1,689 matches
-
ai nevoie de dinți în cur. Dacă n-ai, tre’... să te răsucești. Îți treci cotul pe sub un genunchi și tragi piciorul în sus până aproape de față. Și-ncepi să muști și să rupi cu dinții ce-ți iese din cur. Rămâi fără aer, și-o să rozi orice ca să ajungi să-ți tragi răsuflarea încă o dată. Nu-i genul de chestie pe care vrei să i-o spui prietenei tale la prima întâlnire. Cel puțin dacă te-aștepți să te sărute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
a zis „Nu știai ce faci, scumpule. Erai în stare de șoc”. Și a învățat să gătească ouă răscoapte. Toți oamenii ăia îngrețoșați sau cei cărora le-a părut rău de mine... Am nevoie de ăia ca de dinți în cur. Oamenii îmi spun mereu că sunt prea slab. La mesele festive, oamenii tac și se îmbufnează că nu mănânc din friptura la ceaun pe care-au pregătit-o. Friptura la ceaun mă omoară. Șunca fiartă. Orice îmi rămâne în mațe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
ridicând o himeră, creînd o iluzie. Transformi un om obișnuit într-o vedetă de cinema. Adevărata răsplată te așteaptă la sfârșitul afacerii. Atunci îi tragi covorul de sub picioare. Dărâmi cărțile. Îl arăți pe fantele frumușel vârându-și un hârciog în cur. Dezvălui că tânăra actriță cu înfățișare de fată cuminte fură din magazine și se îndoapă cu tranchilizante. Că zeița de pe ecran își bate copiii cu umărașul. Directorul de ziar are dreptate. Ken Wilcox de asemenea. Viața lui e un interviu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
internet. Descarc fișiere din fosta Uniune Sovietică. În care apar altfel de copii vedetă: școlari ruși cărora nu le-a crescut încă părul pubian sugându-le-o unor babalâci grași. Fetițe din Cehia care încă n-au ciclu, futute în cur de maimuțe. Salvez toate fișierele astea pe un singur CD subțire. Într-altă noapte îi pun lesa lui Skip și risc o plimbare lungă prin cartier. Mă întorc la apartament cu buzunarele pline cu pungi de sandviciuri din plastic și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
Cu toate hainele astea... și sânge peste tot..., spune ea, mă simt de parc-aș fi într-o poveste foarte sinistră de-a fraților Grimm. Am purtat gulere de blană confecționate din animăluțe care se mușcau unele pe altele de cur. Vizoni și jderi și nevăstuici. Moarte, dar cu dinții bine înfipți. Aici, în salonul italian, în genunchi, ținându-i mâna însângerată și uitându-se în sus la nasul ei despicat, Sfântul Fără-Mațe i-a spus Mamei Natură: — Poți să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
din buze pe Bette Midomnuler la Târgul și Rodeo-ul din districtul Collaris, le oferi oamenilor șansa să-ți tragă un pumn pentru zece dolari, și scoți bani buni. În alte locuri tre’ să porți cârlionți blonzi, să-ți strângi curul într-o rochie strâmtă cu paiete, să-ți vâri picioarele în cea mai mare pereche de pantofi cu toc pe care-o poți găsi. Dai din buze pe Barbra Streisand, cântecul ăla, „Evergreen”, da e bine să ai un prieten
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
și Flint au început să nu mai mănânce seara. Să bea bere light. În fiecare orășel nou, îl puteai suprinde pe câte unul din ei stând din profil în fața unei oglinzi, privindu-și abdomenul cu umerii trași în spate și curul împins înafară. În fiecare oraș ai fi putut jura că fiecare avea altă valiză. Pentru rochiile simandicoase, pentru rochiile de seară. Aveau și ambalaje speciale ca să nu li se șifoneze hainele. Aveau genți cu pantofi și cutii cu peruci. Câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
nimeni nu mă oprește să plec... dacă nu-ți convine, de ce mai continui? îmi mai sunau în ureche vorbele unui adorat de pe vremuri ce mă ținea rezervă, ploua groaznic în noaptea aceea de duminică cu lună plină, când stăteam în cur în mijlocul garsonierei unde Baby mă lăsase să stau și nu mai aveam nimic, nici trecut, nici viitor și mi s-a făcut frică, atât de frică, am spus, Doamne, eu pentru ce trăiesc, eu pentru ce trăiesc, Doamne, eu nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
eu nu pot să trăiesc numai pentru mine, toată munca mea trebuie să fie pentru cineva, altminteri n-am nici nu rost, și apoi El a rezolvat parțial graba mea, voiam atunci, pe loc, să găsesc iubirea vieții singură, în cur, în garsonieră, la 1 noaptea, când nu mi-ar fi ajuns toate cartușele de Marlboro light din lume, mă ținea în șah, era și nu era, iar eu aproape că mă îmbolnăvisem. De ce-ți place ție de mine, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
asta, ce e așa de neînțeles? mă gândeam să înfiez unul, mamă? tu ce zici? cum vrei tu... ești o proastă, mamă, m-ai învățat greșit, de ce pula mea nu m-ai făcut și pe mine să mă doară în cur de toți și să-mi bat joc de ei, să mă fut pe roluri, să mint, ce m-ai învățat tu nu e valabil, Toni, am stat 4 ani împreună, l-am crescut, l-am pregătit pentru facultate și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
care vrea să te cunoască, poate că-i marea întâlnire care mă așteptă după miezul nopții, hei... . fetița... Singură noaptea... zâmbesc cu efort și răspund, calmând provocarea cu dezgust transformat, ia uite! Ce mai faci, tot timpul mi-a plăcut curul tău, ți-aduci aminte... ahaa... când ai fost tu bolnav de oreion... dar tu n-aveai ochi pentru mine... nu mi-am dat seama, nu vii să mâncăm ceva, stați, băi! nu vedeți că vorbesc, o colegă de-a mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
merg pe stradă încet spre teatru, să fiu sănătoasă, zi de zi, zi de zi... să fac clătite cu brânză de vaci și stafide, pilaf cu pui, mere la cuptor cu scorțișoară și miere... Sunt mică iar și stau în cur pe vad pe o movilă de leuștean uscat. Ciorile fură nuci și le smulg din cioc în aer, grădina e plină de verdeață cu viață, doar foșnet de toamnă în uscăciune. Sunt transparentă și poroasă și se citește din mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
va fi fiecare pas mai ușor de făcut fără gânduri, doar aici, acum. Încep să mă încetinesc, mă încetinesc, simt în mine un surâs amar, o melancolie care se alimentează din ea, sunt o babă pitică și o fetiță în cur pe răzor pe o movilă de leuștean uscat. O lume pervertită și hibridă, canceroasă, cu excrescențe mutante în care realitatea e ruptă de substanță și nu mai înseamnă nimic. Mulți răi în viața mea, tata, de fapt oameni neclari, nesiguri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
s-ar simți el dacă i-ar smulge cineva chiloții în văzul unui mic grup de bărbați tăcuți, care-și văd de mânuirea apărăturii din dotare. Răspunsul lui a fost: «Actorii se pot trezi că-s nevoiți să-și arate curul din când în când. Eu, unul, îmi arăt sufletul lumii întregi de fiecare data cand pun degetul pe-o tastăă. Adrian făcu o pauză și se uită întrebător la Șam: — Chiar ai zis chestia asta? „Eu, unul, îmi arăt sufletul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
ușa. — Hei, încotro? îl interpela ea. — Cu permisiunea dumneavoastră, la buda, răspunse Adrian. — Iei cu tine chestia aia? îl întreba Șam, arătând spre ziarul din mâna lui. — Să am ceva de citit, spuse Adrian, ieșind din cameră. — Șterge-te la cur cu el! strigă Șam în urma lui. — Șam, de ce ești așa de necăjit? îl întreba Eleanor. Nu-i decât un prăpădit de articolaș tembel, scris de-o prăpădita de ziarista tembeluță. — Da, dar îl vor citi toți cunoscuții mei, spuse Șam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
umăr dezgolit, pentru că tocmai îi arăta un tatuaj. — Ce tatuaj? întreba Șam. Are vreo importanță? se enervă Eleanor. Era un fluture. — „Plutește că un fluture, înțeapă că albina.“ — Mai curând că un scorpion. Ar fi trebuit să-și tatueze pe cur o coadă de scorpion! spuse Eleanor. Ei bine, n-am fost prea încântată de această scenulice, deși nu m-am gandit nici o clipă că s-ar fi consumat ceva mai intim de-atât... — Aveai o încredere oarbă, remarcă Șam. Știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
mă interesează! — N-am prea băgat de seamă. Hai, nu ma tromboni, Adrian! Vrei să spui c-ai convins-o pe Fanny Tarrant să-și dea jos țoalele și n-ai remarcat cât de mari i-s țațele sau formă curului? Se râde la păsărica? Adrian nu-i răspunse. Se uită cu ochii cât cepele la Fanny Tarrant, care apăruse în ușă dinspre vestibul și încremenise în prag la auzul numelui ei. — Pun pariu că se râde, continuă Șam, fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
al dracu’ dacă eu, unul, am s-o las! — A, nu mă gândeam la dumneavoastră, domnule Sharp, zise Fanny. Nu cred că am remușcări în legătură cu articolul acela. — Puțin îmi pasă, fiindcă tocmai voiam să-ți spun să-ți vari în cur remușcările! i-o întoarse Șam. N-am auzit în viața mea așa o smiorcăiala de tot rahatul. Fanny îl ignoră. — Uitați care-i treaba! N-ar trebui să vă simțiți prea prost din cauza interviului meu, îi spuse ea lui Adrian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
piața operelor de artă. Deocamdată. Carevasăzică așa, zise ea, fără să pară În vreun fel vexată. Ea ar fi putut intra de câțiva ani pe piața asta. De când o tot invita pictorul din Piața mare să pozeze În atelierul lui. Curul ăsta merită o pânză, Îi zicea el, de câte ori o vedea visând În fata țigăncilor care se lăfăiau În rame sculptate, lângă un izvor din care se adapă un pui de căprioară. I se făcea rău văzând cât de bine puteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Liselle o zăpăcea lumea urîtă, dezolantă, cum o face cu mine cea de-acuma. Am auzit o liceană spunîndu-i partenerului, despre o bătrînă care nu se dădea deoparte să-i facă loc în magazin: "Trage-i, bă, un picior în cur, dacă nu se mișcă mai repede!" Iordan se detașa de dificultățile cotidiene, de tot ce nu era recital proxim. Ea rămînea în casa pe jumătate ocupată, fără sentimentul chez-soi, de frica mitocanilor beți, cu șepci și-n lodene kaki, păroase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
am ajuns taman la timp, cîteva secunde să fi întîrziat și totul s-ar fi dus de rîpă, nici gînd că vouă v ar fi dat prin cap să o lăsați moartă, uite asta o să fac, o să mă șterg la cur cu ele, după care o să vi le înfund pe gît la amîndoi, prea v-ați făcut de cap, încearcă să-i sperie, fluturîndu-le cele două coli de hîrtie pe la nas. Delfina moare de nerăbdare să treacă ziua, nu mai are
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
impresioneze, să rămîi de căruță, adaugă, aprinzîndu-și o țigară nouă. — Astea le-am fumat pe toate, nu se lasă Comandantul, milităria nu-i fustăngeală, deși porcii de civili au avut întotdeauna impesia că Armata e obligată să șteargă națiunea la cur ori de cîte ori face pe ea. Răhățeală, nenicule, adaugă tușind scurt. — Hai, lasă mofturile, încearcă să-l înmoaie, cîteva grupe, niscaiva muniție în sus sau în jos, cine crezi că ar băga de seamă, cine crezi că o să le
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
lui, la tot ce-a făcut bun și rău pentru țara asta. — Dar el nu, și nu, în cazul ăsta Piticanie, i am spus-o în față, o să mori înecîndu-te cu propriile bîlbîieli, o țară întreagă o să se șteargă la cur cu poza ta, ține minte ce-ți spun, îl priveam în ochi, și l-aș fi strîns de gît atunci pe loc dacă n-ar fi fost de față gorilele alea împuțite care nu-l scăpau din ochi, zice Monte
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
mai sterili decît niște eunuci, au stat cu toții smirnă în fața Tătucului. Așa e, cugetă Părințelul, gîndindu-se la Zidul Berlinului, la Tito, Franco și Salazar. Cine a știut să cadă în picioare a căzut în picioare, cine s-a tras pe cur a suferit consecințele, adaugă Roja, dacă tot e la modă acum comunismul, le-a propus, o să le dăm comunism. Și nu unul de duzină, ci unul creat în spirit legionar, a țipat. La dracu’ cu Partidul, cu Comitetele, cu Frontul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
liberali și țărăniști care tocmai s-au hotărît să-și unească forțele, să uite de rivalitățile trecutului pentru a atinge un țel comun, democratic. — E prea tîrziu acuma, spune Dendé. Cînd a fost nevoie să intervină s-au tras pe cur, nu riști, nu cîștigi, asta a fost de cînd e lumea, spune. — încet-încet vă dați și voi seama că nu degeaba mai sîntem încă adunați cu toții în jurul aceleiași mese, spune Bătrînul, clipind des de cîteva ori. — Nci nu vreau să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]