2,938 matches
-
cu prisosință, că Enescu stăpânește prin farmecul arcușului său toate sufletele[...]“. Enescu primește un ceas de aur din partea orașului, înmânat de consilierul cultural al municipiului, Emil Grădinariu, iar Iosif Velceanu, președintele Asociației Corurilor și Fanfarelor din Banat îi oferă o cunună cu lauri; îi adresează felicitări reprezentanții asociațiilor muzicale germane și maghiare, Cornel Liuba, președintele Asociației Artelor Frumoase și N. Davidescu, în numele studențimii. Iată și descrierea banchetului de la restaurantul „Lloyd”: „La ora 12 fără un sfert apare în fală însoțit de
Agenda2005-34-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284107_a_285436]
-
Primăria comunei Meteș, Primăria comunei Horea, Grupul Folcloric Ampoița și Centrul Județean pentru Păstrarea Culturii Tradiționale Alba. Programul pregătit de organizatori include sfințirea porții uriașe din lemn „Poarta Munților Apuseni”, o paradă a portului popular și a formațiilor participante, împletitul cununii de spice și un concurs al sperietorilor din paie pentru copii. De asemenea, pensiunile din această zonă se vor întrece într-un concurs gastronomic, de bucate de casă din făină, plăcinte, cozonaci, prăjituri, colaci și împletituri. Un moment aparte al
Agenda2005-28-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/283938_a_285267]
-
concurs al sperietorilor din paie pentru copii. De asemenea, pensiunile din această zonă se vor întrece într-un concurs gastronomic, de bucate de casă din făină, plăcinte, cozonaci, prăjituri, colaci și împletituri. Un moment aparte al acțiunilor îl reprezintă obiceiul Cununii de spice. Cununa este împletită la începutul secerișului de către fete tinere și purtată apoi de cea mai frumoasă și mai darnică dintre femei până la casa pentru care se face secerișul. ( A. M. P.) Turiști în România În primele patru luni ale
Agenda2005-28-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/283938_a_285267]
-
din paie pentru copii. De asemenea, pensiunile din această zonă se vor întrece într-un concurs gastronomic, de bucate de casă din făină, plăcinte, cozonaci, prăjituri, colaci și împletituri. Un moment aparte al acțiunilor îl reprezintă obiceiul Cununii de spice. Cununa este împletită la începutul secerișului de către fete tinere și purtată apoi de cea mai frumoasă și mai darnică dintre femei până la casa pentru care se face secerișul. ( A. M. P.) Turiști în România În primele patru luni ale acestui an, în
Agenda2005-28-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/283938_a_285267]
-
Oamenii L-au batjocorit, înjosit și umilit pe Iisus - Împăratul lumii, punându-i pe cap o coroană cu spini. Pasiflora amintește și despre acest lucru. Filamentele asemănătoare unor fire de păr, dispuse radial și aflate deasupra petalelor, sunt asemănate cu cununa de spini așezată în batjocură pe capul Mântuitorului. Cele cinci stamine reprezintă cele cinci răni pe care se presupune că le-a avut Hristos. Cele trei stigmate asemănătoare unor cuie reprezintă cuiele care au fost folosite la răstignire. CRUCEA - Crucea
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
al credinței și vieții. Pasiflora ne poate aminti și despre acest lucru, înfățișându-ne felul în care Hristos a schimbat blestemul în binecuvântare și suferința în slavă. O secțiune prin floare ne dezvăluie pistilul, paharul lăuntric cu nectar care, împreună cu cununa de filamente, sugerează o formă de cruce. Dar din această cupă curge în exterior nectarul dulce. Așa cum lichidul dulce e speranță dătătoare de viață pentru o mulțime de vietăți care știu să-l aprecieze, așa și jertfa pe cruce reprezintă
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
pahar umplut cu ceapă verde pentru micul dejun. Ghiveciul se decorează cu salcie înflorită și ouă vopsite, iar masa, cu iepurași sau puișori de pluș. La mijlocul mesei, într-o vază mare de sticlă, pusă într-un castron decorat cu o cunună de iarbă artificială, se pune un buchet mare de flori de primăvară: lalele, narcise, zambile. Rustic Peste o față de masă albă se pun două șervete de bucătărie în carouri alb și roșu. Câteva ouă se colorează cu cariocă roșie, în
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
o clipă, Iar ea , în orizont, speranța-și înfiripa, Valsând între mătasuri și dantele, Așteptând clipă când cerul îi trimite stele. Marama de matase îmbracă acum zarea, Cu falduri fine se îmbracă depărtarea, Înnobilând o tainica iubire, Punându-i mării cunună de safire. Sfioasa,roagă luna să îi spună De ce în valul ei e uneori furtună, De știe cerul când talazul plânge, Iar răsăritul în suspin se frânge. Tăcută, luna privea ca-ntr-o oglindă, Gândind că marea e așa plăpânda
CAND PLANGE MAREA de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384828_a_386157]
-
Să zboare albii porumbei, Să-mi șteargă lacrimi și tristețe! Să vină ploaia, cald-descânt, Stropi vii de binecuvântare! Iubire-ascunsă în cuvânt, Lumina vieții, pe cărare! Să piară lacrimi și furtuni, Dureri ce nu își află locul! Doar raze sfinte, în cununi! Speranța, dragostea și zborul! Referință Bibliografică: Tristeți și zboruri / Florina Emilia Pincotan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2271, Anul VII, 20 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Florina Emilia Pincotan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
TRISTEŢI ŞI ZBORURI de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384855_a_386184]
-
pace și credința Nisipul din deșerturi,se-mprăștie în vânt Fericirea noastră,în tristă suferință! Vin zilele din urmă și fără adevăr Ne calcă falsitatea,hoția și minciuna Vrem iar grădină Evei,chiar dacă fără măr Orbiți de bogăție,îi căutăm cunună! Ne plâng munții,bătrânii,cu pletele cărunte Când văd atâta ură,invidie ,trădare Lacrimile limpezi ,izvoarele mărunte Semnul că există: și mare și iertare! Banul,puterea...simbol de biruința, A-nvins dreptatea lumii,cu cei, puțini arginti Îi căutăm zadarnic
ZILELE DIN URMĂ(I) de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384865_a_386194]
-
gândurile mele, Pe frunte să o porți în pribegie, Când îmi voi duce destinul printre stele, Cu dorul și iubirea-n poezie. E vremea când Soare se vede cu Luna, În zorii ce unesc ziuă cu noapte. Destine fericite leagă cununa, Iar flux și reflux din matcă scot ape. Vino în echinocțiu iubirii mele Și te voi nemuri în poezie, Când mări și oceane se unesc cu cerul, În două să împărțim veșnicie! ANOTIMPUL ÎNFLORITOR -acrostih- Anotimp de primăvară Naște viață
ANTOLOGIE DE POEZIE ROMÂNEASCĂ-„RENAȘTERE , COAUTOR MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384856_a_386185]
-
Pășește Dumnezeu cu crucea-n spate, E ostenit, e singur, e pribeag... Înconjurați de vină și păcate Mereu îl răstignim pe CEL MAI DRAG. Pășește Dumnezeu cu crucea-n spate, Iar dragostea nemărginit-a LUI O răsplătim punând de spini cunună, Rănindu-i mâna sfântă cu un cui. Cand poartă noastră e mereu închisă Pentru CEL BUN și veșnic pământean, Să-l așteptăm creștinilor în ușă, Să-i ridicăm povară de alean. Cand poartă noastră e mereu închisă N-avem de
CRUCEA de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384960_a_386289]
-
O, Veac al meu, hapsân și-ntunecat! Cum poți să-L judeci fără nicio vină, Cum poți să-L judeci fără avocat Pe cel statornicit întru Lumină? Ce vorbe de ocară vrei să-i spui Acum, aici, în Săptămâna Mare? Cununa grea de spini pe fruntea Lui Îmi sângeră-n cuvinte și mă doare! Degeaba îl condami la moarte mută, Vineri degeaba-L pironești pe cruce, Dumninică la ceruri El se mută Și de acolo Dragoste ne-aduce... M-am întrebat
CUM POȚI LOVI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384980_a_386309]
-
nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Privesc cum doarme " Orașul de pe deal ", Vag, focul din cămin, încet se stinge... Un ultim vers mocnește, ireal, Cerneală pe hârtie se prelinge. Mesteceni dalbi se rățoiesc spre cer, Își împletesc cununi din praf de soare, Un menestrel, aed cuprins de ger, Nu are somn... Tăcerea ta îl doare. Prăpastii și genuni, în abisal... Telurice, vremuri autumnale Ne-nlănțuie și ne cuprind veral, Împărățind amoruri ancestrale. Sunt treaz... Privesc la lună că
SOMNUL ORAŞULUI ( III ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385032_a_386361]
-
voievozilor de peste lanțul muntos, dar și dincolo de Dunăre. Se furișau în cetăți și se amuzau de spaima pe care o trăgeau străjerii de pe metereze. Într-una dintre aceste nopți admirară cerul înstelat și luna înconjurată de un halău ca o cunună. Era semn că în curând va urma o vreme mohorâtă cu ploi însoțite de fulgere care vor brăzda cerul și vor lumina pentru o clipă întinderile, urmate de tunete ce vor spinteca văzduhul de se vor cutremura munții. Paloș și
VI. FIICA LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384428_a_385757]
-
e la Slujit ! ............................................ Cuv.Andrei Rubliov. Andrei, Cuvios Călugăr și Pictor de Icoane rus A pictat SFÂNTA TREIME : pe TATĂL, DUHUL și IISUS ! Ca Ucenic a început, Pictura a lui menire La "Serghie de Radonej"-cunoscuta Mânăstire ! "Iconograf de Radonej", "cunună între cununi" Pentru că picta Icoane-făcătoare de Minuni ! I s-a mai spus și Rubliov, Pictor de neprețuit Ce talantul de la Ceruri, lucrându-l, l-a înmulțit ! Cu toate că Rusia, trăia vremi de tulburare Credința rusă Ortodoxă, avu o revigorare ! Cultura s-
F.ANDREI CRITEANUL, ARHIEPISCOPUL CRETEI (SAU CRETANUL , SAU IERUSALIMITEANUL ) de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384511_a_385840]
-
Slujit ! ............................................ Cuv.Andrei Rubliov. Andrei, Cuvios Călugăr și Pictor de Icoane rus A pictat SFÂNTA TREIME : pe TATĂL, DUHUL și IISUS ! Ca Ucenic a început, Pictura a lui menire La "Serghie de Radonej"-cunoscuta Mânăstire ! "Iconograf de Radonej", "cunună între cununi" Pentru că picta Icoane-făcătoare de Minuni ! I s-a mai spus și Rubliov, Pictor de neprețuit Ce talantul de la Ceruri, lucrându-l, l-a înmulțit ! Cu toate că Rusia, trăia vremi de tulburare Credința rusă Ortodoxă, avu o revigorare ! Cultura s-a dezvoltat
F.ANDREI CRITEANUL, ARHIEPISCOPUL CRETEI (SAU CRETANUL , SAU IERUSALIMITEANUL ) de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384511_a_385840]
-
tâlcul... "Porumbelu-i firea ta și-nțelepciunea feciorească Și bunătatea ce-o împrăștii cu roadă Duhovnicească ! Iar ramura de măslin, ce pe astă masă vez' E Darul lui DUMNEZEU, prin Taina Sfântului Botez ! Peste patimi și ispite, vulturul e Biruința Iar Cununa-i răsplătirea, la lucrul bun, ce-l dă Credința ! Corbul și cu șarpele : necazuri și suferință, vei avea de pătimit, pentru CHRIST și-A Sa Credință ! Ascultând despre MESIA, Lucrarea Sa în omenire, S-a luminat pe loc în cuget
SF.MC.IRINA. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384524_a_385853]
-
în aceste clipe, nu o doresc, îmi grăbesc pașii să aflu câte ceva "Despre iarnă și noi...", cap. VII, dar voi lua aminte că eu nu sunt „Poetul de Zăpadă”, care să observe că „În zâmbet de omături,/ își pune iarna cununii./ Miraj divin de fluturi/ dansează fulgii mii și mii.”..., așa că voi merge mai departe, doritor să înțeleg de ce este emoționată Olguța Luncașu Trifan atunci când ne transmite ... Și despre primăvară, cap. VIII, câteva gânduri. Ei bine, sunt suficiente „învățături” culese din
IUBIREA ESTE ÎN NOI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384451_a_385780]
-
este și numărul porților pe care sunt scrise numele celor 12 seminții ale lui Israel și al cărui zid are 12 pietre de temelie pe care sunt scrise numele apostolilor (vezi Apocalipsa 21, 12). Tot 12 reprezintă numărul stelelor din cununa purtată pe cap de femeia din Apocalipsa (Apocalipsa 12, 2) și așa mai departe. Având în vedere toate cele prin care am trecut și despre care mi-am spus cuvântul, consider că este suficient. Mulțumesc cititorului pentru răbdare și atenția
IUBIREA ESTE ÎN NOI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384451_a_385780]
-
se lovească cu navele de stânci și să se înece. Fărâme din pulberi de stele Se-amestecă-n iazuri și cerbii Beau timpul, iar verdele ierbii Se trece în colb și smicele. Pierdută, sau neantului dată Iubirea, prelinsă-n clepsidră De piatră, cunună la hidră Ajunge pe fruntea-i ridată. E secetă, moarte pe maluri, Arinii se-adapă din cruste, Pe plajele mute și-nguste Nisipul cerșește azi valuri. Pârâu părăsit de Naiadă, Țâșnire captivă-n izvoare. Puhoaie de raze de soare Fac
NAIADELE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384605_a_385934]
-
căderi de soare, să nu mai plângă niciodată merii! Cu pași de promoroacă ning copacii, cerșind veciei clipe de-nchinare, poștași grăbiți își umplu-n fugă sacii, cărând țărâna trupului ce moare! Mirese-aruncă peste tot buchete, din florile ce-au împletit cununa, lumina le dansează blând prin plete, tot așteptând să înflorească luna! Oftează pe sub ramuri goale merii, privind cum li se scurge lin destinul, fecioarele se-nchină-n pragul serii, prin mănăstiri de lut și-ngroapă chinul! Zadarnic dor ascund în
TĂCEREA MERILOR de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384674_a_386003]
-
la braț cu fratele și mama sa, înaintau victorioși pe alei, râzând de mersul „împletit” al Mirei și căutând motive de haz în fiecare amănunt descoperit pe traseul spre casă. Să fie anii prea mulți? S-au strâns toți în cununi pe frunțile noastre, uitând să bifeze cutele timpului. S-au risipit dorințe printre norii plutind pe cerul luminat de atingeri de lună. S-au consumat clipe de supărări și dureri, învinse de răcoarea maturității ascunse în spatele lentilelor de ochelari. Am
ANIVERSARE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382342_a_383671]
-
mă pierd între hotare când iau cuvintele din infinit și stau pe lama întinsă de cuțit uitând pământul din care-am venit... Când pun genunchiu-n rugăciune mă scaldă lacrima-n minune, trec podul dintre două lumi câd îngeri albi poartă cununi. Și uneori mă pierd în bucurie, când mana ta mă tot ridică și mă - ajută să nu-mi fie frică de valul care cerne și despică... foto Mircea Bezergheanu Camelia Cristea Referință Bibliografică: Hotar / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
HOTAR de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382387_a_383716]
-
lumea iarăși îți zâmbește! Tu uiți că lumea te-a uitat, Când în furtuni ai fost cuprins, Acum le-oferi înmiresmat, În dar, priveliște de vis... În jurul tău acum vin mulți... În ramuri cântă ciocârlia, Copiii-și fac din flori cununi, Tu-mparți cu ei copilăria... Spre seară tineri amorezi Sub umbra ta își dau săruturi, Tu taci și simplu le zâmbești, Și scuturi flori ca mii de fluturi... Ce mult noi ne asemănăm! Trăim cu-n scop: ca să iubim. Ne
FRATE CIREȘ de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382465_a_383794]