3,638 matches
-
fi ne au creat o colecție de lux cum numai Chanel și Lagerfeld pot reda. Tăieturi asimetrice, pantaloni evazați sau scurți și rochii ce se preling senzual pe corp, au fost completate de colierele de perle ce uneori au înlocuit curelele și brățările modelelor ce s-au perindat pe podium. Culorile nu au fost predominant de toamnă așa cum era de așteptat, ci mai degrabă au amintit de anotimpul în care ne afl ăm și pe lângă cromatica alb-negru, specifi că deja lui
Casa Chanel și Lagerfeld redefinesc trend-ul by http://www.zilesinopti.ro/articole/5390/casa-chanel-si-lagerfeld-redefinesc-trend-ul [Corola-blog/BlogPost/98145_a_99437]
-
fără adrese. Drumețule drag, mi-ai furat zorii de zi fiorii iernii mă vor înzăpezi te voi aștepta în serile mai reci în miezul nopții pragul să-mi treci. Drumețule, privesc lumea prin zăbrele și fantoșele mânuite de sfori și curele lumina se pierde prin tenebre în șaluri pofte rebele râvnesc în iatacuri . Drumețule, îți flutură faldurile hlamidei, vântul te duce departe despică cerul și pământul rostesc în gând o rugă și cer iertare îngenunchez pe nemuritoare altare. DRUMEȚULE... IV. Drumețule
DRUMEȚULE ( I II III IV V ) de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/mariana_petrache_1484471427.html [Corola-blog/BlogPost/384805_a_386134]
-
tace...n-aduce vreo veste... Cărarea-nspre mâine s-a șters....nu mai este. Și-a pus viitorul, la porți, grănicer. Cu slugi la picioare, sărmani trepăduși, În jilțuri de aur, Puterea-i stăpână, Cu toată-omenirea-ntr-o singură mână, Ne leagă-n curele, umili și supuși. Se roagă la idoli, se-nchină la ban Și fragede inimi, pe-altare, jertfește, Nu-i pasă că lumea dispare. Trăiește S-aducă ofrande, pe veci, lui Satan. Va fi doar o viață amară și-un chin
APOCALIPSĂ de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 by http://confluente.ro/silvia_risnoveanu_1467210507.html [Corola-blog/BlogPost/381136_a_382465]
-
martie 2017 Toate Articolele Autorului Atinși de frici, mai scuturăm perdeaua La geamul viu al iernilor din noi, Înghesuiți în vechiul mușuroi, Ce-și cară fericirea cu ocaua. Prin visele-adunate în convoi, Sulemenim ades cu bidineaua (Strângându-ne la zâmbete cureaua) Și soarele, pe chipul său de sloi. Degeaba imităm caligrafia Destinului, în vechiul său zapis! Oricâte ploi ne-ar stoarce fantezia, La poarta nopții nu-i nimic de zis, Când din cenușă s-a „născut” mumia Infernului cu iz de
ATINȘI DE FRICI, MAI SCUTURĂM PERDEAUA de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1489228701.html [Corola-blog/BlogPost/375696_a_377025]
-
colind cu palma-ti străvezie de soare să mă prind Nu știi, de-atâta gând am cearcăne-n cuvinte și-n fiecare ochi mi-a răsărit un dinte cu care cronțănesc neliniștit din soarta precum un câine știrb dintr-o curea uscată Iubita mea cu garderobă fără sutiene și cu păcatul strecurat prin gene mai mângâie-mă noaptea când tip fără să știu și mi se vâră-n somn un gușter pământiu Și chiar dacă e cald și-atât de bine-afară a
DIN MITOLOGIA MEA (POEME) (2) de ION IANCU VALE în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/Ion_iancu_vale_din_mitologia_ion_iancu_vale_1362294712.html [Corola-blog/BlogPost/359765_a_361094]
-
țara lor, a poruncit masacrarea celor patrusprezece mii de prunci, de doi ani și mai jos, după vremea aflată de la magi. Ioan a crescut în pustie în condițiile cele mai austere: purta o haină aspră de păr, încins cu o curea de piele, se hrănea cu lăcuste și miere sălbatică. Viața lui curată, credința lui puternică, propovăduirea lui cu glas de tunet: Pocăiți-vă că s-a apropiat împărăția lui Dumnezeu, a făcut ca el să fie considerat nu numai de
SF. IOAN BOTEZĂTORUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/7_ianuarie_sf_ioan_botezato_ion_untaru_1389073700.html [Corola-blog/BlogPost/363829_a_365158]
-
capu și șteapu , adică rostu și toate cele ce-i pot fi de folos și care să-i asigure un oarecare progres, până la urma urmei supraviețuirea, cum de altfel s-a și întâmplat !. Spetindu-se și zi și noapte, strângând cureaua (cea lată ?!), a reușit să înceapă și este pe cale de a termina o casă undeva spre munte, în țară, la Breaza și unde speră să-și mai mângâie dorul de casă și să-i aducă și pe americanii lui din
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA (15) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 357 din 23 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nunta_sambetista_in_california_15_.html [Corola-blog/BlogPost/350952_a_352281]
-
aveam curajul să intru-n casă ci doar mă urcam pe fundație sub geam să văd cine-i prin bucătărie și care-i atmosfera, o iau sau nu. Aveam și am o mamă așa de severă de mă altoia cu cureaua de jucam țonțoroiul prin toată casa pentru ca să mă cumințească, da vezi să nu. A doua zi -când era liberă- cu ochii pe mine să nu ies nicăieri își făcea de treabă prin bucătărie iar eu spunându-i că mă duc
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 10 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 by http://confluente.ro/Petitie_catre_vremurile_odio_sorin_andreica_1372921932.html [Corola-blog/BlogPost/370963_a_372292]
-
arcuri alergând de huiau -răsunau- toate malurile de mulți și gălăgioși ce eram, ne plăcea, iar pe mine mă mai cotonogea câte unul mai mare, dar eram obișnuit, de mâncare uitam toată ziua iar seara uitam din nou de frică curelei. Ajuns acasă nu știam cum să mă mai fofilesc să nu o iau din nou, ascultam tot pe la fereastră până prindeam momentul să intru să nu fie nervoși pentru că atunci o luăm și mai rău.Având o mamă foarte severă
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 10 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 by http://confluente.ro/Petitie_catre_vremurile_odio_sorin_andreica_1372921932.html [Corola-blog/BlogPost/370963_a_372292]
-
încapă câți mai mulți ca el în fiecare vagon. Arată ca un licean. De obicei mic si slab. Are o valiză în mână și e îmbrăcat stas, de parcă ar fi în uniformă: pantaloni negri, cămașă albă și servietă. Pantof negru, curea neagră, foarte puțină variație, nici o fantezie. Bărbatul japonez nu prea are timp să petreacă cu copiii lui: dimineața se trezește prea devreme să îi sărute înainte de plecarea lor la școală și se întoarce de la serviciu seara, după ce copiii i s-
MILENA MUNTEANU – AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (1) by http://revistaderecenzii.ro/milena-munteanu-amintiri-din-tara-soarelui-rasare-1/ [Corola-blog/BlogPost/339443_a_340772]
-
Pentru contribuții deosebite la bunu’ mers al comunității românești d’ acilea!” - Greceanu fâțo! Că așa-l cheamă! N-am înțeles prea bine ce-a zis, ca n-aud numa’ cu dreapta! - Tanțo, lu’ aia mai slăbuța, parcă-i zice Ana Curea, i-a dat diplomă pentru că făcu peste 17 copii! Cum să nu-i dea săracă, păi asta e eroina! Dacă mai trăia nea Nicu i-ar fi dat și medală și loc de casă, cum i-a dat și Marghioalei
PICNIC LA SYDNEY (POVESTIRE UMORISTICĂ) de RALUCA BOGDAN în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 by http://confluente.ro/raluca_bogdan_1436253820.html [Corola-blog/BlogPost/368920_a_370249]
-
florale, cusute cu acul, poale, șurț cu o piană, din brașon negru, cusut cu flori, catrință, papuci vechi și cele pentru bărbați din: colop, o pălărie cu zgărdău (mărgele), cămașă cusută cu șir (fir), ițari (pantaloni albi, țesuți în război), curea din piele cu mărgele ca zgărdanul de pe colop, pantofi sau opinci. Astăzi costumele mai sunt purtate de membrii ansamblurilor folclorice, de bătrânii satului când merg la colindat și la biserică a doua zi de Rusalii când are loc obiceiul străvechi
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
cu pană de struț (pom ornamental, veșnic verde) sau mușcată, cămașă albă, încrețită la gât, la poale și la mânecă are broderie sau cusătură simplă de culoare galbenă sau cu dantelă, modelul de la poale este diferit de cel de la mânecă, curea cu mărgele, cele vechi aveau motive geometrice, cele mai noi au motive florale, pieptar din piele de miel cu lână pe interior și cănaci (ciucuri), uioș (suman) din lână neagră, țesută în război și dusă la piuă, ițari albi din
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
2011 a lansat un CD de muzică populară, cu paisprezece piese de pe Valea Gurghiului, numit „Gurghiule, mândră vale”, o parte din ele culese de la bunica Panga Paraschiva și o parte au fost create de Mircea Simionca, autorul piesei „Pușca și cureaua lată.” În fiecare an participă la Târgul Fetelor de la Gurghiu, în perioada mai-iunie. Cântecul „Bate vânt de către sară” prezintă dorul de satul natal și durerea pierderii părinților: „Bate vânt de către sară/Prin cetina brazilor/ Și-mi aduce dor în suflet
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
definește un spațiu de 3.400 m2, locuit în principal de voluntari germani, aceștia ocupând fortăreața cu femei și copii. Ei locuiesc în bărăci din lemn, după obiceiul locului de unde veneau. Unii dintre ei se ocupau cu fabricarea cataramelor de curea, mânerelor de sabie, sule și alte accesorii găsite în urmă săpăturilor arheologice. Această ocupație militară pare să se oprească după anul 450 și situl este apoi abandonat timp de patru secole. În jurul anului 900 a fost construit un castel pe
RUINELE CASTELULUI MONTAIGLE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Ruinele_castelului_montaigle_tatiana_scurtu_munteanu_1358758346.html [Corola-blog/BlogPost/342374_a_343703]
-
acum interminabili. Simțea că ea este în pericol. Aleargă ca un nebun, se împiedică,cade și se ridică ,o spaimă groaznică îi stăpânește trupul. Ajunge în sfârșit ,și-l sesizează pe fereastră, cum o lovește peste față,peste corp , cu cureaua de la pantaloni. Iar ea îl imploră în genunchi să înceteze. - Nu vrei să fii a mea ,dar nici a altuia nu o să fii ,pentru că-n seara asta o să mori ! - Nuuu... Știa că-n magazie sunt unelte . Apucă cu tărie lopata
VIAȚA LA PLUS INFINIT (9) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1451462976.html [Corola-blog/BlogPost/372577_a_373906]
-
actori principali de genul, Băsescu, Ponta, Antonescu, Voiculescu, ...escu și ...escu (mai bine îi lua Hollywoodul), perioadă în care nimeni nu s-a mai ocupat de criză și de inflație, în afară de populația țării care trebuia să renunțe și să strângă cureaua ca să trăiască și să-și hrănească copiii, se pare că acum, cu alegerile, lucrurile s-au mai liniștit și chiar dacă imaginea României în EU, în NATO și în general în lume a fost serios prejudiciată, nimic nu e veșnic, căci
ROMÂNIA A ALES! de VIOREL BAETU în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Viorel_baetu_omul_si_secolul_xxi_2_viorel_baetu_1356566707.html [Corola-blog/BlogPost/366081_a_367410]
-
la diferite orfelinate din țară. Lumea continuă să fie întruchipată printre rânduri, de data aceasta purtând chipul orfelinatului unde Vlad va viețui timp de cinci ani. Orfelinatul se va dovedi a fi un teritoriu în care speranțele sunt zdrobite cu ajutorul curelei. Doroftei, în vârstă de 22 de ani, așa-numitul „asistat”, este elementul negativ, care va spulbera speranțele celor mai mici, călcând în picioare orice mică speranța care s-ar ivi, precum o geană de soare ce se ivește printre norii
„TRAGEDIE ŞI TRIUMF” ŢESE O PÂNZĂ NEVĂZUTĂ ÎNTRE DUMNEZEU ŞI OMENIRE de TEODORA SORINA COTRĂU în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Teodora_sorina_cotrau_tr_teodora_sorina_cotrau_1384774215.html [Corola-blog/BlogPost/368460_a_369789]
-
mânecilor. Acest motiv este reluat, ca un chenar, în jurul ciupagului și la bata din jurul gâtului. Decorul cu motive geometrice de la bondiță poate fi preluat în gulerul cămășilor care se încheie cu acesta. Peste cămașă, bărbații se încingeau cu chimire ori curele din piele tăbăcită, ornamentate prin presare, care se închideau cu mai multe catarame. Curelele puteau fi cusute cu mărgele ori cu mătase de către femei specializate, astfel că bărbații puteau să se încingă, în zile de sărbători, fiind mândri de curelele
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413532786.html [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
gâtului. Decorul cu motive geometrice de la bondiță poate fi preluat în gulerul cămășilor care se încheie cu acesta. Peste cămașă, bărbații se încingeau cu chimire ori curele din piele tăbăcită, ornamentate prin presare, care se închideau cu mai multe catarame. Curelele puteau fi cusute cu mărgele ori cu mătase de către femei specializate, astfel că bărbații puteau să se încingă, în zile de sărbători, fiind mândri de curelele lor. Se foloseau ițarii largi, ca pantaloni, cu partea de jos răsfrântă ca o
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413532786.html [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
curele din piele tăbăcită, ornamentate prin presare, care se închideau cu mai multe catarame. Curelele puteau fi cusute cu mărgele ori cu mătase de către femei specializate, astfel că bărbații puteau să se încingă, în zile de sărbători, fiind mândri de curelele lor. Se foloseau ițarii largi, ca pantaloni, cu partea de jos răsfrântă ca o manșetă, confecționați din lână albă, iar pe timpul iernii se purtau cioarecii. Aceștia erau din țesătură mai groasă, de textura sumanului, strâmtați în regiunea gleznei, de culoare
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413532786.html [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
purtau cioarecii. Aceștia erau din țesătură mai groasă, de textura sumanului, strâmtați în regiunea gleznei, de culoare albă. Bărbații foloseau opincile, în trecut, ca încălțăminte, peste colțuni, dar și cizmele, care aveau o croială specifică, adesea cu glezna strânsă în curea, iar capul și-l acopereau cu așa numită cușmă (căciulă) confecționată din blană de miel neagră ori brumărie, dar și/sau cu pălărie neagră cu borul lat și drept. Specific pentru această zonă, cojocul nu depășește nivelul taliei și, dacă
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413532786.html [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
provoace singure voma. Trăiau cu frica de greșeală. Și mai apoi, Maria Olaru a început să trăiască cu o insomnie greu de învins care a făcut-o să stea trează nopțile până la 30 de ani. „Tatăl colegei și-a scos cureaua de la pantaloni și a lovit-o cu sălbăticie” O încercare a uneia dintre gimnaste de a face rost de cioco' a dus la urmări dramatice. Înfuriat că fiica sa risca să fie exmatriculată pentru asta, tatăl a avut o reacție
„Dar le băteați pe gimnaste?...” Răspunsul lui Octavian Bellu la jurnalul bătăilor scris de gimnasta Maria Olaru by https://republica.ro/zdar-le-bateati-pe-gimnaste-raspunsul-lui-octavian-bellu-la-jurnalul-batailor-scris-de-gimnasta-maria [Corola-blog/BlogPost/337930_a_339259]
-
că fiica sa risca să fie exmatriculată pentru asta, tatăl a avut o reacție înfiorătoare, pe care Maria Olaru abia a putut să o privească. „Acolo, în sală, pe aparatul numit „sol”, în fața tuturor, tatăl colegei noastre și-a scos cureaua de la pantaloni, a pus-o jos și a bătut-o, lovind-o cu sălbăticie, parcă incitat de plânsetele și contorsionările ei. A fost un spectacol degradant și, pentru mine, traumatizant. Despre omenie sau utilitate, ce să mai vorbim? Nimeni n-
„Dar le băteați pe gimnaste?...” Răspunsul lui Octavian Bellu la jurnalul bătăilor scris de gimnasta Maria Olaru by https://republica.ro/zdar-le-bateati-pe-gimnaste-raspunsul-lui-octavian-bellu-la-jurnalul-batailor-scris-de-gimnasta-maria [Corola-blog/BlogPost/337930_a_339259]
-
și a faptei naționale, ceea ce este absurd și contraproductiv, e dăunător emancipării neamului românesc. Cei de la București nu au ideea națională, ei sunt un fel de vătafi vremelnici, cum au fost sub bizantini, turco-fanaliorți și greco-pravoslavnici. Ei sunt în permamență curele de legătură ale imperiilor. Noi trebuie să redevenim o curea de legătură autentică cu Occidentul, cu Romă. Asta a fost Școală Ardeleana, asta a fost Biserică greco-catolica. Și acum, bineînțeles că nu se pune problema astăzi a refacerii unității cu
DIALOGURI TIMIŞORENE: CU VASILE BOGDAN ŞI TITUS SUCIU (2) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/viorel_roman_1492165320.html [Corola-blog/BlogPost/381569_a_382898]