2,624 matches
-
viața lor. O regulă de fier în meseria lui era că oamenii care nu țin la viața lor sînt cei mai primejdioși, deoarece nu dau doi bani nici pe viața altora. Cît de valoarea pe care ar avea-o regulile cuviinței, ale disciplinei, ehei, despre asta nici nu mai putea fi vorba. Or, prințul nu era chiar dintre aceia care nu dau doi bani pe viața lor, dovadă era că din toate încurcăturile sale ieșise viu pînă la urmă, dacă tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
și pentru cîtva timp Vulturul Alb devenea cu adevărat o pasăre amenințătoare. Apoi totul intra în letargie. Toată fascia lor părea moartă, prăfuită, aidoma bufnițelor împăiate care vegheau deasupra ușii laboratorului profesorului Schmeltzer. Și, iarăși, probabil cînd se socotea de cuviință și urmînd un plan pus la punct, organizația asta de trei parale, cel puțin așa arăta pe dinafară, prindea viață, acționa, făcea încă un pas, încă un salt. Singura întrebare care se punea în această situație era se va ajunge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
trezi cu tâmplele albite, când copiii erau cât ea de înalți și când, în fine, crezuse că acea atracție sexuală din ea pierise, ea deschisese deodată ochii mari și văzuse cât de mult investesc părinții în odraslele lor, găsise de cuviință că este de-a dreptul sublim ca la vârsta ei să joace rolul mamei ideale, preocupată la culme de proprii copii. Odată decisă, trecu la acțiune, alergă după meditatori, organiză mici excursii de recreere prin împrejurimi, se interesă de anturajul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
simțeau un sincer atașament pentru Sidonia, din simplul motiv că ea miza mult pe capacitatea lor, și prin urmare, îi căutau mai des compania, ca să beneficieze cât mai mult de focarul mobilizator. Atunci când îi vedea gata aprinși, Sidonia găsea de cuviință că venise vremea spovedaniei, venise timpul să intre ea însăși în scenă, în rol de primadonă și atunci le relata cu lux de amănunte despre căsnicia ratată, despre sufletul ei plin, încărcat de tandrețe cât să poată copleși un sfert
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
că va fi alături de cei pe care i-a iubit cândva. Imensitatea naturii: O mare e / dar mare lină îl înspăimântă, dar totodată îi inspiră și armonie, puritate și siguranță. Ca toți românii, el îmbracă natura în ce crede de cuviință, iar moartea este caldă si armonioasă. În locul frigului și întunericului, se află căldură și lumină, pace și liniște, duioșie și protecție, exact antonimele caracteristice morții. El speră în găsirea liniștii și păcii sufletești pe care le va afla tot în mijlocul
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
singur prețurile și vei avea un comision de 10% din afacere. Cei de la Muzeu așteaptă de multă vreme momentul. Un anunț la „Mica publicitate” Însă ar aduce poate și alți colecționari din oraș. Vei organiza vânzarea cum vei crede de cuviință. Contez pe priceperea dumitale și, de ce nu, și a Iolandei. Aveți, cum se zice, carte blanche. Nădăjduiesc ca din vânzarea celor patru tablouri să am suficienți bani pentru restaurarea cavoului familiei și pentru propria mea Înmormântare. Mi-am făcut testamentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
plănuiau chiar scurte Întoarceri cu vreo racheta de croazieră Tomahawk, căci Își vor face neîndoios relații la NASA și la Pentagon. Și chiar neamuri. Te-ai gândit la meniu? Întrebă ea Într-un târziu. Fiecare va aduce ce crede de cuviință! Soluția era simplă și te ferea de cheltuieli neprevăzute. Va fi o harababură nemaipomenită, zise ea, tot mai Încântată de spectacolul ce se Înfiripa În imaginația ei hazlie: un munte de cârnați, caltaboși, răcituri și crenvurști. Nu revelion, ci chermeză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
uimise pe Randle. Mai vorbi o vreme despre afecțiuni rare și despre fuga disociativă, spunând că hotărârea lui Eric de-a rupe toate legăturile cu vechea sa viață fusese o foarte interesantă prevestire. Am întrebat-o dacă nu crezuse de cuviință că familia trebuia contactată atunci când starea lui Eric începuse să se înrăutățească. (Cu voce tare, am avut grijă să spun „starea mea“.) — Poate n-am fost destul de explicită în privința naturii relației noastre, spuse doctorița Randle drept răspuns. Te afli aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
foarte sever. Pentru mine era și Făt-Frumos, și Zmeu; și Dumnezeu, și Aghiuță. Îl urmam și-l credeam. Uf, Iordan, aș fi fost cum voiai tu să fiu, zău. La trei ani știam toată Miorița pe de rost. Găsise de cuviință să mă învețe un topos al sufletului românesc, exact cînd naționalismul ("burghez"!) trebuia stîrpit și datina, acoperită de ridicol. Cum ar primi, mă tot întreb, cum ar primi Iordan noile doxe? Națiunea comunitate imaginată, naționalismul concept cu forță negativă, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ea. Ne mai vedem. Cînd? În viitorul îndepărtat, glumește Magda U., à propos de vîrsta comună. Toate astea ia-le ca pe acumulări gestante din care să se nască o mîndrețe de roman. De dragoste. Tano o conduce cu destulă cuviință. Cum a plecat, mi se și face dor de vitalitatea ei contagioasă, deși vitalitatea asta provoacă tensiune. Zapez la întîmplare. Las' să mai cîștige și... civilizația iconică! Antofiță (sub numele căruia nu mai scrie "analist politic", scrie "istoric") zice ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
loc ca la o civilizație de gasteropode adunate aici din toate colțurile lumii. Au sosit pe rând fiecare cu casa ei la spinare și s-au fixat după criterii necunoscute între două văi sau două dealuri, după cum au socotit de cuviință. Mă oprește o clipă să mă pregătească pentru confruntarea cu Vasiliscul. Dacă nu vrei să te alegi cu o migrenă năprasnică, va trebui să manifești respect ori de câte ori treci prin fața Vasiliscului. E de preferat să fii tu primul care te uiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
sunt apoi stivele acestea de dosare de pe masă. Va trebui să găsiți timp pentru ele. Nu le puteți neglija pentru atâta vreme. Primesc zeci de telefoane zilnic, la care nici nu mai știu ce să răspund. Răspundeți ce credeți de cuviință și rezolvați-le cum știți mai bine. Eu nu pot lucra acum. Nu am nicio dorință să mă ocup de ele și probabil că nici mâine nu voi avea. Eu trebuie să mă pregătesc, trebuie să fiu cu mine tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Culoarea albă pare a fi singurul limbaj al entităților ce este la îndemâna oamenilor. Joao, cel mai cunoscut medium în viață, răspunde la anumite întrebări, scrie rețete, programează pentru operații, citește aura din poze, pe unele le marchează dacă crede de cuviință că persoana trebuie să vină la el. Ghizi sau pacienți eternizați aici de ani de zile, deveniți "voluntari" la "Casa", vorbesc despre entități, obiceiurile și regulile lor cu siguranța și naturalețea ce-ar disturba echilibrul oricărui om sănătos la minte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
să zâmbească la comandă, să râdă în cărucioare sau să servească drept verigi într-un lanț energetic, ce fac obiectul operațiilor vizibile și invizibile. Rătăcit pe platforma de filmare, tu îți cauți rolul tău. Îl joci așa cum crezi tu de cuviință sau cum vezi la ceilalți. E alegerea ta. Și rolul e numai al tău. Apus de soare în Abadiania. Semnele anotimpului De pe terasa "Casei de Dom Ignacio" poți urmări miracolul apusului. Printre straturile de nori, soarele strecoară arteziene de lumină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
din zile, nopți din săptămâni, luni care nu se mai sfârșeau, pentru că timpul mucegăise, te rugai să vină ziua de salariu și ea apărea într-o noapte după secole de săptămâni și milenii de luni! Acolo unde se credea de cuviință, se construia, a doua lună se dărâma acolo unde se construise de cuviință, din necesitatea de a se face ceea ce trebuie, sporul se vedea prin volumul de muncă și nu prin cel al construcțiilor care dispăreau înainte de a fi proiectate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
mucegăise, te rugai să vină ziua de salariu și ea apărea într-o noapte după secole de săptămâni și milenii de luni! Acolo unde se credea de cuviință, se construia, a doua lună se dărâma acolo unde se construise de cuviință, din necesitatea de a se face ceea ce trebuie, sporul se vedea prin volumul de muncă și nu prin cel al construcțiilor care dispăreau înainte de a fi proiectate, lăsând loc intervenției și invenției pentru că gândirea inspirată de la centru avea directiva: trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
probabil că tot ea a fost cea care ți-a deschis și apetitul către matematică. Bătrînul Valter a avut însă grijă să te vegheze ca un înger, te-a lăsat să-ți faci de cap cît a considerat el de cuviință, dar a pus piciorul în prag exact cînd trebuia. Era prea mult să visezi încă de pe atunci la Rolls-ul Piticului, la luxul în care trăia el, trebuia să mai aștepți, ți-a explicat atunci, pregătindu-se să meargă la întîlnire
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
să se oprească din lucru dacă vrea să părăsească spitalul sănătos. Chiar și doctorii au încercat să îl facă să asculte de glasul rațiunii. Dar tatăl meu era un om încăpățînat și a continuat să facă ceea ce el considera de cuviință. Obișnuiam să stau pe marginea patului său ore în șir, ascultînd ceea ce îi spuneau cei ce veneau la el. Și știți ce? Întotdeauna era vorba despre bani. Acei oameni dădeau întotdeauna vina pentru necazurile lor pe circumstanțe sau persoane potrivnice
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
avea ochi și nici disponibilitate psihică pentru a se bucura de tentațiile de natură feminină ale mediului ambiant universitar în care fusese repartizat.“ În loc să spună despre studentul de altădată că nu se simțea atras de fetele din jurul lui, găsește de cuviință să afirme că „nu avea ochi și nici disponibilitate psihică pentru a se bucura de tentațiile de natură feminină ale mediului ambiant universitar în care fusese repartizat“! Este ca și cum intrând într-un restaurant într-o zi de vară toridă și
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
de un poet cu ajutorul Îndrumarului ortografic, ortoepic și de ‹ punctuație. Poetul are dreptul să și inventeze cuvinte sau să le modifice pe cele existente după logica modului său de exprimare. Mulți poeți s-au servit, atunci când au crezut ei de cuviință, de o limbă română imaginară. Ștefan Aug. Doinaș a completat tabelul lui Mendeleev cu elemente chimice himerice: „alormul, palilumenul, efebiul, / etericul stirbol...“. Nina Cassian a născocit cuvinte care au doar melodia limbii române: „Au înmurit drumatice miloave / sub rocul caturat
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
și până la ultima pagină, indiferent de subiectul monologului liric. Chiar și atunci când își roagă iubita să vină cu el în pat și să-l lase să-i desfacă sutienul, nu renunță la stilul pompos-sacerdotal: „În pat să-ți lepezi caldă cuviința / Și sânii dornici de-ncleștări avide / Să îi frământ cu palma ce decide / Cât de fierbinte-i carnea și putința. Desfă cuibarul tainic să pătrundă / Un aprig lup ținut prea des închis.“ (Îneacă-mă-n sărutul ce ucide) Solemnitatea în sine
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
e bine „Încioturată“. Numai că voia bună era să fie stricată de un amănunt de care toată lumea uitase, un fleac ținînd de Încăpățînarea timpului de a curge În legea lui: tinerii trecînd pe la preot Înainte de cununie, pentru Îndrumările cele de cuviință, acesta băgă de seamă că Floare nu Împlinise Încă șaisprezece ani, Îi mai rămînea o lună pînă atunci, avînd așadar nevoie de o dispensă de la stăpînirea lumească pentru căsătorie. PÎnă s-ar fi dus și s-ar fi depus cererea
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
8, 14). Din unirea îngerilor căzuți cu femeile s-au născut uriașii, primele creaturi care s-au hrănit cu carne. Uriașii erau muritori și ei, dar, după moarte, sufletele lor continuau să rătăcească „prin lume”, astfel încât Dumnezeu a găsit de cuviință să le impună o regulă de viață, menită să le limiteze puterea doar asupra acelei părți a omenirii care nu recunoștea legea lui Dumnezeu. 6. Lactanțiu tratează mitul căderii îngerilor din perspectiva apologetului. Pentru el, îngerii rămân îngeri, iar peripețiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
voi reveni la cabinet. Cât privește prezența profesorului Hliboceanu, vă sfătuiesc să tratați problema direct cu dumnealui. E mai cavalerește. ― Dacă eu am Întins un deget, nu Înseamnă să-mi apuci toată mâna - a filozofat securistul. ― Nu știu cine Încalcă principiul bunei cuviințe și al respectului privind nivelul profesional la care se află fiecare din cei implicați - absolut Întâmplător - În acest dialog... ― Nu-ți permit să apreciezi competențele mele profesionale! Sper să pricepi că eu sunt cel care hotărăște cine și cui dă
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
nenea Mitru cu cele necesare. Să-i deschizi repede poarta Hanului tău. ― Ai de-a face cu un cercetaș, nu cu Mutu’ de la am să vă spun că eu sunt a treia generație care viețuiește În el - a găsit de cuviință să precizeze Petrică. ― Ce ar mai fi de pus la cale, dragilor? - a Întrebat profesorul. ― Doar să-l rugăm pe Cel de Sus să ne țină sănătoși - a răspuns Gruia. ― Dacă așa stau lucrurile, nu avem decât să-i așteptăm
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]