4,021 matches
-
Ce dacă părinții plătiseră să-și vadă odorul inginer și se chinuiseră să-l țină în școală?" (Curierul zilei - Argeș, arhiva Internet). Asemănător e uzul cuvîntului progenitură, care își bazează efectul mai ales pe contrastul dintre nivelul stilistic al termenului cult și realitatea desemnată: "uneori își folosește progenitura ca armă de atac" (Capitala, 3, 2000, 14). Termenul cel mai ofensiv al seriei este desigur plod, căruia și DEX-ul îi indică valoarea stilistică: "astăzi peiorativ". Cuvîntul poate fi folosit atît ca
Imagini și desemnări ale copilului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15967_a_17292]
-
O serie de texte consultabile în Internet conțin de exemplu conjuncția căci folosită în locul lui că: eroare pe care Al. Graur o semnala într-un articol din 1931, explicînd-o prin tendința unor vorbitori mai puțin instruiți de a imita stilul cult: "țăranii nu întrebuințează niciodată acest cuvînt ș=căciț în graiul lor obișnuit (...). Cînd e vorba însă să se exprime mai "radical", sau în scris, li se pare frumos să-l întrebuințeze pe căci în locul lui că, dar, necunoscîndu-i adevărata sferă
"Căci" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16002_a_17327]
-
esențialmente orale, intervin decizii de punctuație: ca și în exemplul citat, unii autori introduc o virgulă înainte de cea de-a doua apariție a adjectivului mare: semnul nu corespunde însă unei pauze, fiind probabil folosit ca urmare a unei interpretări sintactice culte. O altă soluție e scrierea formulei ca și cînd ar fi un cuvînt compus, sugerîndu-se astfel tocmai unitatea ei și absența pauzelor: "E simplu: inventezi un mare-meci-mare, faci ceva reclamă pe televizor" (Gazeta Sporturilor, arhiva Internet; majoritatea citatelor următoare provin
"Mare bal mare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16015_a_17340]
-
Timpul basmelor culte Mariana Neț 1 . Nimic nu se petrece numai în present. Viața, poate, e un vis, dar și filozofia e un basm, cîteodată. Umberto Eco ne reamintea, într-un articol publicat în 1988, că intrăm în viață cînd jocurile sînt deja
Editura Timpul basmelor culte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15615_a_16940]
-
număr nesfîrșit de ori. Singurul lucru ce diferă, în timp și spații și în funcție de mode și de gusturi, e retorica. Pentru moment, din spectrul larg de virtualități ficționale în care s-ar putea întrupa filozofia, aleg basmul. Și anume, basmul cult, aflat, precum știm, în plin reviriment, fapt care mă face să sper că omenirea în ansamblu mai are, totuși, o șansă, în pofida a orice. Nu e întîmplător că cel dintîi volum din Harry Potter se intitulează Piatra filozofală. Aceea care
Editura Timpul basmelor culte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15615_a_16940]
-
mai întîi obiect de prețuire, sursă de autoritate (la autori savanți, erudiți, precum Miron Costin, sau Cantemir, dar și la unii mai "spontani", ca Neculce). într-o primă fază de construire conștientă a limbii literare (din perspectiva tradiției retorice), scrisul cult e obiect de aspirație, mijloc și scop al acțiunii culturale. De la un punct (romantic) încolo, scrisul (cult) începe însă a fi implicit subevaluat, prin valoarea pozitivă acordată în mod constant oralității. "Limba populară" e un concept abstract, generalizant, definit prin
Prestigiul oralității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15713_a_17038]
-
dar și la unii mai "spontani", ca Neculce). într-o primă fază de construire conștientă a limbii literare (din perspectiva tradiției retorice), scrisul cult e obiect de aspirație, mijloc și scop al acțiunii culturale. De la un punct (romantic) încolo, scrisul (cult) începe însă a fi implicit subevaluat, prin valoarea pozitivă acordată în mod constant oralității. "Limba populară" e un concept abstract, generalizant, definit prin trăsături orale, dar supradialectale. Elogiat pentru bogăția și expresivitatea sa, limbajul popular e în realitate supus de
Prestigiul oralității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15713_a_17038]
-
dar savurat, în vreme ce occidentalismul e prețuit, dar păstrat la distanță. Lucrul se vede bine tocmai în planul limbajului: pagina care deschide romanul e (ca Pajerele, aproape) cu grijă ferită de "neologism": singurele cuvinte ceva mai noi (dar nu din sfera cultă) sînt postaș și lampă. La stratul manierist arhaizant, care a fost de atîtea ori observat de comentatori, variația stilistică cea mai pregnantă e adusă ulterior de argou - deci tot de o sursă predominant internă.
Neologismul și purismul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15729_a_17054]
-
constatăm acum că tendințele sînt valabile în interiorul unor registre stilistice, și că schimbarea raportului dintre registre modifică și chiar inversează presupusele direcții de evoluție a limbii. Influența tot mai puternică a oralității populare și familiare asupra scrisului contracarează tendințele stilului cult, livresc. Renunțarea la -că poate fi într-adevăr ilustrată prin citate din presa actuală; dar mi se pare că e percepută în continuare ca o deviere de la normă, certă cel puțin în cazul româncă/română: "Gimnastele române s-au retras
Indiancă, germancă, europeancă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15746_a_17071]
-
Mijloc, nici personajele de extracție socială modestă, ci chiar profilurile reprezentative ale unei societăți românești identificabilă istoricește. Prin lirica sa, Dominic Stanca face ca poezia "Cercului literar" să evadeze din ceea ce aș numi "rezervația lingvistică" a unui vocabular "nobil", "clasicizat", cult și pretențios (poate chiar prețios aș zice), pe care-l foloseau Radu Stanca sau Doinaș, pentru a se afirma ca o arie extrem de diversificată lexical. Poetul Dominic Stanca este stăpân pe toate cuvintele limbii sale natale, utilizând cu rafinament expresivitatea
Al patrulea poet al "Cercului literar" by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15767_a_17092]
-
Stanca sau Doinaș, pentru a se afirma ca o arie extrem de diversificată lexical. Poetul Dominic Stanca este stăpân pe toate cuvintele limbii sale natale, utilizând cu rafinament expresivitatea lor, de la regionalismele cu circulație restrânsă până la vocabulele care acoperă sfera limbii culte. Nimeni n-a manipulat asemenea lui aria vocabularului românesc de pretutindeni, conferind uneori lirismului său o tentă folclorică. Aceste trei caracteristici esențiale fac din lirismul lui Dominic Stanca o expresie poetică marcată de o pecete extrem de personală, inconfundabilă, care-l
Al patrulea poet al "Cercului literar" by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15767_a_17092]
-
ci o persoană particulară. Cea mai bună probă că autoritățile românești confundă cultura cu pornografia este chiar punerea unor indivizi ca Ion Antonescu să se ocupe de patrimoniu, de artă sau de ce s-o fi ocupînd la Ministerul Culturii și Cultelor ori alegerea reprezentantului nostru la UNESCO în persoana unui plastician, de altfel talentat, pe care nimeni nu l-a văzut la vernisajul vreunei expoziții dar care a ținut să onoreze mamelele domnișoarei de la Hustler. Și oare n-a lăudat dl
Pornografie și cultură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16168_a_17493]
-
și să depunem pe altarul patriei cu tămîia lingușirii. Ce este rău pentru alte popoare este rău și pentru noi și frumoase și adevărate nu pot fi decît acele scrieri române care ar fi frumoase și adevărate pentru orice popor cult". De aceea, tocmai, a stîrnit opera sa mînia cercurilor naționaliste din epocă și de după aceea care, în 1940, la sărbătorirea centenarului nașterii marelui T. Maiorescu au declarat-o "inactuală". De o însemnătate crucială se demonstrează a fi criticismul maiorescian (pomenit
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
formele civilizației din Franța și din Germania și au învălit viața publică a poporului nostru... Și fiindcă a da înapoi e cu neputință, nouă nu ne rămîne pentru existența noastră națională altă alternativă decît de a cere de la clasele noastre culte atîta conștiință cîtă trebuie să o aibă și atîta știință cîtă o poate avea". Europenizantul Maiorescu a avut în autohtoniștii de atunci și de mai tîrziu, pînă în interbelic și după aceea, un adversar înverșunat. Să adaug că în 1867
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
muri, o abandonare a vieții sau, dimpotrivă, un asasinat politic. De aici, tenta de roman polițist, pe care o evidențiază cu plăcută surprindere Monica Lovinescu în prefață: "Autoarea împrumută suspansul din romanul polițist și-l introduce în tipul de roman cult. Demers ce se afla la baza conversiunii la literatură a unui Umberto Eco." În afară de arta suspansului și, în general, a istorisirii captivante, romanciera se mai remarcă prin subtilitatea și rapiditatea cu care construiește psihologii complexe, prin capacitatea de a imagina
Un roman care modifică ierarhiile literare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16224_a_17549]
-
ales prin ornamentare, prin reînvierea unor arhaisme și prin implantarea de termeni populari, într-o manieră adesea artificială. Erorile semantice și stilistice care apăreau în asemenea texte aparțineau categoriei pe care Al. Graur o numea a "greșelilor făcute de oameni culți". În gramatică, totuși, se manifestau atât "abuzuri culte" (de pildă generalizarea stilului nominal, sau fenomene de hipercorectitudine), cît și tendințe mai generale ale limbii. Morfo-sintaxa e, de altfel, nivelul la care se observă cel mai bine continuitatea între tendințele de
Dinamica limbii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16252_a_17577]
-
prin implantarea de termeni populari, într-o manieră adesea artificială. Erorile semantice și stilistice care apăreau în asemenea texte aparțineau categoriei pe care Al. Graur o numea a "greșelilor făcute de oameni culți". În gramatică, totuși, se manifestau atât "abuzuri culte" (de pildă generalizarea stilului nominal, sau fenomene de hipercorectitudine), cît și tendințe mai generale ale limbii. Morfo-sintaxa e, de altfel, nivelul la care se observă cel mai bine continuitatea între tendințele de acum 30 de ani și cele actuale. În
Dinamica limbii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16252_a_17577]
-
cazul special al lui datorită, care înlocuiește tot mai mult locuțiunea din cauza; acum se adaugă noi citate, precum și o analiză a atît de ironizatei și inevitabilei locuțiuni vizavi de, în evidentă ascensiune după 1990. Reactivarea prepoziției întru e un fenomen cult, observat în 1972, pentru care e certă influența teoretizărilor lui Noica. În noua ediție e menționat și o greșeală care s-a extins între timp foarte mult - și care rămîne, mi se pare, foarte supărătoare: ca și folosit în loc de ca
Dinamica limbii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16252_a_17577]
-
la nevoile comunicării cotidiene, familiare, pe cînd comunicarea în domeniile superioare, culturale și științifice, asociate firesc variantei literare, a recurs tot mai sistematic la limba rusă. Marginalizată și supusă programatic unor distorsiuni care vizau păstrarea și exacerbarea caracteristicilor regionale, varianta cultă a limbii române din Basarabia s-a îndepărtat de varianta literară comună, folosită ca limbă oficială pe teritoriul României. Țelul ideologic subiacent acestui proces l-a reprezentat șubrezirea temeiului lingvistic al sentimentului etnic și al conștiinței apartenenței naționale a populației
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
Bun cunoscător "din interior" al problemelor cu care se confruntă limba română literară din Republica Moldova în condițiile concrete ale comunicării, autorul și-a conceput lucrarea ca instrument pus la îndemîna tuturor basarabenilor aspirînd la o bună stăpînire a limbii române culte. Optînd pentru modul lexicografic de prezentare - care are avantajul de a permite o consultare punctuală rapidă ori de cîte ori apare o nedumerire sau o ezitare, cînd vorbitorul - avizat - nu e sigur de justețea opțiunilor și a deprinderilor sale lingvistice
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
cu cîtva timp în urmă (în România literară nr. 36, 1998), despre distribuția stilistică a sufixelor care sînt folosite în româna actuală pentru formarea unor verbe noi: în vreme ce sufixele care întăresc conjugarea I ( -a, -iza, -iona) sînt preferate de registrul cult, în special de limbajele științifice și tehnice (a accesa, a scana; a acutiza; a inscripționa), sufixele conjugării a IV-a (-i, -ui etc.) continuă să fie productive în registrul popular și colocvial-argotic (a fraieri, a tromboni; a blătui, a șmenui
"A knockăi", "a bipăi", "a clicăi"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16391_a_17716]
-
a da, a cărui poziție pare a fi extrem de puternică în frazeologia actuală. La expresiile populare vechi și stabile, intrate în limba standard (a da buzna, a da din umeri, a se da de-a dura), ca și la calcurile culte acumulate în timp (a da satisfacție, a se da în spectacol), se adaugă mereu alte expresii colocvial-argotice, dintre care unele urmează tiparele predefinite, iar altele impun chiar modele de construcție noi. Numeroase expresii pornesc de la structuri obișnuite ale verbului, în
"Dă bine..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16412_a_17737]
-
ca un semi-țilindru (...) Ghetele subțiri, corecte, încheiate anacronic cu nasturi călcau de-a dreptul pe zăpadă(...) Contrastul între acest om ciudat și restul trecătorilor era așa de izbitor, încât te gândeai pe dată la un boier scăpătat(...) Deși cu privirea cultă, rafinată, omul era rigid în protocolul mersului său ca să fie un aristocrat de pur sânge. În lăsarea în jos a fălcilor era o afectare rece. Nu puteai să nu te gândești la unul din acei servitori bătrâni de mare aristocrație
Mersul protocolar by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16472_a_17797]
-
special în mediile țărănești. E probabil ca Gheorghe să fi asumat semnificațiile cele mai "rustice" (suferind și o devalorizare previzibilă) pentru că e, între celelalte amintite, singurul care a fost dublat cu succes de o formă percepută de mulți ca elegantă, cultă, citadină - George. S-a format astfel cuplul Gheorghe (asociat mediului rural) / George ("înnobilat"), în vreme ce Ion a rămas o alegere pentru toate registrele, iar Vasile sau Ilie au fost simțite ca predominant populare. Evident, modele lingvistice sau opțiunile personale pot răsturna
"Nea Gheorghe" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16488_a_17813]
-
așadar, să ieșim din eternitate pentru a intra în vreme. Și ea, însă, potrivit românului, e tot o expresie a eternității. Și autorul consideră că de-abia în al XX-lea secol se integrează și românii în procesul de creație cultă, de creație voluntară. Și îl citează, ca exemplu edificator, pe Blaga. Constată însă, nu cu surprindere, că "cel mai personal dintre creatorii români de azi face elogiul (în știutul discurs academic din 1937 n.m.) a tot ce e impersonal, anonim
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]