574 matches
-
Sabina Cantacuzino, care l-a cunoscut în România, îi caracteriza pe el și pe soția lui astfel: „...contele Tornielli, unul din cei mai de seamă diplomați ai Italiei, tipul unui portret al lui Tiziano, pe atât de tăcut, potolit și cumpătat în vorbă, pe cât soția lui rusă, născută Rostopchine, era de vorbăreață, amabilă și agitată. Avea chiar o pasiune pentru dans, cam ridicolă cu talia, situațiunea și vârsta ei. La cotilioane se punea la rând cu fetele cele mai tinere și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
ar limpezi conștiința. Contradicțiile sunt evidente. Cineva privea însă fenomenul de deasupra. Nu pentru că i-ar fi plăcut, nu din nonconformism, ci pentru că idealul nu-l atinsese nimeni, nici odinioară, nici în acest secol cu puternice seisme. Doar homo europaeus, cumpătat, înțelept, caută să își apropie pe dușmani, să-i facă mai buni, să-i unească în simțire și gândire. Înțelegerea lui e superioară; el vede unicitatea credinței, speranței, idealului, a demersului uman în genere. Îi sunt clare posibilitățile de salvare
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
naiv și nu a căzut pradă vanităților obișnuite. Dimpotrivă, era un om cultivat și, dacă ar fi să-l credem integral pe biograful său Eginhard, era și foarte înțelept: disprețuia fastul și veșmintele luxoase, era lacom la mâncare, dar foarte cumpătat la băutură, se antrena cu locvacitate în dispute filosofice și teologice, era un spadasin neîntrecut, un călăreț fără pereche, un vânător iscusit și un înotător remarcabil; nu e clar dacă știa să scrie sau să citească, dar vorbea latina cursiv
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în vedere prima regulă a moralei provizorii expusă în Partea a-III-a a Discursului: : “de a mă supune legilor și obiceiurilor țării mele, păstrîndu-mi religia în care am fost crescut din copilărie și conducîndu-mă în toate privințele după opiniile cele mai cumpătate și înțelepte, aplicate de oamenii cei mai cu judecată...” ) Nu putem rămîne însă la porțile acestui binecunoscut conformism alimentat de proverbiala prudență cartesiană. Descartes a crezut în om ca valoare supremă; din corespondența lui reiese adeziunea sa la modelul înțeleptului
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
unde atenția oamenilor este centrată pe rândul de așteptare mai mult decât pe orice altceva. Pelerinii nu fumează, nu am văzut pe nimeni cu țigări în perimetrul pelerinajului. Majoritatea bărbaților, cu câteva rare excepții, au capul descoperit, vorbesc cu măsură, cumpătat. Câteva mici detalii legate de rândul de așteptare : distanța dintre gardurile de fier ale jandarmeriei este cu o idee mai mare decât anul trecut. Din loc în loc, gardul este prins de sol cu un fel de cârlige de fier bătute
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
descoperit Cuba! Când s-a născut? Unde s-a născut? Era italian, spaniol, portughez sau evreu? Provenea dintr-o familie modestă sau era fiu de prinț, înrudit cu regii Portugaliei și Spaniei? Ce fel de om a fost, așezat, generos, cumpătat, neliniștit, visător? Și unde odihnesc rămășițele sale, la Santo Domin-go, la Havana, la Sevilla, la Valladolid? A fost el "descoperitorul Noii Lumi" sau o făcuseră înainte vikingii, chinezii...? În adolescență m-a fascinat, călătorind cu el pe mări necunoscute și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
cuțit mic, cu plăsele de lemn, și o solniță. Comparativ cu postul obligatoriu la care îl supusese cumplita secetă din Moldova, bunătățile de pe masa sărăcăcioasă, dar primitoare a lui moș Danilov i se păreau o adevărată comoară culinară. A servit cumpătat din belșugul alimentar oferit din toată inima de acest bătrân cumsecade și a ieșit afară. Mulțumesc pentru bunătățile pământești pe care mi le-ai dat cu toată dragostea mie, unui om necunoscut și flămând. Bogdaproste, moș Danilov. Vă mulțumesc. Ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
asta era foarte bine, și au descoperit în apropiere un izvor - iar asta era grozav. Și-au pus la un loc proviziile de hrană și le-au împărțit pe zile - le ajungeau pentru mai mult de o săptămână, dacă erau cumpătați: acceptabil. Apoi au plănuit care să fie prima lor acțiune: Victor a fost de părere să defecteze șina de cale ferată care trecea pe undeva prin preajmă, s-o defecteze cum văzuseră într-un film cu partizani, din al doilea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
blestemată să fie lumea aceasta! Atunci ea merită să fie pedepsită și să fie ștearsă de pe fața pământului! Lazarus parcă mi-a citit gândurile: -Copile, nu gândi astfel, nu aceasta e calea! rostește el cu blândețe. Tonul său liniștit și cumpătat, înțelepciunea lui mi se par total nepotrivite în situația de față, mă irită și-mi vărs toată revolta, tot necazul, toată neputința asupra lui: -Nu mai vreau să visez, nu mai vreau să visez lumea de jos, oprește, te rog
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
orășelul meu, Serenite, a fost pedepsit, și dacă da, de ce tocmai tovarășul Cameniță a scăpat teafăr pe pluta aceea, de ce a fost salvat el, de ce a fost ales tocmai el, cel mai rău? Îngerul își măsoară cu grijă cuvintele. Rostește cumpătat: -Da, se poate spune că a fost o pedeapsă, dar nu așa cum ai visat tu, Veniamin, ai să te lămurești chiar astăzi, acum, despre ce e vorba. Cât despre Cameniță... Lazarus tace. Își zice în gând Dar Saul?..., însă nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
a lui Mișu Rădulescu, la Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor. Lucrarea proaspăt apărută și imediat epuizată avea și un Cuvânt înainte: „...Am citit înfiorat aceste pagini cuprinzătoare de adevăr frumos, căci, înainte de toate, adevărurile rânduite în ele au fost rostite cumpătat, așezat, românește și, ca atare, frumos, nespus de frumos. Nu mai puțin frumos decât alte gânduri ale celui ce a ostenit asupra lor, gânduri păstrate cu evlavie de cei ce i-au dăruit viața...“ „...Nu, Mihai! Sufletul tău nu a
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
comentariul poeziei Și dacă... : Elevii vor surprinde fără imixtiuni regretul, dorul și aluziile din versuri, motivează că stelele incandescente din cumpăna cosmosului, în jocul neobosit de proiecții purificatoare, par, la modul asociativ, amintirile, gândurile înzestrate poetic ale lui Eminescu, înțelepciunea cumpătată, puterile lui vizionare, iar lacul cu toate tainele inventate ale adâncului (adică ale înțelegerii și imaginației) e, oblic, sufletul său frământat în permanență, oglinda minții lui reflexive" (?!); sau: la Luceafărul: "Versurile eminesciene, așadar, sunt un hibrid frumos al rezultatului cercetării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
la fel, inactivitatea e un rău". Munca deci, este o necesitate fiziologică. Franklin, din muncitor (legător de cărți), a ajuns prin muncă și cinste filozof, o glorie a omenirii. Dintre oamenii simpli merită amintit pe Farr Thomas, un modest și cumpătat muncitor englez, care a trăit 152 de ani și pe Henri Jenkins, un pescar sărac din York care a trăit 166 de ani. Îmbinând ca toți centenarii munca cu cumpătarea și înțelepciunea, cu toate că erau slabi, plăpânzi, au oferit urmașilor secretul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
buruieni, însoțit doar de un aghiotant. Aiudul era un orășel foarte mic și foarte provincial, a cărui viață socială se învârtea în jurul garnizoanei ce avea în frunte un general cu numele de Nicolau, om de treabă și de viață, însă cumpătat, destul de riguros ardelean (trecuse de tânăr în Regat, unde intrase în școala militară). Mică și fără pretenții la înfățișare, generăleasa, regățeancă, patrona agreabil și cu tact această societate, compusă totuși mai cu seamă din „regățeni“, dacă nu numai din militari
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
imperceptibil, cînd bunica se așeza mai bine sau își freca picioarele. Despre bunica Bunica (mama maică-mii ; mama lui taică-meu era „buna“ din Ardeal și cu ea e altă poveste - s-a sinucis) a fost toată viața o femeie cumpătată. Nu a fumat și nu a pus deloc alcool pe limbă. În plus, a fost și virtuoasă - nu din cine știe ce rațiuni, ci pentru că era învățătoarea satului și și-a făcut întotdeauna griji de ce zice lumea ; ea trebuia să ofere un
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
să nu folosească atitudinea brutală față de adversari. 12 Constantin Șufaru Ca sport de performanță îi solicită pe tineri să depună o muncă intensă, pentru a putea face față tuturor sarcinilor antrenamentului. Cerințele marii performanțe îi obligă să ducă o viață cumpătată, un regim echilibrat, să participe conștient la pregătire. În concluzie handbalul îi deprinde să fie disciplinați, ordonați, conștienți de răspunderile față de reușita colectivului, ambițioși și dornici de autodepășire. 1.2.2. Caracteristicile jocului de handbal Handbalul este un joc colectiv
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
la „lansare”, autorii vor, exclusiv, laude. Modestia lor de moment e doar o spuză subțire pe jăraticul fierbinte al vanității. În final, am încercat să-i conturez lui V.M. un „portret”: e un „om de septembrie”, am zis, adică echilibrat, cumpătat, „nici cald, nici rece”. N-am apucat să adaug și alte elemente că mi-a întors vorba: „Nu sînt așa de... septembrist”! Voia să spună că dogorește, atît în poezie, cît și în viață? Am considerat că nu-i cazul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
neclintit în părerea lui, personală, deopotrivă de falsă, dar cu același aer de sinceritate, sau de a se strădui, parcă fără voia lui, să te atragă într-acolo unde este el însuși atras. Mereu la modă: părând cucernic, des frânat, cumpătat, hu litor de cele sfinte, după cum îi vine la socoteală; sta tor nic la el este faptul că se arată simplu, desprins de toate, neurmărind decât să facă bine, dăruindu-se cu dragoste statului și cetă țean cum nu erau
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
să fii în vârstă. Cum ar putea fi altfel? Când generația aceea era tânără, tinerețea era bună. Când erau de vârstă mijlocie, puțină maturitate cu experiență era bună. Dar bătrânii din secolul XXI nu vor mai fi oamenii sobri și cumpătați ai generației actuale. Viitorii pensionari nu au crescut în perioada de recesiune economică, ci în anii ‘50, ‘60, ‘70, perioade foarte prospere. Nu au fost obișnuiți de împrejurări cu virtuțile sacrificiului, ale renunțării sau așteptării cu răbdare pentru a realiza
[Corola-publishinghouse/Administrative/1868_a_3193]
-
perspectiva integrării din 2007. Radu Tănase: Chestiunea va trebui pusă în discuție la urmă toarea ședință a CSAT, și este imperios necesar să ne armoni zăm și la acest capitol cu legislația UE. De altfel, președintele este un om deosebit, cumpătat și se vede, după cum se poartă cu doamna lui, că e un mare familist. La ora 00:37, președintele a părăsit în grabă terasa și așa sa mai scurs o seară din viața cuplului prezidențial. Rămâneți cu noi, pentru că, după
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
dragoste ne face aroganți, Competența exercitată în dragoste ne face demni de încredere. Puterea fără dragoste ne face violenți, Puterea exercitată în dragoste ne face dispuși la ajutor. Onoarea fără dragoste ne face orgolioși; Onoarea practicată în dragoste ne face cumpătați. Averea fără dragoste ne face avari; Averea practicată în dragoste ne face generoși. Credința fără dragoste ne face fanatici; Credința practicată în dragoste ne face toleranți". Indicațiile pentru etica umanității sunt așadar susținute și încurajate de etica specific creștină și
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
legătură i-ar putea provoca fiecărei părți mai multe dezavantaje decât avantaje. În perioada unui șomaj de masă acest aspect este foarte important. Promisiunea Predicii de pe munte e valabilă pentru cei "milostivi": "[...] deoarece vor găsi milostenie" (Mt., 5, 7). Consumul cumpătat Să vorbim, în continuare, despre problema creșterii economice și bunăstarea societății: pe baza unei teorii economice lăudate în unanimitate, trebuie să se producă mereu astfel încât să se poată consuma mereu. Cuvântul de ordine este: consumul trebuie să fie mereu mai
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
și trupește. Am citit odată într-un loc în care se spunea: „Dacă vezi o sticlă cu rachiu să te gândești că-i crimă, lacrimi, suferință și copii orfani”. Așa și este, dragii mei. Să dea Domnul să fim mai cumpătați, mai buni, măi înțelepți. Cu cât vom bea mai putin, ne vom ruga mai mult și vom fi mai puternici în credința, în virtute. Altfel ne pierdem demnitatea de oameni, de fii ai lui Dumnezeu. Din respect pentru toți și
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
îngroșarea anumitor trăsături, "părtenirea uneia din însușiri", menită să ducă spre "o aparență monstruoasă", dar lucru interesant râsul nu devine scop în sine, ci decurge dintr-o lume îndelung privită, scotocită în detaliile ei "supt unghiul ridicolului", în contrast cu tonul serios, cumpătat al relatării. Or, tocmai această duplicitate naratorul serios / limbajul humoresc al personajelor devine suportul de noutate descoperit de Iorga în proza lui Creangă, fapt ce-i permite să-l situeze în primplanul literaturii noastre moderne: "Nici unul din humoriștii noștri moderni
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
potrivit, "ținându-se cont de noile realități de pe teren". Mai întâi de toate, acum recursul consensual dar incantatoriu la declarații comune (semne promițătoare și ferestre de oportunitate) pare a ține mai mult de metoda Coué decât de perceperea corectă și cumpătată a transformării constante și coerente a lucrurilor. Desigur, această transformare nu este perceptibilă de la Geneva, Paris sau New York, dar se revelează oricui se întoarce aici după câțiva ani de absență și cutreieră o țară supravegheată militar de la un capăt la
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]