336 matches
-
superioare. Numirea În posturi-cheie a unor persoane provenite din țara de origine a firmei-mamă are un efect important asupra autonomiei, deoarece expatriatul va lua măsuri și decizii În acord cu firma-mamă, influențat fiind de un lung proces de socializare și culturalizare desfășurat În interiorul organizației. În acest sens, apare posibilitatea ca autonomia să nu mai fie veritabilă, deoarece responsabilul este perfect de acord cu firma-mamă, În cazul unor conflicte de obiective sau a unor presiuni divergente deciziile sale fiind favorabile acesteia din
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
tradiția, să o promoveze, dar știu să fie buni executanți, fără răspundere față de mâinele nostru. Unii au primit fonduri europene. În loc să se ocupe de drumurile satelor, de asigurarea apei potabile, de igiena satelor, de școală, dispensar, spital ori biserică, de culturalizare, cheltuiesc banii investindu-i în construcții de parcuri, distrugând pădurile din preajmă defrișându-le, sădind arbori și plante ornamentale în vegetația tradițională, distrugând-o pentru că „avem păduri destule". Dar plângem după apă și aer nepoluate! Când avem experiența nefastă a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
chiar și astăzi 31. Îmbogățirea conținutului și răspândirea ziarelor a făcut ca presa să reprezinte un instrument în formarea mentalităților și a modului de viață în cadrul progresului societăților moderne 32. Publicistica reprezintă instrumentul cel mai la îndemână pentru informarea și culturalizarea "publicului" larg, dintre toate domeniile de activitate ale unei societăți. În procesul evolutiv al ziaristicii, o nouă etapă a fost marcată de dezvoltarea agențiilor de presă și de formarea pieței informațiilor. Amploarea culegerii de informații și costul difuzării lor, într-
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și să-i miște nu doar pe indivizi, dar și mulțimile, popoarele, întreaga societate. Din această cauză, pot fi numite mijloace de comunicare socială 160. Dintre ele, cele mai importante sunt: tiparul, cinematograful, radioul și televiziunea. Acestea reprezintă unelte de culturalizare, care pot contribui la progres prin informare, circulația ideilor, formarea opiniei publice toate stipulate în Drepturile omului și ale cetățeanului 161. Biserica vedea ca o datorie a sa dar și ca pe un drept folosirea mijloacelor de comunicare socială pentru
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
să dezvolte presa catolică din România, au avut loc mai multe tentative în acest sens, unele cu caracter regional sau la nivel de episcopie, unele caracteristice ordinelor misionare, altele ritului unit, prin care s-a adus o contribuție semnificativă la culturalizarea credincioșilor, la apărarea Bisericii Catolice în țară și la răspândirea mesajului creștin. Organizațiile de presă existente în 1924 au fost: Societatea pe acțiuni "Sfânta Unire" din Blaj(aflată în curs de formare) și Societatea "Presa Bună" din Iași, care viza
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
șase ani de la publicarea volumului, au evoluat foarte interesant. Ei pot fi comparați nu cu scriitorii vest-germani ci cu cei din estul republicii federale. Cred că lirica românească, care a făcut întreaga experiență traumatizantă și cumplită a claustrării, a a - culturalizării și izolării în perioada dictaturii comuniste, dispune de mai multă forță, emoționalitate și stil chiar decît lirica est - germană. Acest lucru a fost remarcat și de critica germană. R.B.:Credeți că puteți mobiliza și alți traducători? D.S.: Pînă acum eu
Limba o amantă liniștită și nemuritoare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12564_a_13889]
-
naturali terapeutici, în scopul evitării elementelor care ar putea polua microclimatul și factorii naturali terapeutici sau ar putea produce poluare fonică sau estetică în perimetrul stațiunii - construcții, industrii, ateliere, crescătorii animale și altele asemenea; ... l) existența posibilităților de relaxare, sport, culturalizare. Articolul 97 Criteriile pentru definirea și autorizarea stațiunilor climatice cu caracter permanent sunt următoarele: a) existenta unui bioclimat cu efecte favorabile, diferențiate, asupra organismului uman sănătos sau bolnav, care este bine definit în sensul cunoașterii tuturor factorilor care îl compun
NORME TEHNICE UNITARE din 23 iulie 2004 PENTRU REALIZAREA DOCUMENTAŢIILOR COMPLEXE DE ATESTARE A FUNCŢIONARII STAŢIUNILOR BALNEARE, CLIMATICE ŞI BALNEOCLIMATICE ŞI DE ORGANIZARE A ÎNTREGII ACTIVITĂŢI DE UTILIZARE A FACTORILOR NATURALI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160536_a_161865]
-
căruia adulții imperfecți politic îi sunt datori cu menținerea funcționalității societății socialiste multilateral dezvoltate. Copilul-spectacol disciplinează subiectivitatea, este mereu prezent în umbră (dar și în lumina reflectoarelor sau pe micul ecran), capabil să corecteze erorile zombificării ideologice și să performeze culturalizarea obligatorie a reproducerii socialiste.[19] Așa cum observa și Theodor Vasilescu, un maestru coregraf al epocii și teoretician al dansului pionieresc, copilul-spectacol nu mai este doar un simplu copil, ci este un dependent de „doza de lirism sau precizia în sincronizare
„Mulțumim pentru copilăria noastră fericită”: Spectacolul cu copii în România anilor 1980 () [Corola-website/Science/295691_a_297020]
-
intensificarea activităților editoriale, înmulțirea trusturilor media, a studiourilor de arhitectură sau a agențiilor de publicitate, a galeriilor și spațiilor de artă contemporană. Aceste spații creative au venit în întâmpinarea nevoilor propagandistice ale noii economii de piață și deci, implicit, a “culturalizării” claselor muncitoare, cât și în întâmpinarea nevoilor de recalificare profesională a fostei clase dirigente. Prin culturalizare mă refer la faptul că noua economie se bazează pe acumularea de capital din producția, schimbul și consumul de cultură, și deci muncitorii trebuie
Spațiul creativ este noul tău loc de muncă! Gentrificare, artă și muncitori culturali () [Corola-website/Science/295757_a_297086]
-
galeriilor și spațiilor de artă contemporană. Aceste spații creative au venit în întâmpinarea nevoilor propagandistice ale noii economii de piață și deci, implicit, a “culturalizării” claselor muncitoare, cât și în întâmpinarea nevoilor de recalificare profesională a fostei clase dirigente. Prin culturalizare mă refer la faptul că noua economie se bazează pe acumularea de capital din producția, schimbul și consumul de cultură, și deci muncitorii trebuie să fie învățați să opereze cu mijloacele de productie culturale și trebuie să-și dorească să
Spațiul creativ este noul tău loc de muncă! Gentrificare, artă și muncitori culturali () [Corola-website/Science/295757_a_297086]
-
și al încorporării sale în panteonul național? În afara unor demersuri menite să-l culturalizeze și să-l integreze în marele corp al națiunii, țăranul-concret este ocolit de politici eficiente de îmbunătățire a condiției sale sociale, într-o epocă în care „culturalizarea” lui era considerată ca panaceu universal al tuturor necazurilor sale, după cum formulase Zigu Ornea în lucrarea dedicată Sămănătorismului. În pofida reformei agrare a lui Cuza și a unor acțiuni menite să-l inițieze în binefacerile școlarizării și igienizării, sărăcia și mizeria
Comment peut-on être paysan? () [Corola-website/Science/296081_a_297410]
-
repede și mai precis cu ajutorul cifrelor. Această stare de lucruri s-a schimbat radical odată cu înființarea teatrului Freie Volksbühne. Scopul era foarte evident: prezentarea unor spectacole bune la prețuri scăzute, dar, în același timp, ambiția de a face operă de culturalizare. Un program ideal, dar din păcate nu numai ideal, ci și idealist. Apariția noii lozinci ” Arta pentru popor” încă nu însemna abandonarea platformei intelectuale burgheze. Arta, așa cum a fost stabilit acest concept de către societatea burgheză, rămâne în întregime neschimbată. Fragmente
Erwin Piscator - Teatrul Politic (fragmente) () [Corola-website/Science/295621_a_296950]
-
Triodul", "Penticostarul", "Octoihul" și "Miniul"; anii 1810 și 1824 sunt dedicați pentru retipărirea cărții "Alexandria". Finanțarea tipăririi de cărți și răspândirea lor în rândul oamenilor i-au adus lui Simion Pântea supranumele de „iluminist”. Tocmai datorită acestor activități intense pentru culturalizarea maselor, „literatura de specialitate îl prezintă pe Simion Pântea că un pasionat în editarea și popularizarea cărților în rândul populației de la sate.” Simion Pântea s-a remarcat și pe alte planuri: a participat alături de „satul sau la răscoală lui Horea
Sălciua de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300271_a_301600]
-
patriotism. Generalul țarist de origine finlandeză Järnefelt, ca prefect al departamentului Kuopio, impune finlandeza ca limbă a documentelor oficiale. Ulterior, ca membru al Senatului finlandez, împreună cu soția sa și fiului său, scriitorul Arvid Järnefelt (1861 - 1893, contribuie din plin la culturalizarea și emanciparea societății din Helsinki în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În 1936 Frans Eemil Sillanpää devine "Doctor Honoris Causa" al "Universității din Helsinki", iar în 1939 primește Premiul Nobel pentru literatură. Opera sa literară, care se
Frans Eemil Sillanpää () [Corola-website/Science/297958_a_299287]
-
și astăzi, prin accentul din politici anti-sărăcie, inclusiv în România, pus pe schimbarea valorilor și sublinierea importanței educației pentru evadarea din saracie - simultan renegând sau diminuând importantă factorilor externi.</spân></p> Ceea ce transmite politică publică față de Pată Rât este o culturalizare a relațiilor sociale, dar restructurarea argumentului incluziunii sociale prin aplicația pentru CEaC duce procesul la un nivel meta. În acest discurs, diversitatea culturilor și a comunităților e un rezultat al planurilor și eforturilor fiecărei comunități în parte, iar sărbătorirea diversității
Cluj Capitală Culturală sau justiție culturală ca soluție la injustiții sociale? () [Corola-website/Science/296155_a_297484]
-
la un nivel meta. În acest discurs, diversitatea culturilor și a comunităților e un rezultat al planurilor și eforturilor fiecărei comunități în parte, iar sărbătorirea diversității nu este altceva decât o formă de respect a individualității fiecăreia. De ce este îndoielnică culturalizarea relațiilor sociale? Deoarece induce un sentiment de relativism defetist față de condițiile de viață ale grupurilor sociale dezavantajate, considerate responsabile pentru producția culturală proprie, care determină condițiile de viață. Este o formă utilă și convenabilă de izolare și invizibilizare a narativei
Cluj Capitală Culturală sau justiție culturală ca soluție la injustiții sociale? () [Corola-website/Science/296155_a_297484]
-
vremii și a constituit catalizatorul pentru înființarea curentului ideologic și literar care i-a purtat numele - "Sămănătorismul". Acest curent, promovat de colaboratorii revistei și teoretizat de Nicolae Iorga, susținea, în special prin intermediul paginilor revistei, valorile naționale tradiționale și folclorice, necesitatea culturalizării țărănimii, etc. „” a publicat numeroase texte folclorice, documente istorice, pagini inedite din opera lui Mihai Eminescu, precum și comentarii privind clasicii literaturii române, traduceri din literatura universală, etc. Sămănătorul sau Semănătorul? De la nr.1 din 2 dec. 1901 până la nr. 27
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
erau pentru înființarea unei reviste dar fiecare din vorbitori avea propriile țeluri. George Sfetea era interesat de tipărire. Alexandru Vlăhuță, trimis al ministrului instrucțiunii publice, era interesat de a gândi “Sămănătorul” ca „un nou caiet pentru săteni”, susținând campania de culturalizare în sânul țărănimii, inițiată de ministrul instrucției Spiru Haret. Conform acestuia, revista trebuia să promoveze o literatură inspirată de realitățile naționale, acordând întâietate tematicii rurale. George Coșbuc, era interesat de scoaterea unei noi reviste pentru a aplica programul formulat de
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
numit semănătorism a existat. Văzut în ansamblul său, datorită unui important public cititor, sămănătorismul a rămas alături de mișcarea poporanistă a lui Spiru Haret unul din curentele ideologice remarcabile ale începutului de secol XX. Apariția lui a contribuit nu numai la culturalizarea maselor dar și la dezvoltarea interesului față de problema țărănească, țărănimea fiind aflată tocmai în acei ani în criză, criza culminând cu răscoalele din anii 1907. Se cansideră totuși de mulți critici literari că principalul artizan al acestui curent a fost
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
dar cu ocazia conducerii revistei „Sămănătorul”, el a modelat noile concepte definindu-le, sintetizându-le și teoretizându-le.<br> Ideea centrală din jurul conceptului „Sămănătorul” se leagă de aspectele cele mai acute privind instrucția și educația permanentă a societății, de necesitatea culturalizării maselor dar și a formatorilor de opinie. Însuși „a semăna” dă de înțeles că reprezentanții acestui curent civic „seamănă” concepțiile lor. Și nu numai în mediul sătesc ca odinioară ci în întreg ansamblul societății. Într-un efort de a reanima
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
care la prima vedere nu prezintă nimic neobișnuit, ascunde o subtilă gândire teologică pe care ne este permis, fară mare greșeală să o atribuim lui Serapion, staretul mânăstirii și donatorul icoanei Sfântului Nicolae. Ctitoria ansamblului de scene reflectă politica de culturalizare a lui Matei Basarab și chiar, până la un punct, concepția sa de viață; dar, în același timp, locul ocupat de anumite imagini și asocierea dintre ele conferă picturii sensul funerar care se cuvine decorației unei necropole. Ordonarea programului iconografic nu
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
și cele de fortificații pe care le-a inițiat l-au îndreptățit să poarte titlul de al doilea fondator al Siracuzei. Soția sa, Damareta, fiica tiranului Theron, îi aducea un plus de siguranță în opera sa de construcție și de culturalizare a Siracuzei. Intervenția Cartaginei. Un conflict între Theron din Akragas și Terillos din Himera a fost pe punctul de a costa libertatea grecilor din Sicilia. Alungat din Himera de adversarul său, Terillos apelează la ajutorul Cartaginei, întocmai cum Hippias apelase
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]
-
într-o epocă în care România interbelică cunoștea evoluții care erau puțin înțelese în mediul rural. În arhiva parohiei se păstrează evidențe riguros alcătuite, din care aflăm că preotul Vasile Coșbuc era implicat în orice acțiune care avea drept scop culturalizarea și promovare valorilor tradiționale ale satului românesc. Vizitele canonice ale vicarilor foranei Ștefan Buzilă sau Simion Pop (originar din Leșu), sau cea din 2 iulie 1938 a episcopului unit al Gherlei, dr. Iuliu Hossu (viitorul Cardinal), au consemnat buna rânduială
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
După primii șapte ani de școală în satul natal, își continuă studiile la Școala medie nr.1 din orașul Soroca și apoi la Școala de muzică din același oraș, unde studiază pianul. Urmează un an de studii la Școala de culturalizare din Soroca, unde învață arta dramatică în clasa profesoarei Sofia Vorobiova, actriță din Sankt Petersburg, profesoară de canto fiindu-i Maria Bieșu, iar de vorbire scenică - Vera Mereuță. Participă la o selecție organizată de către Teatrul „Luceafărul" din Chișinău, proaspăt înființat
Gheorghe Pârlea () [Corola-website/Science/312992_a_314321]
-
valoroase studii de istorie bisericească (îndeosebi privind Bucovina), de pedagogie, lucrări literare. Lucrările sale tratează în mod special istoria bisericească a Bucovinei, el studiind documente inedite aflate în arhivele din Viena și Cernăuți. De asemenea, a scris și articole de culturalizare și recenzii în revistele "Candela", "Junimea Literară", "Revista de Pedagogie", "Glasul Bucovinei" și "Bucovina", toate din Cernăuți.
Simeon Reli () [Corola-website/Science/309547_a_310876]