700 matches
-
ale vremii (Guido Cavalcanti, Dante Alighieri), care au acordat o importanță majoră imaginii feminității în operele lor (Vita Nuova, Divina Comedie). Femeia rămâne izvor de inspirație, forța centripetă spre care se canalizează toate resursele fanteziei masculine. Naratorul este plin de curtoazie, afabil și supus oricărei dorințe ce ar putea fi exprimate de femei, devine un adevărat cavaler și apărător al „preaiubitelor doamne”, pentru care și-ar periclita în ochii contemporanilor chiar și reputația de scriitor, dorește, cu orice preț, să înlăture
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și propunerea Pampineei de a rosti povestiri se bazează tot pe satisfacerea acestei plăceri.”140 Fără îndoială că ceea ce se remarcă și frapează de-a lungul întregii capodopere boccaccești este lumina favorabilă în care sunt portretizate membrele grupului, pline de curtoazie, instruite și elegante, cu mult stil nu doar în arta relatării povestirilor, ci și în organizarea unui program de evadare și destindere, de desfătare și gustare a deliciilor vieții, sub imperiul preceptului horațian: Carpe diem, carpe rosam. Tinerele întemeiază nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
medievale într o operă cu o viziune predominant înnoitoare, renascentistă. Lauretta, al cărei nume se dorește o prefigurare a recunoașterii și elogierii povestirilor, realizează, în prima zi a întrunirii, un elogiu lumii curtenești de altădată, ce păstra intacte ceremonialul și curtoazia, noblețea sufletească, onoarea, spiritul justițiar, și care se găsea, la sfârșitul Evului Mediu, într-o degradare a idealurilor sale. Curteanul se transformă într-un intrigant, ideea însăși de cavalerism a dispărut, a decăzut imaginea bărbatului plecat în căutarea iubirii pure
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a construi, ci mai ales de a distruge. Istorisirea amintește, cu certitudine, de atmosfera curtenească: suveranitatea femeilor, metamorfozarea bătrânei într-o tânără fermecătoare o face vrednică de dragostea unui cavaler. Dar târgoveața nu are în comportamentul ei nimic legat de curtoazie, este o bovarică avant la lettre. Se poate trasa o linie comună între nevasta din Bath și bătrâna din pădure: ambele sunt trecute de prima tinerețe, nu excelează în bogății materiale, care să le confere statutul unor doamne din înalta
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pe bărbați prin frumusețea fizică răpitoare, dar și de a se supune dorințelor acestora. Erau mult mai delicate din punct de vedere emoțional, dar mai puțin capabile intelectual decât bărbații. Ele devin un fel de „arbitre ale dragostei și ale curtoaziei”, determinându-i pe bărbați să progreseze pentru a le cuceri.430 Basmul târgoveței nu înfățișează o poveste de dragoste obișnuită: lipsesc aventurile cavalerești sau militare, apare un personaj feminin cu un rol decisiv, care deține tainele cunoașterii. Bătrâna oferă acele
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
se aruncă dintru început în mirajul dragostei propus de Pandar, ci analizează, cugetă, cântărește evenimentele în care este implicată, dar, o dată acceptându-l pe Troilus, devine pasională, nu i se poate imputa ipocrizia. Reprezintă un ideal de grație și de curtoazie, care însă va decădea de pe piedestalul inițial.983 Drumurile celor două personaje principale ale poemului sunt diferite, dar cel al Cresidei pare mult mai tragic. Troil se înalță, însă ea decade. După cum o descrie naratorul, personajul feminin cunoaște o mișcare
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
femeilor față de violența domestică. Atmosfera aristocrată din povestirea pe care o narează pentru ascultătorii săi idealizează rolul femeilor ca forță civilizatoare în societate, încercând să înfrâneze violența masculină. Această imagine a femeii a fost dictată de clasa nobiliară, plină de curtoazie și deținând puterea politică. Prologul însă, sugerează o perspectivă mult mai subversivă, dar mai realistă, în legătură cu felul în care femeile pot să se comporte. Târgoveața însăși devine un exemplu concludent, mai puțin rafinat, dar și mai puțin supus, al unei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ale vremii (Guido Cavalcanti, Dante Alighieri), care au acordat o importanță majoră imaginii feminității în operele lor (Vita Nuova, Divina Comedie). Femeia rămâne izvor de inspirație, forța centripetă spre care se canalizează toate resursele fanteziei masculine. Naratorul este plin de curtoazie, afabil și supus oricărei dorințe ce ar putea fi exprimate de femei, devine un adevărat cavaler și apărător al „preaiubitelor doamne”, pentru care și-ar periclita în ochii contemporanilor chiar și reputația de scriitor, dorește, cu orice preț, să înlăture
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și propunerea Pampineei de a rosti povestiri se bazează tot pe satisfacerea acestei plăceri.”140 Fără îndoială că ceea ce se remarcă și frapează de-a lungul întregii capodopere boccaccești este lumina favorabilă în care sunt portretizate membrele grupului, pline de curtoazie, instruite și elegante, cu mult stil nu doar în arta relatării povestirilor, ci și în organizarea unui program de evadare și destindere, de desfătare și gustare a deliciilor vieții, sub imperiul preceptului horațian: Carpe diem, carpe rosam. Tinerele întemeiază nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
medievale într o operă cu o viziune predominant înnoitoare, renascentistă. Lauretta, al cărei nume se dorește o prefigurare a recunoașterii și elogierii povestirilor, realizează, în prima zi a întrunirii, un elogiu lumii curtenești de altădată, ce păstra intacte ceremonialul și curtoazia, noblețea sufletească, onoarea, spiritul justițiar, și care se găsea, la sfârșitul Evului Mediu, într-o degradare a idealurilor sale. Curteanul se transformă într-un intrigant, ideea însăși de cavalerism a dispărut, a decăzut imaginea bărbatului plecat în căutarea iubirii pure
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
a construi, ci mai ales de a distruge. Istorisirea amintește, cu certitudine, de atmosfera curtenească: suveranitatea femeilor, metamorfozarea bătrânei într-o tânără fermecătoare o face vrednică de dragostea unui cavaler. Dar târgoveața nu are în comportamentul ei nimic legat de curtoazie, este o bovarică avant la lettre. Se poate trasa o linie comună între nevasta din Bath și bătrâna din pădure: ambele sunt trecute de prima tinerețe, nu excelează în bogății materiale, care să le confere statutul unor doamne din înalta
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
pe bărbați prin frumusețea fizică răpitoare, dar și de a se supune dorințelor acestora. Erau mult mai delicate din punct de vedere emoțional, dar mai puțin capabile intelectual decât bărbații. Ele devin un fel de „arbitre ale dragostei și ale curtoaziei”, determinându-i pe bărbați să progreseze pentru a le cuceri.430 Basmul târgoveței nu înfățișează o poveste de dragoste obișnuită: lipsesc aventurile cavalerești sau militare, apare un personaj feminin cu un rol decisiv, care deține tainele cunoașterii. Bătrâna oferă acele
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
se aruncă dintru început în mirajul dragostei propus de Pandar, ci analizează, cugetă, cântărește evenimentele în care este implicată, dar, o dată acceptându-l pe Troilus, devine pasională, nu i se poate imputa ipocrizia. Reprezintă un ideal de grație și de curtoazie, care însă va decădea de pe piedestalul inițial.983 Drumurile celor două personaje principale ale poemului sunt diferite, dar cel al Cresidei pare mult mai tragic. Troil se înalță, însă ea decade. După cum o descrie naratorul, personajul feminin cunoaște o mișcare
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
timpul și resursele pentru o prezentare formală. Dacă, de exemplu, patru din cinci firme seamănă una cu cealaltă, dar sunt diferite de a dumneavoastră, clientul este deja hotărât asupra caracteristicilor lor comune; dumneavoastră ați fost luat în considerare doar din curtoazie sau din curiozitate. Dacă, pe lista lui Oshinowo se află patru școli situate la o oră distanță de casă, Standford ar trebui să se gândească la retragere și la cheltuirea timpului și resurselor limitate pentru clienți mai buni. Π Studiați
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
cultural, artistic, sportiv; Programe distractive Audiții: povești, concerte, muzică, spectacole; Vizionări: programe tv, video, diafilme; Șezători, serbări, teatru de păpuși, dramatizări; Acțiuni proprii de proiectare și organizare a timpului liber. a) Salutul - mod de comunicare Salutul este prima manifestare de curtoazie cu care se întâmpină pe cineva. Deși formele de salut sunt vechi de când lumea, salutul în sine are în mimică, în poziția corpului sau în ținută o infinitate de nuanțe care-i modifică sau îi completează sensul. Un simplu salut
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
Să nu deranjăm exponatele; Să nu vorbim tare; Să nu criticăm exponatele, autorul acestora și nici talentul său; Dacă îl cunoaștem pe artist, obligatoriu îi vom adresa felicitări pentru creațiile sale. Oferirea unui buchet de flori este un gest de curtoazie. Deci, când vizităm expoziția vom avea o atitudine cât mai reținută, mai discretă și respectuoasă. b. În tren, în avion, în excursii * În tren Dacă avem întâlnire cu grupul în gară, suntem punctuali. Este bine să ajungem în gară cu
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
și ritualurile legate de ținuta corporală, vestimentație, modul de a mânca au ca efect diferențierea indivizilor și derutarea intrusului. Sărutatul mânii, un anumit fel de limbaj, academic și liber în același timp, un accent specific cartierelor de lux, regulile de curtoazie, o eleganță discretă dar constantă, inclusiv în locurile cele mai neașteptate, ca de exemplu în pădure, în zilele de vânătoare călare, o ținută a corpului în același timp strictă și destinsă: toate aceste semne și multe altele sunt moduri de
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
Afganistan după ce petrece un timp prin diferite cluburi cu femei mai mult decât goale, rămâne fără paralele strânse pe meleaguri străine și așa lefter se hotărăște să se însoare. Din dragoste că așa-i bine pentru orice poveste credibilă. Din curtoazie face o vizită mătușilor responsabile pentru buna creștere a fetei, să le dea vestea cea bună și să stea la un pahar de gargară, mă rog, ca tot omul. Totul ar decurge normal, civilizat și demn de un film plictisitor
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
depeșe din România. În prima, cea de pe 20 aprilie, vizita lui Corneliu Bogdan era descrisă ca prima vizită la Legație a unui diplomat român sau a unei autorități de la Ministerul de Externe din 1948. Vizita lui Bogdan era una de curtoazie, o revanșă pentru venirea lui Campbell la București mai devreme, în același an. În cursul conversației, Bogdan a atras atenția asupra faptului că tocmai fusese desemnat, temporar, în funcție de însărcinat cu afaceri la Misiunea Română din Washington. El avea să-l
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a SUA, al 96-lea Congres, sesiunea I, 1979, p. 16 1983 Ibidem, p. 27 1984 Comitetul pentru Afaceri Externe al Camerei Reprezentanților, U.S. Relation with the Countries of Central and Eastern Europe, 1979, p. 76 1985 Rezumat, Vizită de curtoazie și fotografie cu patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, 8 mai 1979, 2 p., dosarul CO 130; 5/1/78-12/31/78, cutia CO-52, CO ACCA, Biblioteca JC 1986 Ibidem, p. 2 1987 Public Papers of the Presidents of the United States
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
XVII, de o rară gingășie, Sfântul Paulin își petrece prietenul cu gândul, la reîntoarcerea acestuia în Dacia cea îndepărtată, lăsând să vorbească inima sa. Sentimentele lui Paulin sunt sincere, fapt care arată că Poemul XVII, nu este o scrisoare de curtoazie, în urma primei vizite a lui Niceta la Nola, iar cele relatate sunt cunoscute din lungile convorbiri dintre cei doi prieteni. Ca evenimente istorice sigure din viața marelui misionar Niceta, reținem cele două vizite pe care acesta le-a făcut
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Principelui Carol I nu i-a mai rămas decât să trimită o delegație care să-l întâmpine politicos pe Alexandru al II-lea la Ungheni, pe 11/23 aprilie 1877, după o ultimă încercare de a conserva neutralitatea 68. La curtoazia mitropolitului Iosif Gheorghian, țarul răspunde cu aceeași monedă: "Sunt foarte mulțămit a vă vedea. Cunosc țara voastră, căci de mai multe ori am venit pe acolo. Întru și acum, însă ca și altădată nu ca inimic, ci ca amic. Vă
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
el a răspuns fără să stea În loc. Deși nu era În legătură decât cu cei de care avea nevoie ori cu cei pe care nu-i putea evita, era cunoscut În Puerto Umbría și beneficia de un oarecare statut de curtoazie. Avea faimă de artist morocănos și cam excentric, dar care plătea punctual tot ce cumpăra, respecta obiceiurile locului, obișnuia să invite la o bere ori la o cafea și lăsa În pace muierile din sat. A intrat În ferometal și
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
cei bătrîni; o bătrînică; beneficiu; bien; binefăcător; blîndețe; brațe; în bucătărie; bucurii; bunăstare; bunici; bunicii; bun-simț; cafea; caracter; caritabil; caritate; căldură; cățeii; cere; ceva; chema; cine poate; cinste; cîine; colabora; comunitate; conlucrare; cooperare; copil micuț; cruce roșie; cumsecade; cunoaște; curat; curtoazie; cuțit; daaa; a da ajutor; a da un sprijin; darnic; datorie; dau; dă un sfat; dărui; dăruiește; deloc; deosebit; dona; cu mare dorință; doritor; drăguț; empatie; etern; exces; face; face fapte bune; a face; a face pe cineva fericit; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Iată de ce, În afară de asta, Întrebasem, anume dacă aș putea exista În cazul În care Dumnezeu n-ar exista, nu atât pentru a produce un argument diferit de cel dinainte, cât pentru a-l explica mai exact pe același. Aici Însă, curtoazia acestui adversar mă pune Într-o situație destul de dificilă și În stare să atragă asupra mea invidia și gelozia celor mai mulți; pentru că el compară argumentul meu cu un altul obținut de Sfântul Thoma și de Aristotel, ca și cum ar vrea pe această
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]