805 matches
-
un ritm superior celui de acum! Cât de senin minți, fiule! ― Atunci cred că putem consemna unanimitatea.... ― Ba nu, îl întrerupse Kasser. E de datoria mea să mă opun planurilor fiului meu. Și fiindcă sunt un Boszt și nu voi cuteza niciodată să mă împotrivesc de facto capului familiei mele, o s-o fac acolo unde se poate. Pe tărâmul ideilor. Eu sunt împotrivă! Și cine te crede, tată? Niciodată nu ai fost spectator la trecerea timpului! Vin vremuri interesante. 10. Stin
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
libere, s-a dat și pe alt plan, pentru controlul radioului și televiziunii. Alia n-a Îndrăznit să scoată În afara legii Partidul Democrat, de teama reacției internaționale ce era de prevăzut. Cei care atunci plănuiau o lovitură militară n-au cutezat nici ei să treacă la acțiune fără aprobarea lui Alia și, după un an, au fugit din țară, fiind mai tîrziu condamnați la Închisoare În absență. În 1991 comuniștii au cîștigat alegerile cu ajutorul țăranilor și pe tema : „Nu ne vindem
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
fără greș? I-au dat-o veacurile? În orice caz, nu cunoaștem o altă operă în proză a geniului românesc care să aibă atâta miez, de la primul la ultimul gând, și o atât de riguroasă scriitură ori rostitură. Nu am cuteza să interpretăm nici o altă operă de proză românească verset cu verset, așa cum ne gândim să facem sau suntem siliți să facem cu basmul acesta - singurul care nu se încheie în chip fericit, cum s-a observat, și totuși singurul care
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
bolșevizarea Europei cu concursul lui Bela Kun; apoi încercarea de a reîntrona dinastia Habsburgilor făcută după o primă propunere de uniune personală. [...] Iată acum din nou vântură ideea uniunii personale. E singurul mijloc ce a rămas Ungariei de a mai cuteza să atenteze la ținuturile din Ardeal, eliberate de sub urgia maghiară“117. Redeschiderea în 1926 a dosarului privitor la federația româno-maghiară a avut o continuare furtunoasă în Adunarea Națională maghiară. La 4 noiembrie, un deputat din opoziție, V. Nagy, fost ministru
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
strălucit succes cu toată tehnica veche a versificației, cu toate banalitățile de imagini și de idei ce multă vreme au fost socotite, la noi și în străinătate, ca o culme a poeticei și a artei. El, împreună cu alți câțiva, [...] a cutezat ce încă, la noi, afară de două sau trei excepții, n-a cutezat nimeni, și anume a ermetiza poezia, altfel zis a o aristocratiza”. Dar în dorința de a păstra în jurul său un grup și de a impune o direcție literară
LIGA ORTODOXA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287806_a_289135]
-
imagini și de idei ce multă vreme au fost socotite, la noi și în străinătate, ca o culme a poeticei și a artei. El, împreună cu alți câțiva, [...] a cutezat ce încă, la noi, afară de două sau trei excepții, n-a cutezat nimeni, și anume a ermetiza poezia, altfel zis a o aristocratiza”. Dar în dorința de a păstra în jurul său un grup și de a impune o direcție literară, Macedonski îl lansează în L. o. și pe unul dintre discipolii săi
LIGA ORTODOXA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287806_a_289135]
-
poarta îngerilor. Îmi păreau că râd de murirea mea, cunoscută acum cu simțirea. Da, lumea murea și învia la păsul îngerilor... Eu îi trădasem de prea multe ori ca să mă audă. Sufletul, singurul care adulmeca tărâmul cu aripi, unde nu cutezase să-l cuprindă gândul, deschis în neajunsurile lui călătoare, la poarta îngerilor, strigând încontinuu. SPERÂND LA O SLUJBĂ M-am trezit într-o baltă de sânge. Deasupra, o îngemănare heruvimică, singura speranță la binecuvântare. Apoi un cântec trist de clopot
MĂ CHEAMĂ SINGURATATEA (VERSURI) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381279_a_382608]
-
de un rege de o extraordinară răutate, malo spiritu genitus, euersor ac perditor generis humani, ajutat de un mendaciorum propheta („profet al mincinoșilor”). El se va pretinde „adevăratul fiu al lui Dumnezeu”, cerând și o cinstire pe măsură și „va cuteza să distrugă templul Domnului” (7, 17). Cei care nu se vor lăsa înșelați, acei sectatores ueritatis („discipoli ai adevărului”), segregabunt se a malis et fugient in solitudines. Cu toate acestea, tiranul eshatologic va afla și va înconjura cu o armată
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
fiică a lui Neagoe Basarab, rămânea - a doua oară - văduvă. Tot spre un loc de exil se îndrepta și Petru Cercel. Căci, bizuindu-se pe prietenii lui occidentali, fratele lui Mihai Viteazul părăsise un Apus ce-i oferea siguranță și cutezase să meargă la Istanbul, în 1589, spre a încerca să-și redobândească tronul pierdut. Adversarii au fost mai puternici, însă, și mai abili. Petru Cercel a fost închis în fioroasa Edicule și apoi trimis - după ce fusese mutilat, se pare - în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sabie rămasă de la taică-său, se însoară cu fata din grădina unde erau merele de aur, călugărul le este nun, iar mama cea cu gânduri negre - văduva, un Negativ cu multe disponibilități - este redusă la tăcere: „mă-sa nu mai cuteză să zică nicio vorbă”. * Poezia populară, evocând evenimente din viața omului (de regulă pe cele tragice), menționează instalarea văduviei cu toate consecințele acestei schimbări a statutului femeii. Rămasă singură, femeia își jelește soțul mort și enumeră datele unei situații previzibil
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
intervină singură spre a-și salva iubitul sau, împreună cu maică-sa (deci văduva lui Istratie Dabija o urmase la București), pentru a-i scăpa pe Cantacuzini de mânia lui Duca Vodă: „Iar despre toamnă, viind și Duca vodă de la oaste, necutezând să meargă la București pentru ciumă, s-au dus la Cocorăști: acolo până la Bobotează au șăzut; decii s-au dus la București, că să potolise ciuma. Deci dar, la Cocorăști încă fiind, nu știu ce au auzit Duca vodă, că umblă Cantacuzinii
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Dendrologic Miclăușeni, ce adăpostește o mănăstire construită în 1787 de marele vornic Ioan Sturdza și un castel cunoscut și sub denumirea de Castelul Sturdza, se înalță plopii cenușii gemeni, în vârstă de 339 de ani, dintre care doar unul a cutezat să răzbată timpul, al doilea exemplar are vârful coroanei uscat și tulpina ruptă la înălțimea de 15 m. Tot acolo am întâlnit un frasin de 374 de ani, semeț și radiind de vitalitate, cu o înălțime de aproximativ 24 metri
ÎN CĂUTAREA NEMURIRII.... In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Loredana- Mihaela Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_917]
-
desfășurat după reguli simple aplicate unor piese a căror semnificație nu ne interesează”. Într-un sistem formal hilbertian există o colecție de simboluri și un set de reguli prin care se stabilesc corect secvențele formate cu aceste simboluri. Hilbert a cutezat să meargă însă și mai departe. El a încercat să realizeze un sistem formal complet și lipsit de contradicție pentru întreaga matematică clasică. Inclusiv matematica elementară, aritmetica. Încercaseră să facă acest lucru și alți matematicieni, fără să reușească. A eșuat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
critica estetică ce descindea din Maiorescu”, exprimând aici și dorința de a promova „un gen mai apropiat eposului, baladescul”. Ostilitatea arătată de „presa de extrema dreaptă”, ce îi etichetase drept „comuniști esteți”, modul în care era repudiat „un manifest care cuteza să ceară libertate pentru spirit” sunt invocate de Negoițescu în articolul Mișcarea de rezistență de la Sibiu, din numărul 3, unde se afirmă totodată că, după „ruperea zăgazurilor”, e nevoie de o atitudine pozitivă, de „o artă înaltă, pură, dezbărată de
REVISTA CERCULUI LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289189_a_290518]
-
un sentimental în atitudinea dumneavoastră față de Adevăr. Dacă afirmația că doar salamandrele gigantice întîlnesc Adevărul curat are vreun temei, cît de mici trebuie să fie, în acest caz, șansele unor bieți provinciali? Ce-a pățit oare firavul flăcău care-a cutezat să ridice vălul temutei zeițe din Sais? Capitolul LXXVI MARELE POLOBOC DIN HEIDELBERG Urmează „deșertarea cutiei“; dar, pentru a înțelege mai bine această operațiune, trebuie să știți cîte ceva despre ciudata alcătuire lăuntrică a obiectului cu pricina. Asemănînd capul cașalotului
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
taurii aceștia sînt plini de temperament, de voie bună și de răutate, vînturîndu-se prin lume într-un fel atît de deșucheat și de imprudent, încît nici un agent cu scaun la cap n-ar dori să-i asigure, cum n-ar cuteza să asigure nici pe vreun student zurbagiu de la Yale sau Harvard. Ei se potolesc totuși destul de repede, iar, cînd devin pe trei sferturi adulți, se despart de bandă și se duc, singuri, în căutarea unei societăți, adică a unui harem
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
revolte, iar gîndurile secundului înspăimîntat păreau ale lor. Dar, lăsînd din mînă lanțurile zăngănitoare ale paratrăznetului și apucînd harponul aprins, Ahab îl flutură ca pe-o torță în fața echipajului, jurînd că-l va străpunge pe cel dîntîi marinar care va cuteza să se atingă de-o parîmă. îngroziți de înfățișarea lui și ferindu-se de lancea de foc pe care-o agita, oamenii se traseră înapoi neputincioși, iar Ahab le vorbi astfel: ĂAți jurat s-o vînați pe Balena Albă și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
care să supravegheze parîma; o asemenea întîmplare ar putea trece drept o calamitate naturală. De aceea, măsura luată de Ahab nu era cîtuși de puțin neobișnuită, singurul lucru ciudat fiind că-l alesese tocmai pe Starbuck, aproape singurul om care cutezase să-l înfrunte cu oarecare hotărâre și în același timp unul dintre oamenii de a căror fidelitate părea să se îndoiască; tocmai pe el îl alesese acum, încredințîndu-și astfel întreaga viață în mîinile unei persoane în care altminteri avea atît
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
peste fire? ce zeu și stăpîn ascuns, ce împărat nemilos și crîncen mă împinge mereu din spate, silindu-mă, în ciuda tuturor pornirilor și dorurilor mele firești, să fiu gata oricînd să săvîrșesc în neștire ceea ce inima mea nici n-ar cuteza să conceapă? Oare Ahab este chiar Ahab? Cine e, Doamne, cel ce ridică brațul acesta? Sînt eu sau altul? Dar dacă soarele, cît e el de mare, nu se mișcă singur, ci e doar un trepăduș al cerului și dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
după ce neamul românesc a jertfit 800.000 de eroi, se răzvrătește și se răscolește din nou această chestiune a revizuirii. Ca animatoare și inspiratoare a conștiinței naționale a poporului nostru, vom sta alături de fiii neamului românesc, contra oricărui care ar cuteza a se atinge de integritatea pământului sfânt, unde zac străbunii noștri, fiindcă oriunde călcăm pe acest pământ se găsește cenușa străbunilor noștri. Nu vom tolera călcarea acestor hotare, care sunt intangibile și idealul nostru nu va putea fi sfărâmat, pentru că
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
cazul să discutăm aici valoarea poemului, dar este cert că ceea ce l-a supărat pe Dan Costa (Almanahul literar, nr.2/1952) și 1-a îndemnat să asvârle cu nemiluita săgețile «nimicitorului» său sarcasm, este tocmai faptul că poetul a cutezat să introducă în lucrare amănunte «triviale», cum ar fi: socotelile tatălui cu privire la greutățile suplimentare pe care le va aduce necesitatea de a hrăni încă o gură, grija de a da soției gravide o porție suplimentară etc. Deși relativ mai rar
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Să nu uiți izbânda floare/ Ce ți-am prins-o-n păr dintâi:/ Roșiei flori nepieritoare/ Credincioasă să-i rămâi./ Să păstrezi în amintire/ Tot ce tainic ne-a legat/ Tot ce adânc și cu uimire/ Am visat, și-am cutezat.../ Fi-vor poate ceasuri grele,/ Poate vânturi ne pândesc/ Însă țelul vieții mele/ Știu că n-am să-l pângăresc.... Sobrietatea și gravitatea cuvintelor adecvate situației poetice destăinuie profunda convingere a eroului liric că dragostea adevărată învinge depărtările și trecerea
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
știe unde se duce, mă apăsa. Am început să vorbesc, simulând ironia, atunci când am văzut perdelele din voal, când am auzit zarva aceea folclorică: — Știu că am devenit suspect în ochii tăi și în ochii lui Șah. Cum, oare? Am cutezat să pun la îndoială utilitatea eroicei noastre activități. Dar, chiar și dacă m-aș prăbuși sub bănuielile voastre, cred că am dreptul să știu ce facem acum, în colțul ăsta pierdut și muced... Tonul nu era decât o nouă încercare
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
fi putut să se pomenească în situația de a lupta cu inamicul în regiuni infestate. Femeile tinere îi observă, le întâlnesc privirile, zăresc primele trepte ale scării care se pierde în tenebre și întorc ochii, ca niște copii care ar cuteza să facă primii pași pe scara unei pivnițe. Pe un drum transversal, care vine dinspre nord, se vede apărând o lungă dâră de praf: o companie trimisă în recunoaștere. Un blindat ușor, o mașină de teren, soldați care sar deja
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
hotarele prescrise cunoașterii omenești. Căci, de vreme ce nici cele ce se petrec dinaintea ochilor noștri nu suntem în stare să le istorisim astfel încât povestirea noastră să fie în orice privință desăvârșită și lipsită de greșeli, cine altul decât un smintit ar cuteza să afirme că va înfățișa fără nici o abatere „fapte” care s-au petrecut cu atâtea veacuri mai înainte, între neamuri atât de barbare și de lipsite de civilizație (cum era cel otoman la începuturile sale)? Aceasta se va vădi în
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]