români mândri și destoinici, din care s-au ridicat mulți oameni de seamă. Aici a văzut lumina zilei cunoscutul rapsod popular
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
punte fixă. Nu le-a fost ușor chelințenilor să facă naveta în Baia Mare, nevoiți fiind să ia trenul din gara Ulmeni. Ca să ajungă la ... Citește mai mult Era o mare bucurie pentru copiii de pe ulița noastră mersul, în timpul verii, la cules de pthitoi (ciuperci) și pomnițe de pădure (fragi) în Codrul Thelințanilor. Chelința este satul de peste Someș, un sat de români mândri și destoinici, din care s-au ridicat mulți oameni de seamă. Aici a văzut lumina zilei cunoscutul rapsod popular
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
mele firave au înghețat de roua rece. Am început să dârdâi, să bâzâi. Mama, ce era să facă? Cum să plecăm? De abia am venit! Când a văzut că nu-i de joacă cu frigul și cu roua, am abandonat culesul, pentru a doua zi. Ne-am dus din nou la stână. Aici nu era loc de dormit în odaia de la stână. De abia ne-au primit să dormim în pod, în fân. Hainele încă îmi erau ude de rouă, dar
LA MERIŞOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349786_a_351115]
-
ne-au primit să dormim în pod, în fân. Hainele încă îmi erau ude de rouă, dar, îngropat în fân, parcă m-am încălzit. Nici nu-mi venea somnul repede, în pod era multă lume venită, ca și noi, la cules de merișoare, și se spuneau fel de fel de pățanii. Era unul, Trabușinski, din sat cu noi, venetic, venit pe meleagurile noastre din Galiția. Acesta s-a pornit la spus povești. Când îl vedeai, părea un om mare, sobru, fără
LA MERIŞOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349786_a_351115]
-
chip. Dar acum povestea așa de comic înșirând fel de fel de povești. Unele chiar aduceau cu povestirile lui Creangă, dar erau și altele, de sorginte pur huțulă. Să tot asculți povești de la el în podul de fân, toamna, la cules de merișoare! Pe mine m-a prins somnul. Dar aveam somn chinuit, fiind rebegit de ploaie și de vânt din timpul zilei. Începusem să visez niște chestii groaznice. Când m-am trezit, eram căzut jos de tot sub streașină, mai
LA MERIŞOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349786_a_351115]
-
că soarele răsări afară demult. Mama s-a trezit și ea, am făcut de mâncare, tot la ceaunul de la stână, am mâncat și am plecat pe munte, la cules merișoare. Nu mai ploua, era chiar bine. Ne-am pus pe cules. Nu aveam cu noi și pieptenul de strâns afine și merișoare, iar cu mâna se strângea mai greu, dar se culegeau fructe mai mari și mai curate. Alt necaz. Pe acele izlazuri întinse de munte unde se culegeau merișoare au
LA MERIŞOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349786_a_351115]
-
Artă culinară Haiku Eu în cântec pun Fluier de alun vechi, Zeamă de curechi. Lângă leuștean, Pun și marțipan iute, Cu doine multe. În farfurie, O melodie fină, Ulei, făină... Iar în slovă pic Și câte un stih ales, Special cules. Iar pe aragaz Vorbe la obraz, acre Fierte în lapte. Frunze de toamnă, În platou se toarnă cald, Culoare smarald. Iar pe pânză pic Suflet, în ibric călit, Doar pentru iubit!... 21.01.2015 Imagine: Tablou de David G. Wilson
ARTĂ CULINARĂ HAIKU de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349888_a_351217]
-
dependență de gradul zero dacă seisemele fac victime colaterale iubirea cu certitudine îți injectează în ochi morfina revederii îți pierzi hainele / made in turkey/ pierzi ceașca de cafea/ made in china/ pierzi și sufletul / tarabost solitar/ cu mintea plecată la cules de portocale dansând sirtaki după 101 lădițe ce pot cumpăra sentimente în regim de duty free diminețile unui om îndrăgostit au ferestre ovale țipă în ele geometria euclidian nu-ți atârna sufletul la uscat în piața victoriei vei fi dependent
DEPENDENŢĂ de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1353 din 14 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349967_a_351296]
-
au făcut economie. Începuse deja să-l care șoarecii care au găurit toți pereții din chiler. Au fost nevoiți să facă clacă, să curețe tot porumbul și să pună boabele în butoaie, că și așa stăteau goale până în toamnă, la culesul viilor. Pe afară păsările râcâiau prin bătătură și se scăldau cât era ziulica de mare în țărână. Nu aveau nici o grijă. Apă aveau la teică, grăunțe primeau seara și dimineața, doar câte o râmă mai puteau să găsească și ele
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
care lipitură se dădea cu var stins și albăstrit cu sineală. Cum spuneam, tata a construit bordeiul sau coliba cum i se mai zice prin alte părți, ne-a instalat patul și cele necesare unei șederi pe întreaga vacanță, până la culesul strugurilor în septembrie. Seara după ce își termina treburile gospodărești de prin curte sau de pe la câmp, cu recoltatul cerealelor sau prășitul porumbului și al florii soarelui, seara ascultam cum se aud de departe păcăniturile de la roțile căruței trase de cei doi
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
in țesute de ele, pe cap sau în mână, iar bărbații țanțoși ca niște curcani, cu pălării de fetru și pană de cocoș la ele, țineu în mâini sticlele cu vin, scos din butoiul ori damigeana neîncepută din toamnă de la cules, care spumegau de bucurie ca niște șampanii. Cei care se sculaseră dis de dimineață și se împărtășiseră, dar mai aveau câte ceva de pregătit sau de îngrijit la treburile gospodărești (erau puțini dintre aceștia) erau cei care ne salutau cu: HRISOS
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]