1,304 matches
-
nici la ființele necuvântătoare: “Boul își recunoaște stăpânul și asinul ieslea domnului său, dar Israel nu Mă cunoaște, poporul meu nu pricepe” (Isaia 1, 3). Din viața Sf. Gherasim cunoaștem, de asemenea, scena de duioasă recunoștință a unui leu căruia cuviosul părinte îi scosese o țeapă din laba piciorului. După moartea sfântului, animalul fioros al deșertului i-a rămas recunoscător până la sfârșit, murind de durere deasupra mormântului binefăcătorului lui. Ceea ce leul și alte ființe asemănătoare fac din instinct, creștinul trebuie să
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
precum și invers. În lucrurile care ne-au produs tristețe și necaz, se arată mila și răsplata lui Dumnezeu care devin prilejuri de bucurie duhovnicească. Puterea sau rezistența noastră la încercări este un mod de a proba dragostea noastră față de Dumnezeu. Cuviosul Nichita Stithatul consideră încercările ca fiind „mijlocul cel mai eficient de probare a prezenței sau a lipsei iubirii față de Creator, căci prin ele Dumnezeu urmărește să vadă aplecarea sufletului nostru, spre cine se înclină și cui se dăruiește el: Creatorului
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
frica muncilor, sau de frica oamenilor, sau pentru fire, sau pentru plăcere, sau pentru câștig, sau pentru slavă deșartă, sau de nevoie”28. La aceste cauze, pentru care Dumnezeu permite să fim ispitți sau pentru care părăsește pe cel păcătos, Cuviosul Nichita Stithatul adaugă slava deșartă, osândirea aproapelui și fălirea cu virtuțile. Cei păcătoși sunt încercați datorită păcatelor lor, pentru a le părăsi și a se întoarce pe calea virtuții. Harul îngăduie ca încercările și necazurile să se întărească asupra omului
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
cugetare. Sfântul Isaac Sirul spune că virtutea este maica întristării iar aceasta naște smerenia, care aduce harul Sfântului Duh 34. Ele sunt un mijloc de verificare a atașamentului ostenitorului față de Dumnzeu sau față de lume și ispitele ei. Celor dintâi, spune Cuviosul Nichita Stithatul, adică celor ce sporesc în dragostea față de Dumnezeu, El le dăruiește har îndoit, în timp ce pe cei robiți lumii și amăgirilor ei, Dumnezeu îi biciuește cu ispite și necazuri și mai mari, până când vor ajunge și ei, prin lacrimi
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
dovadă, ni se ușurează greutatea acestora și ni se dă mângâiere. Iar după mângâiere, se mărește și dragostea noastră către Dumnezeu 40. Virtuțile au împletite cu ele întristările, ostenelile, necazurile, însă pe măsura acestora este și mângâierea din partea lui Dumnezeu. Cuviosul Nichita Stithatul ne arată că ostenelile sunt la început sau începătorilor, pricinuitoare de durere. Cei de pe treapta de mijloc, deprinși fiind cu nevoința, descoperă în răbdarea lor o anumită plăcere și o liniște neînțeleasă. Iar pe cei în care s-
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
Iar pe cei în care s-a sălășluit, prin lucrarea deplină a virtuților în Duhul Sfânt, ele îi umplu de o bucurie și o veselie negrăită, deschizându-li-se un izvor de lacrimi, ca un efect al pocăinței 41. Tot cuviosul Nichita Stithatul, referindu-se la bolile trupești și la semnificația lor duhovnicească, ne spune că: „Bolile sunt folositoare celor începători în viața virtuoasă. Ele fac trupul neputincios, ca să-l ajute în vestejirea și slăbirea aprinderii aflătoare în el; iar cugetul
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
rău, adică trândăvia, lipsa de răbdare, mânia, ura, împotrivirea în cuvânt, lenea la rugăciune...” 44. Tot Sfântul Maxim împarte întristarea în supărare, necaz, pizmă și milă, arătând că „întristarea mântuitoare”, cea după Dumnezeu este „stăpână neîndurată a patimilor” și „maica cuvioasă și slăvită a virtuților”45. Această întristare este hrănită de cugetarea la judecată și este suținută de nădejdea învierii. Arma ei de luptă este blândețea, rodul ei este iubirea, iar sfârșitul spre care conduce ea este Împărăția cerurilor și bucuria
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
scăpa de ele, neîncercându-ne peste puterile noastre slăbite de păcat. Ca principiu, ni se recomandă, în necazuri, întoarcerea imediat spre Dumnezeu, cerându-i-se ajutorul Său. Stăruința în păcat înseamnă, de fapt, o amplificare a suferinței. Sau, cum rezumă Cuviosul Nichita Stithatul, modul de a ne comporta sau conduita noastră morală în suferințe, constă în lepădarea pricinii care a provocat părăsirea și alergarea spre înălțimea smeritei cugetări 79. Orice încercare, care vine asupra noastră trebuie să fie un prilej de
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
Bisericii Ortodoxe Române, București, 1981, p. 139. 2 - Ibidem, p. 116. 3 - Ibidem, p. 117. 4 - Ibidem, p. 234. 5 - Preot Prof. Univ. Dr. Dumitru Stăniloae, Spiritualitatea ortodoxă. Ascetica și mistica, Editura I.B.M.B.O.R., București, 1992, p. 141-142. 6 - Cuviosul Nichita Stithatul, Cele 300 de capete despre făptuire, despre fire și despre conștiință, în Filocalia..., Volomul VI, p. 261. 7 - Sfântul Isaac Sirul, op. cit., p. 236. 8 - Ibidem, p. 251-252. 9 - Sfântul Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, în Filocalia..., Volumul
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
28 - Ibidem, p. 119. 29 - Sfântul Isaac Sirul, op. cit., p. 101. 30 - Ibidem, p. 101-102. 31 - Ibidem, p. 104. 32 - Ibidem, p. 224. 33 - Sfântul Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie..., p. 111. 34 - Sfântul Isaac Sirul, op. cit., p. 202. 35 - Cuviosul Nichita Stithatul, op. cit., p. 261. 36 - Sfântul Maxim Mărturisitorul, op. cit., p. 111. 37 - Ibidem, p. 229. 38 - Sfântul Isaac Sirul, op. cit., p. 202. 39 - Ava Dorotei, op. cit., p. 611. 40 - Sfântul Isaac Sirul, op. cit., p. 247-248. 41 - Cuviosul Nichita Stithatul
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
202. 35 - Cuviosul Nichita Stithatul, op. cit., p. 261. 36 - Sfântul Maxim Mărturisitorul, op. cit., p. 111. 37 - Ibidem, p. 229. 38 - Sfântul Isaac Sirul, op. cit., p. 202. 39 - Ava Dorotei, op. cit., p. 611. 40 - Sfântul Isaac Sirul, op. cit., p. 247-248. 41 - Cuviosul Nichita Stithatul, op. cit., p. 220. 42 - Ibidem, p. 248-249. 43 - Sfântul Maxim Mărturisitorul, op. cit., p. 308. 44 - Sfântul Ioan Casian, Despre cele opt gânduri ale răutății, în Filocalia..., Volumul I, p. 153-154 45 - Sfântul Maxim Mărturisitorul, Scrieri. Partea a doua
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
Dr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă..., Vol. I, p. 141. 76 - Isihie Sinaitul, Cuvânt despre trezvie și virtute, în Filocalia..., Volumul IV, p. 91. 77 - Sfinții Varsanufie și Ioan, op. cit., p. 41. 78 - Sfântul Isaac Sirul, op. cit., p. 247-248. 79 - Cuviosul Nichita Stithatul, op. cit., p. 231. 80 - Talasie Libianul, Despre dragoste, înfrânare și petrecerea cea după minte, în Filocalia..., Volumul IV, p. 33. 81 - Preot Prof. Univ. Dr. Dumitru Stăniloae, Spiritualitatea ortodoxă..., p. 145. 82 - Sfântul Antonie cel Mare, op. cit., p.
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
iulie 2011 Toate Articolele Autorului Despre problema desei sau rarei împărtășanii în concepția Sfântului Nicodim Aghioritul Înainte de a intra în reflecțiile asupra Sfintei Împărtășanii - abordate și dezbătute într-un mod cât se poate de laborious, argumentat și întemeiat de către Sfântul Cuvios Nicodim Aghioritul, în a înțelege ce este ea, vom face o scurtă introducere cu privire la rolul ei în viața creștină, unde este nevoie a pune început prin a arăta temeiul ei și a celorlalte Sfinte Taine în Hristos, Dumnezeu-om. Acest
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
Despre acești evlavioși adevarați spune Duhul Sfant prin prorocul Ilie: Spre cine voi privi, dacă nu spre cel blând, smerit și liniștit și care tremură la cuvintele Mele?"(Ios. 66, 2). Observația a patra Unii promovează ideea conform căreia Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca și mulți alți pustnici și asceți s-au împărtășit o singură dată în toată viața lor și această întârziere nu i-a împiedicat să se sfințească. Acestora le răspundem că nici pustnicii nu guvernează Biserica, nici Biserica n-
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
de suflet deschis. Cine scrie poezie se simte fericit, mângâiat de Dumnezeu, își simte întreaga ființă luminată de har și simte nevoia să dăruiască din această binecuvântare semenilor, prin cuvinte: „Ce-mi ceri, tu, Doamne, sufletul am să-l predau,/ Cuvioasă, c-aicea pe Pământ am învățat destule.../ Din viața ce mi-ai dăruit, am luat și pot să dau/ Și la-alții, că brațele-mi sunt pline și sătule!” Volumul Apostol fără nume reprezintă căutarea de sine a Norei Rotaru. Este
ANNA NORA ROTARU-PAPADIMITRIOU ÎN PEREGRINARE SUFLETEASCĂ de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368562_a_369891]
-
de suflet deschis. Cine scrie poezie se simte fericit, mângâiat de Dumnezeu, își simte întreaga ființă luminată de har și simte nevoia să dăruiască din această binecuvântare semenilor, prin cuvinte: „Ce-mi ceri, tu, Doamne, sufletul am să-l predau,/ Cuvioasă, c-aicea pe Pământ am ... Citește mai mult La începutul anului 2017, Nora Rotaru își completează lista aparițiilor editoriale cu încă două volume: „Apostol fără nume” și „La granița-ntre vise”, publicate la Editura Singur, Târgoviște. Ca și la rugăciune
VASILICA GRIGORAŞ [Corola-blog/BlogPost/368616_a_369945]
-
de suflet deschis. Cine scrie poezie se simte fericit, mângâiat de Dumnezeu, își simte întreaga ființă luminată de har și simte nevoia să dăruiască din această binecuvântare semenilor, prin cuvinte: „Ce-mi ceri, tu, Doamne, sufletul am să-l predau,/ Cuvioasă, c-aicea pe Pământ am ...
VASILICA GRIGORAŞ [Corola-blog/BlogPost/368616_a_369945]
-
Craiova, profesor în învățământul mediu teologic și laic, cât și profesor de muzică bisericească la Facultatea de Teologie din Craiova, așa încât cartea propusă este lucrarea unui profesionist și a unui mare iubitor de muzică bisericească adevărată. 5. Acatistul și paraclisul Cuviosului Părinte Arsenie Boca, Rm. Vâlcea, 2014, 48 pag., 2 lei; Părintele Arsenie Boca este foarte cunoscut în întreaga țară și chiar în afara ei. Pelerinajele la mormântul lui de la Mânăstirea Prislop din jud. Hunedoara dovedesc cu prisosință acest lucru. Majoritatea celor
DECEMBRIE 2014 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368601_a_369930]
-
a învrednicit să vadă pe îngeri”, așa cum ne descoperă Sf. Isaac Sirul. De fapt, însăși tensiunea lăuntrică pe drumul ieșirii din dependență nu se poate menține în afara acestei cunoașteri. Ieșirea din dependența patimilor presupune: „Să ieșim din lume [...], ne îndeamnă Cuviosul Isaia Pustnicul, ca să cunoaștem cele în care suntem”. În slăbiciunea ta stă mântuirea De aceea, cel puțin la început, schimbarea va avea, din punct de vedere ontologic, mai puțin caracterul unei orientări către, cât acela al unei înstrăinări de. Înstrăinare
CUNOAŞTEREA DE SINE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363657_a_364986]
-
lucru de-aici. Prea multe n-am reușit să găsesc pentru că neamul tău a lăsat puține urme materiale: două icoane - una cu întemeietorul neamului și alta cu primul mare pustnic, trei poze cu bunicul tău - una făcută în 1945 cu cuviosul Dometie, alta tot cu el făcută în București în 1975 și alta cu cuviosul Arsenie tot de-atunci, o poză cu tatăl bunicului tău făcută în 1921, o frescă de la o biserică părăsită de trei veacuri cu un soldat care
ATHOSUL NEAMULUI MEU (4) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350412_a_351741]
-
lăsat puține urme materiale: două icoane - una cu întemeietorul neamului și alta cu primul mare pustnic, trei poze cu bunicul tău - una făcută în 1945 cu cuviosul Dometie, alta tot cu el făcută în București în 1975 și alta cu cuviosul Arsenie tot de-atunci, o poză cu tatăl bunicului tău făcută în 1921, o frescă de la o biserică părăsită de trei veacuri cu un soldat care aduce mult a daphniot, un cufăr îmbrăcat în piele sculptată, pe alocuri scorojită, cu
ATHOSUL NEAMULUI MEU (4) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350412_a_351741]
-
1342 - se vede inscripția pe pielea din interior, un vechi clopot ce chema călugării la trapeză la mânăstirea Hilandar, donat de Dragan Dafinovici la 1631 - cel mai probabil din ramura sârbească a neamului tău, corespondența purtată de Serghei Dafinov cu cuviosul Siluan Athonitul în anii 1898 - 1903 în limba rusă, scrisorile trimise de Iorgu Dafinou starețului de la Zografu (în bulgară), copii după actele de danie făcute de diverși daphnioți greci, valahi, moldoveni, ruși și bulgari. Mobila asta grea, din chiliile de
ATHOSUL NEAMULUI MEU (4) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350412_a_351741]
-
actele de danie făcute de diverși daphnioți greci, valahi, moldoveni, ruși și bulgari. Mobila asta grea, din chiliile de protocol de la Iviru a fost donată tot de un Dafinoiu la 1840. Cel mai mult îmi plac scrisorile bunicului tău către cuviosul Dometie. Auzi aici ce-i scria în 1957: Te plângi că vezi pe unii călugări că nu mai au bucuria credinței și își caută mângâiere nu la Maica lui Hristos ci la lumea din afara Sfântului Munte. Adu-le aminte ce
ATHOSUL NEAMULUI MEU (4) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350412_a_351741]
-
icoana să o sărut. Și eu mă pun în genunchi și încep să-ți spun toate secretele mele. Tataia se băga și el în joc cu noi și ne mai spunea câte o întâmplare: - Uite ce mi-a zis odată cuviosul Dometie. Că dracul nu e ceva impersonal, ca o energie negativă, ci e ceva cât se poate de concret; el este un înger care a devenit rău. El e foarte deștept, că e de la facerea lumii și a văzut mulți
ATHOSUL NEAMULUI MEU (1) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350409_a_351738]
-
creștin-ortodoxă dacoromână Prietenia crește ca Zorile unei Dimineți frumoase de Primăvară, în care se oglindesc cerurile Moldovei, Bucovinei, Basarabiei, Ardealului, Banatului, Olteniei, Munteniei și Dobrogei, cu toate Sfintele lor ctitorii, cu toți minunații săi Eroi, Sfinți, Martiri, Voievozi, Vlădici, Cărturari, Cuvioși și Mărturisitori. Prietenia noastră hristică crește ca Mireasma divină a Zorilor Sfintei Învieri, ca o poezie a Duhului, pură, frumoasă și dumnezeiască. Numai Prietenia sfântă zămislește în sufletele pline de lumină, cântarea sacră a Adevărului unde crește liber și puternic
POEMUL PRIETENIEI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349028_a_350357]