630 matches
-
însă ca un reproș la adresa trecutului. Volumul editurii Teora a fost cel mai fidel continuator al tradiției manualului-povestitor. Textul lecției se derula pe câteva pagini, subordonându-și în mod evident cele câteva intervenții ajutătoare, care constau în portrete, coloane de "cuvinte-cheie", "sarcini de lucru" și, la sfârșit, un rezumat al "ideilor esențiale". Nu părea gândit ca instrument de interacțiune cu elevii, ci ca o prelungire a expunerii profesorului. Dezvoltarea narațiunii a permis însă o diferențiere mai vizibilă a perioadelor și personajelor
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
mai îndepărtate de realitatea celor întâmplate atunci. Cum ar putea satisface manualul această nevoie de perpetuare a unor conștiințe de grup, fără ca eșantioane importante ale populației să se simtă excluse din istorie? O bună soluție ar fi trecerea de la faimoasele cuvintele-cheie, ușor de ignorat, la povestirile care dau sens și nu sunt supuse la o memorizare asiduă. Ar fi, poate, mai utilă o privire diacronică asupra trecutului recent, cu accent pe ceea ce românii consideră că au pierdut prin instaurarea comunismului, dar
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
împotriva cui?) și chiar "iubită"43. Practic, regimul comunist a fost repovestit aici cu propriile sale cuvinte, într-un registru cvasi-propagandistic, cu explicații puține, care nu apar decât atunci când autorul este confruntat cu noul limbaj, nefamiliar, postcomunist. Vechi sau noi, cuvintele-cheie nu au totuși nici un suport argumentativ, ele trebuind pur și simplu invocate, nu neapărat înțelese; căci ele nu descriu, ci sunt lumea la care fac referire. "Democrația", de exemplu, nu este prezentată aici ca un sistem politic funcțional, ci mai
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
adevărul nu este niciodată suficient pentru a justifica o istorie. Mai precis, el ajunge doar un loc comun printre altele și își pierde reprezentativitatea; devine un detaliu neglijabil, pus în slujba acelor trecuturi care se transformă treptat în noțiuni, cifre, cuvinte-cheie. Cum școala este, prin excelență, un instrument de clasificare, înseși istoriile sale se supun acestui proces de clișeizare. Desigur, un manual nu poate găzdui amintirile tuturor, rostul său fiind tocmai acela de a selecta și unifica informațiile, de a le
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA CECILIA MATICIUC Proza lui Aleksandr Soljenițîn Un document artistic al Gulagului Prefață de Livia COTORCEA INSTITUTUL EUROPEAN 2014 Cuvinte-cheie: Aleksandr Soljenițîn, Gulag, literatură concentraționară, document literar Soțului meu, Lucian CUPRINS Prefață (Livia COTORCEA) / 9 Argument / 23 Capitolul 1. Privire generală asupra literaturii concentraționare / 29 1.1. "Am scris doar adevărul" / 29 1.2. Literatură de frontieră / 47 1.2
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
-și ajusta lecția și a improviza imediat alt mod de predare. • Educatorul folosește alte metode de verificare standardizate. Structurarea conținutului. Surse ale cunoașterii • Bazat pe modele relaționale și metarelaționale, cu o structurare complexă, parcurs nelinear, corelații între elemente și niveluri, cuvinte-cheie, pentru favorizarea înțelegerii, cunoașterii proprii • Abordarea este compatibilă cu o investigare interdisciplinară, pentru a crea oportunități de sinteză, aplicare, a găsi noi idei, valori și sarcini, procese. Formarea culturii este prin colaborare, cooperare și pe baza suporturilor propriu folosite, înțelese
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
orientare, integrare relaționare; • Prin selectare, asociere, corelare, comparare. • Prin prelucrare, combinare, recombinare, transformare, generare, scanare. • Prin sistematizare, codificare, structurare, organizare, schematizare, integrare, modelare, proiectare mentală, generalizare, esențializare. • Prin redare a construcțiilor în scheme, grafice, hărți cognitive, simboluri, schițe, liste de cuvinte-cheie, tabele, titluri, desene, exemple, analogii, metafore, texte, soluții, rețele, Metode inductive Procedee, tehnici, instrumente configurații, puncte de sprijin. Metode pentru înțelegere, integrarea informațiilor la nivel abstract: • Problematizarea, conflictul cognitiv, • Exerciții de procesare mentală, • Explicația științifică, • Experimentul mental, • Modelarea, • Procedee de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
rezolvare, redefinire în contexte noi. • Prin definire logică, numire, redare proprie, tipizare, concluzionare, explicare de caracteristici comune și în contrast, arbore de derivare noțională, matrice a conceptelor, grafuri conceptuale, prototipuri pentru clase de note esențiale, profile-robot, scale criteriale, liste de cuvinte-cheie sau idei esențiale, planuri tematice, exemple tipice, modele, concluzii formulate, reguli conturate, rețele de caracteristici, mape tematice, variante de structuri construite și reconstruite, redări variate ale notelor comune (colorare, încercuire, relaționare, simbolizare). Metode de organizare a experienței cognitive, a infor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
mentală a celor stocate: atribuiri de note esențiale, formulare de propoziții variate, constituire de rețele cognitive și semantice între acestea, alcătuire de scheme mentale, rețele interactive, scenarii cognitive. • Prin regrupare, resistematizare, reinterpretare, modelare și remodelare reorganizare, restructurare, reconstruire, reproiectare, recodificare. •Cuvinte-cheie, tabele criteriale de structurare (comparare descriere, enumerare, explicare, ordonate), experiențe de învățare, grupări cognitive, hărți conceptuale, puncte de sprijin, elemente ale contextului fixate, exemple afectiv-cognitive, spații de referință precizate. Metode deductive Procedee, tehnici, instrumente Rezolvarea constructivistă a problemelor: • Nu se
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
situații. • De efectuare întâi a lecturii integrale, cu notarea ideilor, apoi pe secvențe de aprofundare. • De reluare a lecturii manualului în alte contexte, activități, sarcini. • De alternare a tehnicilor variate de lectură: lentă, de profunzime, rapidă, de sesizare promptă a cuvintelor-cheie și a ideilor esențiale, exploratorie, critică, paralelă, explicativă, selectivă, problematizată, analitică, de avansare, comparativă, sintetică, autodirijată, creativă. • De prelucrare variată a datelor prin: consemnarea de întrebări sau ipoteze sau reflecții, descifrarea Metode clasice. Condiții de eficiență Procedee de sprijinire a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
proiective în variante și decizionale apoi, • stadiul pregătirii pentru aplicarea rolurilor ca educator constructivist. Matricea construită în acest model CECERE, prin structura și conținutul ei, asigură libertatea, flexibilitatea, afirmarea proprie a educatorului în a menționa succint, iar nu prescriptiv, detaliat: cuvinte-cheie ale situațiilor și problemelor, obiective și sarcini, întrebări și ipoteze metodologice de soluționare, roluri și relații între actori, criterii și așteptări, metode și instrumente, etape și ațiuni, probleme de management al procesului și resurselor, evaluări și reflecții, sarcini și soluții
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a programelor, a proiectelor. ► Calitatea integrativă a competențelor științifice ca fiind de bază într-o societate a cunoașterii este raportată la (OECD, 2006, pp. 33-35): • identificarea problemelor de ordin științific (recunoașterea întrebărilor pe care le pune o investigare științifică, identificarea cuvintelor-cheie în cercetarea unor informații științifice, recunoașterea caracterului principial al unei investigații specifice), • explicarea științifică a fenomenelor (aplicarea cunoștințelor într-o situație dată, descrierea, explicarea fenomenelor în manieră științifică, identificarea și explicarea lor cu previziunea rezultatelor), • utilizarea de fapte științifice (interpretarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
reciproce. B. Procedee, instrumente bazate pe redactarea în scris a modului de construire a cunoașterii și a rezultatelor obținute: • descrieri, • relatări, • eseuri, • proiecte, • portofolii, • jurnale reflexive, • studii de caz, • planuri de idei, • reprezentări grafice, • scheme, • rețele de cunoștințe, • liste de cuvinte-cheie, • scenarii, • sinteze intrași interdisciplinare, • argumentarea unei alegeri, • analize critice, • comentarii personale, • comunicări științifice ș.a. C. Procedee, tehnici bazate pe exprimarea orală a modalităților și a celor învățate constructivist: • expunere proprie și argumentată fără puncte de sprijin, • prezentarea interpretărilor cu motivarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed în ROMÂNIA LAURENȚIU VLAD Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea prima parte a secolului al XX-lea) INSTITUTUL EUROPEAN 2014 Cuvinte-cheie: migrația studențeasca, formarea elitelor românești, Universitatea Liberă din Bruxelles, viața cotidiană în afara amfiteatrelor, secolele XIX-XX Cuprins Cuvânt de introducere / 7 Capitolul I. Universitatea Liberă din Bruxelles în primă sută de ani de existență / 19 I.1. Universitatea Liberă din Bruxelles
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
în perioada 2001-2009 și care a constituit baza de analiză în etapele ulterioare. Aceste etape sunt descrise pe scurt în cele ce urmează. Într-o primă etapă s-a apelat la o analiză conceptuală care a avut ca scop identificarea cuvintelor-cheie ce pot oferi unele indicii cu privire la temele comune care apar cel mai frecvent în conținutul comunicării din cadrul comunităților virtuale religioase. Pentru acest demers s-a utilizat un program de analiză cantitativă, Concordance, care a facilitat inventarierea tuturor cuvintelor din materialul
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
la cel de-al 27-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, care a avut loc în perioada 24-28 februarie. Era primul congres sub conducerea lui Gorbaciov, care a profitat de ocazie, făcînd din această întrunire un moment istoric. Cuvintele-cheie erau perestroika sau restructurare și glasnost, adică deschidere. În viziunea lui Gorbaciov, perestroika era o politică "de accelerare a progresului social și economic al țării și de reînnoire a tuturor sferelor vieții"2366. Glasnost' însemna "democratizare a atmosferei"; nevoia de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și germana păstrează încă desinențe divergente sistemului lor tradițional, preluate din latină. Studiind elementele vocabularului din perspectiva ansamblului lexical al limbii, lingvistul francez Georges M a t o r é279 constată că fiecare etapă culturală și socială se caracterizează prin cuvinte-cheie sau cuvinte-martor, esențiale în distingerea particularităților epocii respective. În mod independent, gînditorul Raymond W i l l i a m s280, făcînd o analiză a trăsăturilor societății moderne, ajunge la concluzia că, în sistemul cultural modern, cinci termeni, printre care
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
particularităților epocii respective. În mod independent, gînditorul Raymond W i l l i a m s280, făcînd o analiză a trăsăturilor societății moderne, ajunge la concluzia că, în sistemul cultural modern, cinci termeni, printre care și cultură, joacă rolul de cuvinte-cheie, adică de mărci specifice. Un filozof contemporan german, Hans-Georg G a d a m e r281, găsește că însuși cuvîntul cultură, relevă, prin evoluția conținutului în limba de origine, latina, evoluția spirituală a omului. Acest învățat subliniază apoi că pe
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
forme, ci prin conținuturi, prin semnificați. Mobilitatea noțiunilor filozofice face ca acești semnificați (care repre-zintă reflexul lingvistic al conținutului noțiunilor) să depindă de sistemul de gîndire în care sînt vehiculați, încît, în măsura în care devin specifici unui sistem, ei devin proprii pentru cuvintele-cheie ale textului original, iar aceste cuvinte-cheie trebuie să devină relevante și în cazul textului tradus. Așadar, așa cum o epocă sau o societate se caracterizează prin cuvinte-cheie, în același mod un sistem filozofic original are propriile cuvinte-cheie, corespunzătoare conceptelor nodale pe
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Mobilitatea noțiunilor filozofice face ca acești semnificați (care repre-zintă reflexul lingvistic al conținutului noțiunilor) să depindă de sistemul de gîndire în care sînt vehiculați, încît, în măsura în care devin specifici unui sistem, ei devin proprii pentru cuvintele-cheie ale textului original, iar aceste cuvinte-cheie trebuie să devină relevante și în cazul textului tradus. Așadar, așa cum o epocă sau o societate se caracterizează prin cuvinte-cheie, în același mod un sistem filozofic original are propriile cuvinte-cheie, corespunzătoare conceptelor nodale pe care se construiește. Asemenea cuvinte-cheie sînt
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în care sînt vehiculați, încît, în măsura în care devin specifici unui sistem, ei devin proprii pentru cuvintele-cheie ale textului original, iar aceste cuvinte-cheie trebuie să devină relevante și în cazul textului tradus. Așadar, așa cum o epocă sau o societate se caracterizează prin cuvinte-cheie, în același mod un sistem filozofic original are propriile cuvinte-cheie, corespunzătoare conceptelor nodale pe care se construiește. Asemenea cuvinte-cheie sînt în mod deosebit relevante pentru textul filozofic original, iar probitatea cu care sînt traduse constituie etalonul cu care se evaluează
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ei devin proprii pentru cuvintele-cheie ale textului original, iar aceste cuvinte-cheie trebuie să devină relevante și în cazul textului tradus. Așadar, așa cum o epocă sau o societate se caracterizează prin cuvinte-cheie, în același mod un sistem filozofic original are propriile cuvinte-cheie, corespunzătoare conceptelor nodale pe care se construiește. Asemenea cuvinte-cheie sînt în mod deosebit relevante pentru textul filozofic original, iar probitatea cu care sînt traduse constituie etalonul cu care se evaluează valabilitatea traducerii. Există, prin urmare, o dificultate de principiu a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
aceste cuvinte-cheie trebuie să devină relevante și în cazul textului tradus. Așadar, așa cum o epocă sau o societate se caracterizează prin cuvinte-cheie, în același mod un sistem filozofic original are propriile cuvinte-cheie, corespunzătoare conceptelor nodale pe care se construiește. Asemenea cuvinte-cheie sînt în mod deosebit relevante pentru textul filozofic original, iar probitatea cu care sînt traduse constituie etalonul cu care se evaluează valabilitatea traducerii. Există, prin urmare, o dificultate de principiu a reconstrucției semantice în cazul traducerii (și al lecturii) celor mai multe
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în continuă adorare, pentru că nu sunt alcătuit din timp. Vorbesc filosofii cu voluptate despre "condiția umană". Dl. Liiceanu susține chiar că "Heidegger este singurul gînditor care a avut îndrăzneala să încerce să deseneze harta definitivă a condiției umane" (în 18 cuvinte-cheie ale lui Martin Heidegger, Humanitas, București). Îndrăzneț Heidegger, dar îndrăzneț și compatriotul nostru, specialist notoriu în Heidegger. Am totuși cîteva probleme: întîi că îmi vine greu să cred că, din marea pleiadă de gînditori ai omenirii, filosoful german a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
ordine globală, Polirom, Iași, 2008; * Koestler Arthur, Janus, Random House, New York, 1978; * Krugman Paul, Opriți această depresiune acum!, Publica, București, 2011; * Kurzweil Ray, The Age of Spiritual Machines, Viking, 1999; * Ibn Arabi, Cartea înțelepciunii, Herald, București, 2012; * Liiceanu Gabriel, 18 cuvinte-cheie ale lui Martin Heidegger, Humanitas, București, 2012; * Mahoud E.M., Mondialisation et délocalisation des entreprises, La Découverte, Paris, 2006; * Manolescu Anca, Europa și întîlnirea religiilor, Polirom, Iași, 2005; * Maddison Angus, Contours of the World Economie, Oxford University Press, New York, 2007; * Manent
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]