6,583 matches
-
a fost lider de audiență vineri seară, cu emisiunea "Dansez pentru tine", peste două milioane de telespectatori fiind înregistrați în minutul de aur al programului, 21.33, informează televiziunea. Timp de aproape cinci ore (20.31 - 01.00), telespectatorii au fost curioși să vadă dansurile pregătite de concurenți, astfel că emisiunea a avut o audiență medie pe întregul public din mediul urban de 6,7 puncte de rating și 19,8% cotă de piață, în timp ce Antena 1 obtținea doar 3,9 puncte
Dansez pentru tine - peste două milione de telespectatori () [Corola-journal/Journalistic/24534_a_25859]
-
reprezentau o frână în bunul mers al dregătoriilor regale. așezărilor. Cei mai mari dușmani ai locuitorilor erau țânțarii și Unele făceau parte din diferite medii sociale, altele plecau muștele, verzi și negre, insecte greu de stârpit, la fel ca în curioase, încurajate de spiritul aventurii și neprevăzutului. prezent Astfel, la sosirea corăbiei în porturile nordice stabilite anterior, După anul 1830, se dezvoltă atelierele de fierărie și, 15 coborau pe țărmul Noii Franțe, nevestele cerute de cei ani mai târziu, apar patru
Laval, oraş încărcat de legende. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_54]
-
și studii despre decadentism și modernism, iar acum această carte despre I. L. Caragiale. Este scriitorul român despre a cărui lume ne spune că „a devenit parte din lumea în care trăim“. O lume percepută prin lentile când măritoare, oprite pe curioase detalii, când prin altele care o micșorează, din succesivele examinări, prin lunetă sau lupă, alcătuindu-se o imagine a vieții care șochează prin caracterul ei excesiv. „Simț enorm și văz monstruos“, exclamația chinuitului personaj din Grand Hotel „Victoria Română“, exprimă
Subiecte deschise by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2384_a_3709]
-
Matei o resemantizează ca mise en abîme, simbol al unei televiziuni „burgheze”, libere, inexistente ca fenomen de masă). Aceasta ar putea fi considerată, metaforic, chipul sistemului social-politic, așa cum se conturează el din radiografia programelor TV în perioada dezghețului: un copil curios, care pune întrebări, exprimă nemulțumiri punctuale, vrea să cunoască tărâmul fermecat (occidental), se distrează jucându-se și se străduiește să-și construiască o lume frumoasă. Numai că el îmbătrânește surprinzător de repede (aparent tot ca într-o poveste), ajungând să
TVR-ul ceaușist: un copil ridat precoce by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2411_a_3736]
-
perioada de început este faptul că toată lumea mă întreba dacă mă poate ajuta cu ceva, purtându-se foarte frumos cu mine. Deși în perioadele anterioare nu am întâmpinat dificultăți majore de integrare, am avut parte de multe comentarii răutăcioase, priviri curioase de genul "ce cauți tu aici?" La institut niciodată nu s-a întâmplat așa ceva. Mai târziu am realizat că această diferență poate proveni din nivelul de educație al comunității respective, căci la institut nimeni nu are studii sub masterat, majoritatea
Exclusiv: Interviu cu Adina Milac, un cercetător care a reușit în viață din scaunul cu rotile () [Corola-journal/Journalistic/22240_a_23565]
-
frecau de zor cu picioarele - rotindu-se pe călcîie ca în cine știe ce dans ritual - tingirile și tigăile de aramă ale mahalagiilor". Sortite unei rapide pieiri, atari imagini urbane fac loc modernității, înregistrate cu o egală vibrație de firea "atentă și curioasă după întîmplări și lume de tot felul" a memorialistului, după cum el însuși și-o apreciază. Astfel apar adnotate primul automobil, "trosnind și fumegînd cînd încerca să urce, cu toată lumea după el ca după urs, coasta Eforiei de pe bulevard", primele demonstrații
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
cîntecele. Sirenele îi promiteau știința și nu era de mirare că lui Ulise cel doritor de știință aceasta îi era mai dragă decît patria. Trebuie să considerăm că dorința de a cunoaște totul, indiferent de importanța lucrului respectiv, este proprie curioșilor, dar dorința de cunoaștere produsă de contemplarea lucrurilor este specifică celor mai mari oameni". Iubirea de cunoaștere a lui Ulise apare evidențiată și în Infernul lui Dante, care pune în gura eroului următoarea mărturisire: "nici milă de părinți și nici
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
de îngerul năsos. Amănunt făcând și mai reală făptura cerească, de obicei convențional de perfectă, de unde și neputința de a te convinge... Îngerul năsos este intens luminat. Stând în spatele Sfântului, el îi pune atent degetele pe umăr, ca și cum ar fi curios să afle ce scrie acolo Matei, evanghelistul... În timp ce scrie, Sfântul se află în apogeul tainic al inspirației. O panglică nădușită de transpirația efortului cerebral îi ține părul împărțit în două de o cărare. Totul este aurit. Manuscrisul evanghelistului pare a
Un bordei de lut inexpugnabil by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16738_a_18063]
-
Traducerea pentru mine, și am spus lucrul acesta de mai multe ori, a însemnat o disciplină, un cadru de lucru. M-a obligat să mă organizez și într-un fel mi-a structurat existența; ea a devenit stimulativă, în mod curios și de neînțeles pentru multă lume, pentru poezia mea, pentru eseul meu. Stînd în intimitatea lui Proust ore în șir în fiecare zi, eu mă simt stimulată pentru poezie. Și e, cred, cel mai frumos elogiu pe care pot să
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
importante. Eu sînt foarte mîndră că am reușit să fac asta. Și legat de aceasta voiam să vă întreb care sînt dificultățile traducerii din română în franceză? Mă gîndesc la Romanul adolescentului miop de Eliade... Aici e o chestiune foarte curioasă. Sînt niște dificultăți, dar în momentul în care ai intrat în text și mai ales dacă ți-ai ales textul convenabil (eu mi-am ales un text care îmi convenea sub raportul traducerii) nu sînt dificultăți mai mari decît ale
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
a fost o cetate maură, de altfel, - pe numele ei străvechi Matricia dinainte de anul 1000. La romani, cum ar veni: matcă, matrice... Imprudența mea a fost că stăruisem să capăt informația... Încetul cu încetul, în jurul meu se strînsese multă lume curioasă. Nimeni însă habar n-avea cam unde s-ar fi putut afla acel bulevard, important, al capitalei lor. Alții și alții se adunau în spatele celor opriți, interesîndu-se ce se întîmplase. Dintre toți inșii ce mi se păreau posaci, incomunicabili, doar
Madrid by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16770_a_18095]
-
căci la danezul Andersen cu siguranță e vorba de o chemare. Sînt foarte multe, enorm de multe tratate despre călătorie, socotită în Evul Mediu a fi chiar o artă. Și mai multe sînt memoriile sau jurnalele de călătorie ale veșnic curioșilor europeni. Am citit într-un studiu despre pelerini și străini conceput în anii '60 de doi norvegieni (nu va fi fiind întîmplătoare apropierea geografică) următoarea clasificare a imboldului de a călători: voiajul ca formă de întinerire spirituală, ca revigorare a
"Cît de înflăcărat, cît de minunat!" by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16772_a_18097]
-
imperiu, la Moscova, ți-o dă, de exemplu, Kremlinul, cu piața roșie, bisericile cu cupole aurite. La Madrid, asemeni Moscovei, aceeași rigiditate, dacă te oprești un pic în Plaza del Colon cu monumentul aztec Vaquera. Te poți gîndi, liniștit, la curioasa asemănare cu împărăția țarilor. La o oarecare depărtare de Madrid, Escurialul țeapăn, catolic, sediu străvechi al Inchiziției absolute în slujba catolicismului de totdeauna. Ceva din arhitectura și aerul sumbru al Kremlinului. O comparație se mai poate face și între Ordinului
Inchiziția by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16789_a_18114]
-
la lumină și destule lucrări viabile pe care el nu vrea să le vadă. Cei mai buni scriitori tineri sînt condamnați, în forul său critic, fără drept de apel". Ca și: " Reflectez asupra legăturii mele cu A.E. E destul de curioasă. Avem unele afinități adînci și esențiale, dar există și multe trăsături care ne diferențiază. Pe el, pare, că nu-l interesează soarta mea literară, în vreme ce eu o urmăresc pe a lui ca pe oricare alta, fără să-mi fie absolut
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
aleasă, ca și capacitatea - cu totul ieșită din comun - de a interpreta și integra în construcții sintetice mii de informații îi sunt răsplătite de diferite premii literare și mai ales de respectul cunoscătorilor de literatură (inclusiv al adversarilor). în mod curios, cel care a frecventat cu atâta asiduitate Biblioteca Academiei nu este și membru al Academiei. (Se poate consola cu gândul că există și situația inversă: unii membri de azi ai Academiei n-au frecventat niciodată Biblioteca Academiei.) Scrierile lui Z
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
Mircea Anghelescu Într-un mod curios, dacă ne gîndim bine, principala înfruntare între direcțiile critice din perioada interbelică - cele din care se nutrește încă, mărturisit și nemărturisit, critica noastră de astăzi, cel puțin aceea a generației mele - se trage în linie directă din confruntarea marilor curente
Procesul Caracostea by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16882_a_18207]
-
scriitor nu sînt egale între ele ca importanță. Pentru cei mai mulți cea care contează e copilăria, "paradisul pierdut". În cazul lui Bacovia, însă, pondere au adolescența și, mai ales, tinerețea, capitole peste care s-a trecut fugitiv. Ele cuprind taina unei curioase transformări: acum autorul Plumbului devine un om trist într-o lume veselă, față de care evoluează à rebours. Pentru a explica această situație, am luat în calcul numeroase cauze: fiziologice, psihologice, intelectuale, climatice, sociale etc.". Poate că nici nu e nevoie
O viață a lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16891_a_18216]
-
și o ofertă culturală de ținută. Chiar în lunile acestea călduroase programele se anunță foarte promițătoare: Festivalul "Vara dansului" (Tanzsommer) care adună trupe semnificative în evoluția coregrafiei contemporane propune, printre altele, renumitele Dance Theatre of Harlem și Nederlands Dans Theatre; curioșilor care vor să afle ce se petrece în culise li se va arăta cum se pregătește un spectacol iar în work-shopuri va fi vorba și despre jazz, flamenco, hip-hop și chiar despre uitatul step. În privința exigenței publicului meloman spune ceva
Întâlnirea de la Innsbruck by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16917_a_18242]
-
el fiind al cincilea dintre ei) nu atît copilăria contează (ca la alți importanți artiști), ci adolescența și tinerețea, capitole peste care, crede autorul, s-a trecut prea repede. Aici, în aceste perioade ale vieții viitorului poet, se ascunde taina curioasei transformări. Atunci, pe lîngă predispoziția spre nevroză și tristețe în felul său de a fi, s-a inculcat multă sugestie și autosugestie. Și asta, crede biograful, pentru că tînărul Bacovia devine de timpuriu, prizonierul unui model mental: poetul decadent, de care
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
de Mircea Cărtărescu îl face să-și ia o figură acră: "...nu putem înțelege exact rostul unei cărți de asemenea dimensiuni. Ne e teamă de o "inflație" Cărtărescu. Românul are o vorbă: "tot ce-i prea mult strică"." (în mod curios, romanul este menționat cu titlul Orbit. Orbit... fără zahăr?) Ion Rotaru face dezordine în literatura română contemporană, spunând despre ea vrute și nevrute și evaluând-o capricios, după ureche. Nu putem înțelege (iată că-l parafrazăm) rostul unei cărți de asemenea dimensiuni
Ceva care seamănă cu o istorie a literaturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16996_a_18321]
-
la numitorul comun al realităților "inteligibile". Sentimentele sunt astfel catalogate și explicate prin cauze întîmplătoare sau bine determinate. Toate aceste explicații rămîn exterioare unei realități care se refuză unei cercetări de felul ăsta. Un gol liniștit Iată deci o ipostază curioasă, de fapt imposibilă și insuportabilă, - mișcare intensă, dorință de a te mișca, voința mișcării și apoi cînd uiți pentru o clipă tocmai ce-ai dorit cu nesaț și "gîndești" adică fugi din clipa prezentă într-un alt "orizont", - dintr-odată
Misterul sentimentelor by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16986_a_18311]
-
uitam la emisiunea lui Bernard Pivot și eram fascinată de o doamnă în vîrstă, frumoasă, foarte cochetă, extrem de antrenată în discuție. Lîngă ea, Philippe Sollers. Se discuta despre ultima ei carte și Pivot, cu aerul lui fals inocent de diletant curios, pune întrebarea năucitoare: "Este Jim din carte Philippe Sollers?". Doamna e în dificultate, se uită la Sollers care zîmbește amuzat, dar olimpian. Ei bine, da, spune doamna luîndu-și inima în dinți, el este. Cartea despre care se vorbea era Journal
Sollers - erou de roman by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/17009_a_18334]
-
citat de Cotidianul și nu numai a afirmat că manifestațiile acționarilor de la FNI și toată zvonistica premergătoare prăbușirii acestui fond de investiții au fost "infiltrate" și a promis că va dezvălui și de cine au fost "infiltrate". Suntem și noi curioși, cu atât mai mult cu cât România liberă afirmă că principalul vinovat în această afacere ar fi Centrocoop, instituție manevrată de PDSR pe vremea când se afla la guvernare. Tot România liberă afirmă că Ștefan Boboc, fostul președinte al CNVM
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17012_a_18337]
-
italiene prezentate anul trecut la Mostra venețiană n-a ținut afișul mai mult de două săptămîni, și unele nici n-au fost distribuite? Sau că pînă și un film italian de scandal al festivalului n-a reușit să facă lumea curioasă, și a încasat de trei ori mai puțin decît a costat? Una din căile prin care filmul francez încearcă să cucerească mapamondul e "distribuția internațională"; cu consecința ei liber consimțită: în locul frumoasei limbi a lui Voltaire - engleza! Drept care, deși pepiniera
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
asta, desigur, din nou, datorită prea multor concesii făcute gustului public, deși, prin unele poezii de acest fel (de exemplu Acceleratul) a pătruns în manualele școlare încă în 1930. Sau cunoscuta Cioara: "Cu alura interlopă/ Ca un muzician în frac,/ Curioasă ca un popă/ Și smolită ca un drac,/ Demnă ca un om celebru;/ Mistică și fără chef/ Ca un basorelief/ De pe un monument funebru". Și, tot așa, în nu mai puțin de 22 (douăzeci și două) de strofe, sfîrșind prin
O nouă exegeză despre Topîrceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17092_a_18417]