336 matches
-
fragment din Împărat și proletar de Mihai Eminescu. Toate aceste scrieri sunt alese cu tendința vizibilă de a veni în sprijinul ideilor socialiste, însă fără agresivitatea de mai târziu, în numele unei mișcări menite să apere interesele muncitorilor și în scopul culturalizării acestora. I.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287888_a_289217]
-
la București, își va exercita profesia până în 1940, când se pensionează. Lucrează mai întâi la Administrația Domeniilor Coroanei, din 1921 este director adjunct, iar din 1922 director la Fundația Culturală „Principele Carol”, unde împreună cu Gh. D. Mugur întreprinde acțiuni de culturalizare, inițiind și colecția enciclopedică „Cartea vieții”, care cuprinde, pe lângă scrieri literare, o culegere de colinde și una de proverbe, lucrări de uz practic, precum Chestionar folcloristic, Îndreptar pentru conducătorii culturali la sate, Chestionar de anchetă socială pentru monografii, reunite în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Scarlat opinează mult mai tranșant: "Grupările culturale din provincie sunt inutile. Cât mai multe biblioteci sătești, cât mai multe șezători de lectură și nici-o asociație culturală cu fete amorezate și imberbi pretențioși". Intelectualității provinciei dornice de afirmare, Scarlat îi opune culturalizarea redusă a masei țărănești spre care mințile luminate ar fi trebuit să își îndrepte toate eforturile. Pe un ton ironic, tânăra poetă Coca Farago desconsideră, la rândul său, orice merite grupărilor literare locale ce ar dăuna, de fapt, tineretului: "În
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
mișună ambiția, intriga și spiritul regionalist rău înțeles" (Ion Valerian). Respondenții ce activează ei înșiși în provincie au promovat, prin răspunsurile lor, mișcările culturale locale. Cialîc identifică în astfel de grupări atât surse de creație, cât și forțe mobilizatoare pentru culturalizarea maselor, în timp ce presa locală este deocamdată "singurul fapt real de cultură al provinciei românești". Și Eliade percepe provincia ca pe un "tărâm virgin" ce merită explorat de către scriitorii și gazetarii locului ce ar oferi astfel adevărate lecții de "realism al
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
proprie de 543 de cărți și reviste; Tinerimea romano-catolică germană de băieți și fete ce organiza diferite serate culturale; Societatea germano-catolică de lectură; Cercul academic evreiesc; Societatea Talmud Tora și alte astfel de organizații ce și-au adus contribuția la culturalizarea publicului 53. Sala Casei Germane era principala locație de manifestare a evenimentelor culturale. În 1926, aici are loc o manifestare literar-muzicală în memoria tânărului poet Mihai Horodnic la care participă elevi ai Liceului Hurmuzachi 54, iar în 1932, sala găzduiește
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
lasă să se întrevadă prea mult din spiritul acestei școli. Monografia întocmită în 1937 relevă însă faptul că din 855 de absolvente din anii 1887-1937, cele care au urmat o carieră au ales domeniul didactic, contribuind la rândul lor la culturalizarea tineretului feminin. 3.3.3 Institutul Modern de domnișoare "I. G. Duca", Botoșani O știre din paginile ziarului Neamul Românesc anunța, în 1920, deschiderea porților unei noi instituții de învățământ pe meleagurile botoșănene: Institutul Modern de Domnișoare din Botoșani de
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
a instrui toate tinerele ce doreau să urmeze cursul secundar 108. Liceul obține drept de publicitate în 1928, elevele susținând însă examenele finale la școli de stat. Majoritatea tinerelor provin din mediul rural, institutul contribuind substanțial, prin inițiativă privată, la culturalizarea populației școlare feminine 109. La 1926, instituția își schimbă denumirea în Liceul statizat de fete "Goraș". În 1932, după decesul soților Goraș, activitatea liceului va fi continuată cu sprijinul unei asociații de profesori ce vor pune bazele Liceului de fete
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
revistă apărută la București în 17 și în 24 decembrie 1925, având subtitlul „Publicație săptămânală de critică și informație artistică”. Redactor: Sergiu Milorian. S. intenționează să fie „un monitor cinstit și cărturăresc” al interesului general pentru arta dramatică, militând „pentru culturalizarea nevoii de teatru a marelui public” (Părerile „Spectatorului”, 1/1925). Rubrici: „Cronica teatrală”, „Cronica literară”, „Cronica plastică”. Se publică un fragment din piesa Danton de Camil Petrescu. Cronica literară este susținută de Dem. Theodorescu. Cu eseuri colaborează E. Lovinescu (Fundamentul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289819_a_291148]
-
adaptarea "formelor noi", din afară, la nevoile și realitățile țării noastre. Din această perspectivă, jurnalistul se dovedește un continuator al mentorului junimist Titu Maiorescu, care condamnă graba nejustificată în preluarea formelor occidentale, fără a se pregăti terenul prin educație și culturalizare, pentru asimilarea acestora. Vorbind despre viziunea lui Eminescu asupra progresului, Zigu Ornea remarcă atitudinea potrivnică înnoirilor capitaliste și acuză poetul de credința în "himera unei Românii eminamente rurale, admițând in extremis acele ramuri industriale care puteau prelucra produse agrare"266
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
din pruncie ne vom scoate scria D. țichindeal și nu vom veni, nici nu vom cădea în barbarie, ci vom fi desăvârșiți în înțelepți bărbați, și în numărul celor înțelepte, luminate și mărite popoare ale Europei vom fi. Aspirația spre culturalizare este organică Iluminismului românesc și ea impune tuturor țărilor românești ca punct esențial de program: Să îmbrățoșeze cu cea mai desăvârșită sârguință întâi învățăturile de tot feliul, care acestea aduc luminarea, strălucirea, lauda și toate îmbunătățirile la un neam, carele
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
paris Mumuleanu, op.cit., p. 1. 59. Arune pumnul, Lepturariu românesc (Viena, 1862), IV, 2, p. 54. 60. V. Alecsandri, Opere complete (București, 1876), III. p. 574. 61. Dinicu Golescu, op.cit., p. 21. 62. Cf. Romul Munteanu, Contribuția școlii ardelene la culturalizarea maselor (București, 1962), p. 224. 63. Vasile Gergely de Csokotis, Omu de lume... (Viena, 1819), Cuvânt înainte. 64. poeții Văcărești, Scrieri alese, ed. Elena piru (București, 1961), p. 110. 65. Vasile Cârlova, poezii... (București, 1906), p. 151. 66. N. Bălcescu
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Ana Ghimpeanu, Maria Văduva, Dumitru Vasilescu-Liman, Ion Zăgan, Ștefan Zidăriță; lupta popoarelor pentru pace, Împotriva imperialismului provocator, e arătată de Cezar Drăgoi, Mira Bica, Gica Iuteș; de asemenea vigilența Îndreptată spre elementele chiaburești ale satelor noastre, acțiunea de alfabetizare și culturalizarea maselor, se reflectă În alte poeme ale antologiei. Fostul ucenic Haralambie Zincă, evocă În fragmentul de proză din Jurnal de Front, cu o deosebită pregnanță, figura eroică a comsomolistului Gavriușa. (Ă). Totuși sugerăm o intensificare a focului criticei și auto-criticei
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
transmisă în colegii, mai ales iezuite; dar i se adaugă credința în progresul nemărginit al umanității către fericire, grație rațiunii și științei. În același timp, clasele dominante se străduiesc să impună poporului cîteva dintre propriile lor valori. Această tentativă de culturalizare, cel mai adesea insidioasă, răspunde totodată pretențiilor absolutiste și centralizatoare ale statului monarhic și voinței bisericii de a purifica religia populară de toate elementele sale considerate *superstițioase. Atacată din exterior, amenințată din interior de lenta contaminare a scrisului și de
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
regional al M.A.I.? Să spunem că n-are experiența de lucru a directorului regional, dar are toată regiunea, o răspundere mare, mai mare decât a unui director regional al M.A.I., are și colectările, însămânțările, recoltatul, munca de educare, culturalizare, liniștea și ordinea. Cine, dacă nu partidul, este forța aceea care constituie principalul în lupta noastră? A privi acest lucru cum îl privește tov. Drăghici, înseamnă a subaprecia rolul și importanța partidului. Trebuie să critici, să nu lași oamenii să
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
cunoașterea culturii poporului. Importante sunt și scrierile lui Dimitrie Cantemir, în concepția căruia educația nu este o preocupare limitată doar la vârsta copilăriei și a tinereții, ci durează toată viața. În prima jumătate a secolului al XVIII-lea, contribuții la culturalizarea poporului au avut și reprezentanții Școlii Ardelene - Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior, I. Budai-Deleanu, Paul Iorgovici, Dimitrie Țichindeal. Ei au scris manuale școlare, cărți pentru mase și au desfășurat o bogată activitate științifică, propunând cultivarea conștiinței naționale prin educație
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
orientat școala spre cultivarea sentimentului de prețuire a tradițiilor valoroase ale poporului român și de luptă pentru eliberarea sa națională și socială. Tălmăcirile și scrierile originale au fost numai câteva dintre contribuțiile cărturarilor români din secolele anterioare la opera de culturalizare a poporului nostru, la educarea conștiinței și demnității sale. Însecolul al XVIII-lea și în primele decenii ale secolului al XIX-lea, în special pentru oamenii adulți de la orașe, bibliotecile ce funcționau pe lângă episcopii, mitropolii și în case parohiale au
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Haret, în cadrul ei înființându-se Direcția Culturii Poporului, tipărindu-se abecedarele pentru școlile de adulți, iar la nivelul ei coordonându-se activitatea bibliotecilor pe plan național. Demersurile tuturor spiritelor luminate de la începutul secolului XX1 s-au înscris în acțiunea de culturalizare a poporului și de ridicare economică a țărănimii, inspirate fiind de curentele poporanist și sămănătorist. Exemplul danezului Grundvig - care a reușit, prin ridicarea nivelului de cultură al țăranilor, să obțină progrese uimitoare în afirmarea spiritului și a națiunii daneze, acesta
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
satelor, fiind un factor de progres moral, civic, economic și cultural (Neculau, 2004, p. 199). Putem concluziona că această a doua perioadă (cu apogeul în perioada interbelică) a reprezentat un moment de vârf în ceea ce privește universul rural, acțiunile întreprinse ducând la culturalizarea țărănimii, la vitalizarea educației sătești. De remarcat este optimismul care îi caracteriza pe intelectualii români din această perioadă, credința lor extraordinară în capacitatea de regenerare a poporului român, de a participa la ridicarea societății prin cultură și educație, la luminarea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cunoașterea culturii poporului. Importante sunt și scrierile lui Dimitrie Cantemir, în concepția căruia educația nu este o preocupare limitată doar la vârsta copilăriei și a tinereții, ci durează toată viața. În prima jumătate a secolului al XVIII-lea, contribuții la culturalizarea poporului au avut și reprezentanții Școlii Ardelene - Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior, I. Budai-Deleanu, Paul Iorgovici, Dimitrie Țichindeal. Ei au scris manuale școlare, cărți pentru mase și au desfășurat o bogată activitate științifică, propunând cultivarea conștiinței naționale prin educație
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
orientat școala spre cultivarea sentimentului de prețuire a tradițiilor valoroase ale poporului român și de luptă pentru eliberarea sa națională și socială. Tălmăcirile și scrierile originale au fost numai câteva dintre contribuțiile cărturarilor români din secolele anterioare la opera de culturalizare a poporului nostru, la educarea conștiinței și demnității sale. Însecolul al XVIII-lea și în primele decenii ale secolului al XIX-lea, în special pentru oamenii adulți de la orașe, bibliotecile ce funcționau pe lângă episcopii, mitropolii și în case parohiale au
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Haret, în cadrul ei înființându-se Direcția Culturii Poporului, tipărindu-se abecedarele pentru școlile de adulți, iar la nivelul ei coordonându-se activitatea bibliotecilor pe plan național. Demersurile tuturor spiritelor luminate de la începutul secolului XX1 s-au înscris în acțiunea de culturalizare a poporului și de ridicare economică a țărănimii, inspirate fiind de curentele poporanist și sămănătorist. Exemplul danezului Grundvig - care a reușit, prin ridicarea nivelului de cultură al țăranilor, să obțină progrese uimitoare în afirmarea spiritului și a națiunii daneze, acesta
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
satelor, fiind un factor de progres moral, civic, economic și cultural (Neculau, 2004, p. 199). Putem concluziona că această a doua perioadă (cu apogeul în perioada interbelică) a reprezentat un moment de vârf în ceea ce privește universul rural, acțiunile întreprinse ducând la culturalizarea țărănimii, la vitalizarea educației sătești. De remarcat este optimismul care îi caracteriza pe intelectualii români din această perioadă, credința lor extraordinară în capacitatea de regenerare a poporului român, de a participa la ridicarea societății prin cultură și educație, la luminarea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
instanță, o stigmatizare a locului predestinat a fi stat, ideal, la temelia unui nucleu dăinuitor. Remedii? Aproape nule. Cu edificiul impecabil compozițional al Teatrului s-a petrecut un tratament oarecum asemănător celui de la "Medicină". Trebuind să suporte în anii găunoasei culturalizări generalizate condiția de gazdă generoasă, clădirea concepută de arhitecții vienezi Fellner și Helmer a intrat pe mîini iresponsabile, anexîndu-i-se un "fund" cu atribute funcționale. Ce arhitect cu statut onest (nu mai vorbim de comanditar) ar accepta să intervină într-o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cheltuit o bună parte din talentul și energia sa în cercetarea sociologică a satului românesc. În perioada 1930-1937, Victor Ion Popa întreține, printre altele, o vie activitate publicistică pe diverse teme. O problemă frecventă întâlnită în articolele scrise acum este culturalizarea satului. Preocupările lui Victor Ion Popa în acest domeniu atrag atenția profesorului D. Gusti, conducătorul școlii sociologice din București. Cu școala lui Gusti satul românesc este cercetat în mod judicios, pe baza unei analize concrete și complexe, urmărindu-se pe lângă
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93469]
-
la Dobrovăț, județul Iași, își continuă aici lucrul, apoi la Odessa și la Focșani. Întors la București, își reîncepe activitatea didactică, colaborează la „Arhiva pentru știința și reforma socială” a lui D. Gusti, în care formulează un întreg program de culturalizare, participă hotărâtor la organizarea Universității din Cluj, printre ai cărei profesori se va număra din 1919, precum și la constituirea, în același an, a Institutului de Antichități și Studii Clasice în capitala Transilvaniei. Solicitat în 1918 să ia președinția Partidului Țărănesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]