111,458 matches
-
m-a captivat și pe care l-am citit așa cum se citesc romanele domniei sale:pe nerăsuflate. Mă rog la bunul Dumnezeu ca romanele domnului doctor Chirtoc să fie citite și de criticii consacrați din țara noastră, care să aducă la cunoștința marelui public valoarea lor. Cred că toate pot fi ecranizate, cărțile sale putând fi transpuse în filme de mare succes. Pentru că, în această dureroasă cursă cu Timpul nu știu câte romane va mai reuși să termine acest minunat OM și SCRIITOR. Și
PEŞTERA DOCTORULUI CHIRTOC(2) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1428423826.html [Corola-blog/BlogPost/373859_a_375188]
-
curtezane, amante, amanți, și se interesau pe orice cale, discret, fără să bată la ochi, prin vecini, fii, fiice, soții, prin locurile pe care le frecventau aceștia, prin băi, prin arene, peste tot unde se putea. Înarmat cu astfel de cunoștințe, haruspexul nostru își începea ședințele cu ghicitul în măruntaie, hieromantia, în foc, fum, și altele sau în ce dorea clientul. Haruspex, prezenta amănunte din trecutul persoanei fiindcă își începea ședințele nu cu viitorul pe care doreau toți să-l știe
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
nu viitorul, cu toate că de pe urma acestuia din urmă câștiga sume grele. O relevanță deosebită avea și trecutul persoanei, însă cel mai important lucru era pentru acesta prezentul. -Nimic nou. ,,Carpe diem”! spuse Valerius Audanius. -Horațiu! zise Pilat vrând să-și arate cunoștințele! -Dintr-un anumit unghi da! spuse Simbinacus. ,,Trăiește clipa” pentru a schimba viitorul ținând cont de trecut. Luați aminte! se opri Simbinacus ridicând un deget în sus. -Pentru a schimba viitorul! Haruspex vorbea despre viitor ca despre ceva care vine și
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
Litere la Universitatea din București și publică primul volum intitulat “Îngerul ... tinerilor”. În anul 1936 își susține la București doctoratul în drept constituțional. Între anii 1937-1938 călătorește în Elveția, la Viena, la Paris și în Anglia, întregindu-și bagajul de cunoștințe. În anul 1939 revine în țară și lucrează ca redactor la “Revista Fundațiilor Regale” de unde este înlăturat în anul 1940 în cadrul acțiunii de “purificare etnică” declanșată sub guvernarea Antonescu - Sima, urmând o perioadă de privațiuni pe motive etnice (1940-1944). Din
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 by http://confluente.ro/_stelian_gombos_1331540457.html [Corola-blog/BlogPost/354530_a_355859]
-
efemere, doar întrebările și problemele rămânând pentru vecie. Tehnologiile informaționale putem spune că au un rol principal în procesul de democratizare socială. Omul este un organism cu calități perfectibile, iar în momentul în care este expus unei cantități uriașe de cunoștințe (pe care computerul le poate oferi) are posibilitatea de a stoca și de a reutiliza informațiile stocate; astfel omul poate să devină mai încrezător în forțele proprii și astfel să ceară și să cucerească puterea care i se cuvine de
ESEU ÎNTOCMIT PE BAZA UNUI CITAT de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Model_de_tema_pentru_acasa_la_istorie_un_gigi_stanciu_1357319234.html [Corola-blog/BlogPost/345193_a_346522]
-
crea prin călătorie punți între culturi? Întotdeauna, călătoriile au avut ca punct de plecare cunoașterea culturii civilizațiilor lumii. Drumul spre centrele spirituale, spre diferite zone ale Terrei e un mijloc de a descoperi și alte civilizații. Experiențele noi ne îmbogățesc cunoștințele. Numai printr-o deplasare la fața locului (informându-te înainte) aflăm cum trăiesc alte popoare, ce cultură au, vizitându-le muzele, rezervațiile naturale. Știind istoria acelui popor, descoperim uneori tradiții sau obiceiuri apropiate nouă. Pelerinajul la fața locului stârnește dorința
O CONVORBIRE CU ELISABETA IOSIF de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_convorbire_cu_elisabeta_iosif_.html [Corola-blog/BlogPost/354153_a_355482]
-
de cultură și autentică tradiție, cu deschidere spre istoria acestui neam și popor, spre restaurarea și reabilitarea bisericilor și mănăstirilor vechi - monument istoric, toate acestea transmise nouă cu foarte multă dărnicie, generozitate, noblețe sufletească și vrednicie... Cu vaste și avizate cunoștințe în diverse discipline culturale, istorice și teologice, Părintele Arhiepiscop Epifanie inspira tuturor foarte multă seriozitate, sinceritate, demnitate, mult discernământ și foarte multă fermitate, tenacitate și cumințenie sufletească... Tocmai din această cauză era foarte apreciat, foarte admirat și probabil, și invidiat
ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP EPIFANIE AL BUZĂULUI ŞI VRANCEI (1932 – 2013)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/In_memoriam_inaltpreasfintitul_parin_stelian_gombos_1357637803.html [Corola-blog/BlogPost/346206_a_347535]
-
ușile Bisericii noastre, ar trebui să ne încurajeze, ca semn că această criză fundamentală a "secularizării" se apropie de sfârșit. Cu alte cuvinte scopul acestei teze de doctorat este acela de a aduce contribuții în domeniul abordării Sfintei Euharistii, împrospătarea cunoștințelor despre apariția și folosul ei, folosirea și administrarea precum și credința și respectul cu care trebuie privită. Aceste contribuții sunt canalizate pe două direcții: prima fiind pentru acceptarea tuturor celor care interacționează cu Sfânta Euharistie de a o privi cu respect
„PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ ROMÂNEASCĂ CONTEMPORANĂ” – SINTEZĂ, REZUMAT, LA TEZA DE DOCTORAT CU ACELAŞI TITLU – SIBIU by http://confluente.ro/_problema_desei_sau_rarei_impartas_stelian_gombos_1339402024.html [Corola-blog/BlogPost/341977_a_343306]
-
repere bibliografice din care 120 cărți, 22 reviste, 30 articole în domeniu și 24 contribuții personale publicate și 4 tipărite. În Introducere este expusă motivația efectuării studiilor și cercetărilor și obiectivele inițiale ale lucrării, astfel mi-am propus aducerea la cunoștința și în conștiința tuturor credincioșilor, de la mirean la cler și chiar Înalți prelați, a tuturor reperelor despre Sfânta Euharistie, localizată în timp și spațiu de la prima instituire până în ziua de azi. În primul capitol sunt prezentate primele indicii despre cum
„PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ ROMÂNEASCĂ CONTEMPORANĂ” – SINTEZĂ, REZUMAT, LA TEZA DE DOCTORAT CU ACELAŞI TITLU – SIBIU by http://confluente.ro/_problema_desei_sau_rarei_impartas_stelian_gombos_1339402024.html [Corola-blog/BlogPost/341977_a_343306]
-
ani, distinsului Omagiat de azi din inima mea! (Și iertare, că îndrăznesc!) Gheorghe Pârlea 15 iulie 2014, Miroslovești P.S. Mi se asociază, în demersul meu aniversar, primarul comunei mele, dl Ionuț Gospodaru, care tocmai a semnat adresa de aducere la cunoștință a Hotărârii Consililui Local prin care, ca un omagiu prilejuit de aniversarea zilei de naștere, i se conferă distinsului Om de Cultură de la Chișinău titlul de Cetățean de Onoare al comunei Miroslovești, județul Iași. Referință Bibliografică: OMAGIATUL DE AZI DIN
OMAGIATUL DE AZI DIN INIMA MEA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_parlea_1405405883.html [Corola-blog/BlogPost/349280_a_350609]
-
am îndoit niciodată de ceea ce a dat lumii neamul acesta valah. Tocmai de aceea am primit numirea mea ca voievod al uneia dintre aceste țări. Vornice, privește statueta. Poți să-mi spui ceva despre istoricul ei? - Îmi puneți la încercare cunoștințele, Mărite Domn și sunt încrezător că ceea ce eu am să vă spun, de Măria Ta sunt foarte bine cunoscute. În urma acestui răspuns neașteptat vodă zâmbi însă aflându-se cu spatele, în acel moment la vornic, acesta nu îi putu observa
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
sunt foarte bine cunoscute. În urma acestui răspuns neașteptat vodă zâmbi însă aflându-se cu spatele, în acel moment la vornic, acesta nu îi putu observa gestul. Se întoarse către el, mai mult rugându-l: da, dar vreau să îmi împrospătez cunoștințele, s-ar putea ca din multe amănunte, să uit iar tu să mi le amintești. Vornivul îl privi atent, plecă privirea și începu apoi să îi vorbească: în anul 1373, sculptorii Mincu și Gheorghe, români din Cluj, au dat această
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
de Judecătoria Cluj. Un tată, care ne-a cerut să nu îi facem public numele, spune că printre aceștia sunt oameni care au decis să-și dea copiii la clasa Monicăi Chiorean de când cei mici aveau doar patru ani. „Sunt cunoștințe, unii sunt neamuri, trei copii din clasă sunt veri. Doi dintre părinții copiilor sunt profesori în școală”, povestește el. „Să nu-l retrageți. Copilul e foarte bun la pian. E viitorul lui” În timp ce vorbim la telefon, îi pregătește prânzul copilului
AL TREILEA PĂRINTE. Învățătoarea condamnată revine la clasă. „Copilul meu e cu psihicul la pământ” by https://republica.ro/al-treilea-parinte-invac-atoarea-condamnata-revine-la-clasa-zcopilul-meu-e-cu-psihicul-la-pamant [Corola-blog/BlogPost/338307_a_339636]
-
întotdeauna să-și dezvolte acea latură a cunoașterii necesară fiecăruia dintre noi, pentru a ne desprinde de gândurile deseori învolburate ale trăirilor prezentului și a le filtra prin lumina cuvântului rostit frumos. Voi încerca de această dată să vă fac cunoștință mai îndeaproape cu Dumitru Sinu și să prezint o părticică din ceea ce este și ce trăiește el în Phoenix-ul de care s-a atașat cu mulți ani în urmă și unde mi-a fost dat să-l cunosc, cu
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... (CAPITOLULXXVI) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_sinu_franturi_de_viata_opinii_amintiri_capitolulxxvi_.html [Corola-blog/BlogPost/342541_a_343870]
-
de aventură și curiozitatea sa nativă l-au ambiționat să învețe în exil tot ce n-a reușit acasă; să citească tot ce n-a citit și să se înfrupte din tainele cărților, dobândind cu timpul un bagaj enorm de cunoștințe pe care orice om care se pretinde a fi cult și-ar dori să le dețină. A terminat liceul la Sibiu și a continuat să învețe tot restul vieții sale. Nici acum, la cei 85 de ani, setea de lectură
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... (CAPITOLULXXVI) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_sinu_franturi_de_viata_opinii_amintiri_capitolulxxvi_.html [Corola-blog/BlogPost/342541_a_343870]
-
iunie 1940 a Franței, aliatul Nr. 1 al României în Europa, la 22 iunie 1940, când V. M. Molotov a socotit necesar să-l convoace pe ambasadorul german la Moscova, contele Friedrich von der Schulenburg, pentru a-i aduce la cunoștință că U.R.S.S. se decisese ca, potrivit paragrafului 3 din Protocolul auxiliar secret al Pactului de neagresiune din 23 august 1939, să se adreseze Bucureștilor pentru a impune „soluționarea” problemelor Basarabiei și Bucovinei. Dând asigurări că guvernul sovietic va face
BASARABIA ŞI IAR BASARABIA! by http://balabanesti.net/2015/05/18/basarabia-si-iar-basarabia/ [Corola-blog/BlogPost/340025_a_341354]
-
politicienii corupți sunt foarte conștienți de acest lucru și s-au folosit de el atât cât au putut. Deși nu am date sociologice la îndemână, pot afirma fără a-mi fi teamă că greșesc - numărul celor care au cel puțin cunoștințe elementare despre ideologiile politice este extrem de scăzut chiar și în rândul românilor cu studii superioare. Acest fapt explică nu doar ușurința cu care unele partide propagă mesaje extremiste, ci și vraiștea ideologică din rândul acestora. Să nu uităm faptul că
Ce alegem? Continuarea luptei împotriva corupției sau delirul ultranaționalist al celor corupți? by https://republica.ro/ce-alegem-continuarea-luptei-impotriva-coruptiei-sau-delirul-ultranationalist-al-celor-corupti [Corola-blog/BlogPost/339076_a_340405]
-
cu soare mult ca în zilele copilăriei mele din satul natal. Nepoata mea, Anastasia, de trei ani ,petrecuse câteva luni la bunica din partea mamei ,Viorica , în comuna Bobota jud. Sălaj. O comună cu oameni hărnici și bogați. Acolo a făcut cunoștință cu găinile, puii, cățelul, pisica, porcul și alte viețuitoare. Era puțin bronzata, ochii albaștri contrastau cu bronzul fetei. Gropitele din obraz le furase la naștere de la mama ei Dana. Ochii albaștri de la Tata. Față că de păpușe de la Catinca , sora
PORTMONEUL, POVESTIRE PENTRU COPII DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Portmoneul_povestire_pentru_copii_de_ti_al_florin_tene_1355899999.html [Corola-blog/BlogPost/341433_a_342762]
-
ani de sistemul Internet. Social media apar la sfârșitul anilor ’80 ai secolului trecut, ca o soluție de utilizare a Internetului în scopuri de marketing social. Sunt instituite, pe de o parte, ca locuri de diseminare și discutare de informații, cunoștințe și opinii și, pe de alta, ca modalități de folosire a sistemului Internet, a facilităților online, audio și video ale acestuia; în mod conex este exploatat potențialul lor de comunicare și de afaceri, valorificându-se facilitățile imensei platforme informatice. Alături de
Stefan Vladutescu: Locul reţelei sociale în „social media”. Din manuscrise by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-locul-retelei-sociale-in-social-media-din-manuscrise/ [Corola-blog/BlogPost/339463_a_340792]
-
J., 2008, pp. 231-240). Social media apar la sfârșitul anilor ’80 ai secolului trecut, ca o soluție de utilizare a Internetului în scopuri de marketing social. Sunt instituite, pe de o parte, ca locuri de diseminare și discutare de informații, cunoștințe și opinii și, pe de alta, ca modalități de folosire a sistemului Internet, a facilităților online, audio și video ale acestuia; în mod conex, este exploatat potențialul lor de comunicare și de afaceri, valorificându-se facilitățile imensei platforme informatice.
Stefan Vladutescu: Locul reţelei sociale în „social media”. Din manuscrise by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-locul-retelei-sociale-in-social-media-din-manuscrise/ [Corola-blog/BlogPost/339463_a_340792]
-
la program... prelungit (oare?), ești «flexibilă», plăcută la înfățișare” și, aș mai adăuga eu - ca particularitate în ceea ce mă privește - nu trebuie să te pricepi la prea multe, nu trebuie să ai coloană vertebrală, pentru că nu prezinți importanță dacă ai cunoștințe în mai multe domenii și mai ales, este imperios necesar să fii lipsit de experiență! Eheeeei, dar cum măicuța mea, săraca, imediat a crezut că tot ce zboară se și mănâncă și tot ce se spune se și realizează, m-
MĂ SIMT STRĂINĂ ÎN PROPRIA MEA ŢARĂ ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 834 din 13 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_ma_simt_s_georgeta_resteman_1365847116.html [Corola-blog/BlogPost/345882_a_347211]
-
pentru energia binefăcătoare a mâinilor cât și pentru istorisirile din viața lui, depănate în timpul ședințelor de tratament. Povestite de el, întâmplările capătă o aură aparte, stârnind interesul interlocutorului. Mi-a recunoscut vocea și m-a întâmpinat ca pe o veche cunoștință. - N-ați mai fost de mult pe la Băi, remarcă el. - Așa e, au trecut ceva ani. N-am avut răgaz să mă mai gândesc la ce mă mai doare... Am venit acuma, de mare nevoie. Mi-a zis medicul să
LUMINIŢA DIN FLOAREA OCHIULUI de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gentiana_groza_1421828737.html [Corola-blog/BlogPost/373039_a_374368]
-
a dus prima dată să văd " Don Pasquale" de Donizetti , din fotoliu de orchestră, la vârsta de 4 ani,după ce în tinerețe îi ducea la operă " la cucurigu" pe frații și surorile lui,- am horarât să-i fac lui Idan cunoștință cu acest gen muzical , la 6 ani și jumătate, exact după ce am aflat ca Opera cea veche din Țel Aviv stă să se închidă. M-am grăbit atunci să iau bilete la ultimele două spectacole montate înainte de închidere, "Bărbierul din
DIN AMINTIRILE ALMEI (3) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1451168171.html [Corola-blog/BlogPost/378622_a_379951]
-
și nu-i acorda defel atenție, căci pregătise o tactică de intervenție, în caz c-ar fi vrut cineva să se-nființeze în față. Și era sigur că nu va mai risipi energie sub nici o formă. Lăsase în locul său niște cunoștințe, un cuplu, oameni de acțiune, ceva mai tineri, deci, mai în putere. Aceștia, adevărați cerberi, stăteau așezați de-o parte și de-alta a intrării pe câte un scăunel. El citea un tabloid, ea făcea un joc pe mobil. Nici
DAŢI-O-NCOLO...! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1439704780.html [Corola-blog/BlogPost/374784_a_376113]
-
Totodată, în același scop, el investește energie în a descrie, a consemna ce i se întâmplă în speranța atingerii definitivei eliberări. Speranța sa este că eliberarea pe mai multe planuri îi va satisface „nevoia” de a trăi „normal”. Odată ce ia cunoștință de planul medicului, resimțind și ea singurătatea și dorința de a muri, Mara se hotărăște să-l însoțească pe munte indiferent de risc. Discuțiile îi duc pe Mara și pe Cassian Robert la a se cunoaște prin mărturisiri care-i
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/augustin-buzura-mihai-bogdan-la-batranete-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]