1,311 matches
-
este.“ În Cuvântul al VII-lea al operei sale Scara dumnezeiescului urcuș, intitulat „ Despre plânsul de bucurie făcător“, Sfântul Ioan Scărarul scrie: „Plânsul este un ac de aur al sufletului scăpat de orice țintuire și alipire și înfipt de tristețea cuvioasă în lucrarea de cercetare a inimii. Străpungerea este un chin neîncetat al conștiinței, care pricinuiește împrospătarea focului inimii, prin mărturisirea făcută în minte“ (Filocalia, volumul al IX-lea). Botezul lacrimilor înseamnă „valorificarea subtilă și complexă a afectivității, a plânsului și
DESPRE PUSTIUL ŞI PUSTIIREA SUFLETEASCĂ PRECUM ŞI DESPRE PLÂNSUL DUHOVNICESC ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Despre_pustiul_si_pustiirea_s_stelian_gombos_1380196168.html [Corola-blog/BlogPost/365097_a_366426]
-
din anul 1917, a fost nevoie și atunci de o pregătire a creștinilor ortodocși. Iar pregătirea aceasta, care a rodit de-a lungul întregului secol XIX, a început la Mănăstirea Neamț în a doua jumătate a secolului XVIII”, unde prin Cuviosul Paisie Velicikovski (1722-1794) a fost tradusă Filocalia slavonă, publicată în anul 1793 la Moscova, pentru întreaga Ortodoxie slavă. Fenomenul filocalic modern, legat în secolul XVIII de numele Cuviosului Paisie Velicikovski, iar în secolul XX de cel al Părintelui Dumitru Stăniloae
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_schimbarea_la_fata_in_traditia_ortodoxa_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
la Mănăstirea Neamț în a doua jumătate a secolului XVIII”, unde prin Cuviosul Paisie Velicikovski (1722-1794) a fost tradusă Filocalia slavonă, publicată în anul 1793 la Moscova, pentru întreaga Ortodoxie slavă. Fenomenul filocalic modern, legat în secolul XVIII de numele Cuviosului Paisie Velicikovski, iar în secolul XX de cel al Părintelui Dumitru Stăniloae, nu este însă singurul argument care pledează în favoarea faptului de a vorbi de „un destin filocalic și de o vocație filocalică la români” . Despre Sfântul Grigorie Sinaitul, isihasmul
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_schimbarea_la_fata_in_traditia_ortodoxa_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
faptul că principatele medievale Țara Românească și Moldova s-au constituit ca state independente în plină atmosferă isihastă. Cu câteva luni înainte de mutarea la Domnul a Sfântului Grigorie Palama (� 14 noiembrie 1359), Patriarhul isihast Calist I (1350-1363), ucenicul și biograful Cuviosului Grigorie Sinaitul, îl transfera, în mai 1359, la cererea voievodului Nicolae Alexandru (1332-1364) — urmașul lui Basarab I Întemeietorul (1310-1352) — pe Mitropolitul Iachint al Vicinei la Argeș în scaunul de mitropolit al noii mitropolii a Ungrovlahiei. Patriarhul Calist I îi îndemna
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_schimbarea_la_fata_in_traditia_ortodoxa_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
de hotărâtor, în susținerea luptei de apărare a teritoriului național, ca în țările românești” . Într-un important studiu din anul 1962, Mitropolitul Tit Simedrea (1886-1971) atrăgea atenția asupra unui pasaj din „Viața” marelui isihast din secolul XIV care a fost Cuviosul Maxim Kavsokalivitul (Arzătorul de Colibe) (cca 1280-1375), scrisă în a doua jumătate a secolului XIV de Teofan , episcopul Perithorionului din Turcia, fost egumen la Vatopedu: „Iar domnul Grigorie Sinaitul, ajungând acolo la Paroria, a răsărit ca un soare strălucitor pentru
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_schimbarea_la_fata_in_traditia_ortodoxa_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
el prin minunate scrisori de învățătură și pe împărații pământului: pe Andronic [III Paleologul, 1325-1341] și [Ioan] Alexandru [al Bulgariei, 1331-1371], pe Ștefan [Dușan al Serbiei, 1321-1355] și pe Alexandru [I al Valahiei, 1338-1364]. De aceea, prin virtutea și învățătura Cuviosului Părinte Grigorie Sinaitul, haina monahilor se înmulțește în locurile și orașele acestora. Iar el a ridicat la Paroria și mănăstiri, și ai putea vedea ca un alt Munte Sfânt, veselie mântuitoare bine înrădăcinată [Ps 47, 2-3]. Și prin viața acelui
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_schimbarea_la_fata_in_traditia_ortodoxa_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
concluzii au fost desprinse de aici: „1) monahismul românesc apare în istorie ca unul prin excelență isihast, centrat în jurul tainei Schimbării la Față a lui Iisus Hristos, și 2) el a avut o legătură de profunzime cu apostolatul isihast al Cuviosului Grigorie Sinaitul și al ucenicilor acestuia” . Despre „Schimbarea la Față” de la Mănăstirea Bistrița - Vâlcea O frumoasă ilustrare a acestor concluzii o reprezentă bisericuța-bolniță a mănăstirii Bistrița (jud. Vâlcea). Ctitorie a importantei familii boierești a Craioveștilor, mănăstirea Bistrița a fost construită în anul
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_schimbarea_la_fata_in_traditia_ortodoxa_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
1807-1901) de la Prodromul athonit — s-au risipit în Rusia, la Athos sau în Țara Sfântă. O posibilă explicație pentru absența unui impact cultural al „paisianismului” în Principatele Române ține și de faptul că — fideli recomandării explicite în acest sens a Cuviosului Paisie însuși — ucenicii săi n-au publicat în tipografia de la Neamț nici un text din Filocalia românească realizată în școala de traducători paisieni; toate acestea rămânând în manuscrise a căror circulație a fost limitată la mediile monahale intrate însă și ele
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_schimbarea_la_fata_in_traditia_ortodoxa_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
și că semnul trecerii lui la Domnul va fi când se va vindeca. Au lăsat aprinsă o lumânare despre care au spus că va arde neîncetat 40 de zile iar părul său tuns îl vor depune în biserică deasupra raclei cuviosului Teodosie. Mare a fost surpriza tuturor când dimineața l-au văzut pe Pimen îmbrăcat călugăr și l-au întrebat cum s-a petrecut aceasta în timpul nopții când ei dormeau. El a păstrat toată cuviincioasa smerenie spunând că probabil starețul și
Editura PimEN CEL MARE de ION UNTARU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/27_august_Editura Pimen_cel_mare_ion_untaru_1377568741.html [Corola-blog/BlogPost/364948_a_366277]
-
a petrecut aceasta în timpul nopții când ei dormeau. El a păstrat toată cuviincioasa smerenie spunând că probabil starețul și cine mai trebuia au făcut totul. Biserica fusese încuiată dar înăuntru au găsit părul lui într-o năframă neagră pe racla cuviosului Teodosie. Lumânarea a continuat să ardă timp 40 de zile după care s-a stins. Cuviosul Pimen i-a cucerit pe toți prin smerenie, blândețe și învățăturile lui care erau tuturor folositoare. De la el au rămas numeroase apoftegme pline de
Editura PimEN CEL MARE de ION UNTARU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/27_august_Editura Pimen_cel_mare_ion_untaru_1377568741.html [Corola-blog/BlogPost/364948_a_366277]
-
probabil starețul și cine mai trebuia au făcut totul. Biserica fusese încuiată dar înăuntru au găsit părul lui într-o năframă neagră pe racla cuviosului Teodosie. Lumânarea a continuat să ardă timp 40 de zile după care s-a stins. Cuviosul Pimen i-a cucerit pe toți prin smerenie, blândețe și învățăturile lui care erau tuturor folositoare. De la el au rămas numeroase apoftegme pline de miez din care și călugării dar și mirenii au foarte multe de învățat. Dar și felul
Editura PimEN CEL MARE de ION UNTARU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/27_august_Editura Pimen_cel_mare_ion_untaru_1377568741.html [Corola-blog/BlogPost/364948_a_366277]
-
pai, Vers de liră mai mieroasă În al slovei dor și vai, Nu-i văpaie mai focoasă Sub copitele de cai, Curgere mai mlădioasă În al dansului alai, Nu-i cântare mai aleasă Plânsă-n bocete de nai, Lacrimă mai cuvioasă Pe al doinei noastre plai Și nu-i jale mai sfioasă În nefericitul trai Al românului ce lasă Limbă, datini, colț de rai... Și-i ca zimții de la coasă Când separă scai de scai Și-i ca lama de tăioasă
NU E LIMBĂ MAI FRUMOASĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 by http://confluente.ro/Nu_e_limba_mai_frumoasa_romeo_tarhon_1376832017.html [Corola-blog/BlogPost/364333_a_365662]
-
de suflet deschis. Cine scrie poezie se simte fericit, mângâiat de Dumnezeu, își simte întreaga ființă luminată de har și simte nevoia să dăruiască din această binecuvântare semenilor, prin cuvinte: „Ce-mi ceri, tu, Doamne, sufletul am să-l predau,/ Cuvioasă, c-aicea pe Pământ am ... Citește mai mult La începutul anului 2017, Nora Rotaru își completează lista aparițiilor editoriale cu încă două volume: „Apostol fără nume” și „La granița-ntre vise”, publicate la Editura Singur, Târgoviște. Ca și la rugăciune
VASILICA GRIGORAŞ by http://confluente.ro/articole/vasilica_grigora%C5%9F/canal [Corola-blog/BlogPost/368616_a_369945]
-
de suflet deschis. Cine scrie poezie se simte fericit, mângâiat de Dumnezeu, își simte întreaga ființă luminată de har și simte nevoia să dăruiască din această binecuvântare semenilor, prin cuvinte: „Ce-mi ceri, tu, Doamne, sufletul am să-l predau,/ Cuvioasă, c-aicea pe Pământ am ...
VASILICA GRIGORAŞ by http://confluente.ro/articole/vasilica_grigora%C5%9F/canal [Corola-blog/BlogPost/368616_a_369945]
-
filocalici fac mai multe distincții. Astfel, Teologia Spiritualității are două faze sau etape: activă și contemplativă, iar în cadrul acesteia din urmă teologia face distincția între contemplarea naturală și contemplarea mistică, care duce la unirea cu Dumnezeu. Sfântul Maxim Mărturisitorul și Cuviosul Nichita Stithatul denumesc cele trei trepte ale urcușului duhovnicesc: apatheia, theoreia și teologia, iar cele trei trepte corespunzătoare acestora sunt: cunoașterea - contemplație a creației, înțeleasă în rațiunile ei divine; cunoașterea ființelor inteligibile -îngerii și oamenii; și cunoașterea-contemplare a Sfintei Treimi
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
Dumnezeu sau cunoașterea prin unire cu Dumnezeu, nu ajunge decât cel în care tot ceea ce este material, limitat, a fost înduhovnicit, metanoizat, pnevmatizat. Cunoașterea naturală nu are, deci, un simplu aspect rațional, ci și o perspectivă ascetică. Pentru acest fapt, Cuviosul Teognost consideră cunoașterea despre Dumnezeu ca fiind o sinteză a lucrării practice, ascetice a credinciosului, fiind "știrea neînșelătoare despre Dumnezeu și despre cele dumnezeiești, prin care iubitorul de Dumnezeu se înalță spre îndumnezeirea cu harul Duhului, fără să fie tras
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
o nouă și mai adânca smerenie. "Cunoscând pe Dumnezeu, omul se cunoaște și pe sine. Progresând prin cunoașterea de sine, el trăiește și mai intens iubirea și viața dumnezeiască, pentru că se vede ca chip, ca persoană în comuniune cu Dumnezeu". Cuviosul Nichita Stithatul consideră că a cunoaște pe Dumnezeu, prin rugăciune și smerită cugetare înseamnă, de fapt, a fi cunoscut de Dumnezeu și a ne fi recunoscute eforturile noastre, pe care Dumnezeu le încununează cu descoperirea și cunoștința tainelor Sale, mai
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
de smerenie adevărată și mai mare. Cu cât înaintează în cunoașterea lui Dumnezeu, credinciosul își dă seama cât de puține cunoaște, trăind adâncul sau abisul smereniei. Aceasta este neștiința cea duhovnicească sau mântuitoare, teologia negrăită, neștiința în sens de depășire. Cuviosul Petru Damaschinul spune că întru cunoștință multă, cunoaștem că nu cunoaștem", iar Sfântul Simeon Noul Teolog arată că sporirea în cunoștința de Dumnezeu se face prilej și pricină a necunoașterii tuturor celorlalte, ba chiar și a lui Dumnezeu. Cunoașterea lui
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
Sfântul Apostol și Evanghlist Ioan ne subliniază și sensul vieții noastre nemuritoare: „Viața veșnică este aceasta: Să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, și pe Iisus Hristos pe Care L-ai trimis!” (Ioan 17, 3) Fiecare profet, mărturisitor, martir, cuvios și sfânt ajung astfel, Prieteni ai lui Hristos. Numai urmând firul esențialului ajungem la lucruri și fapte care contează cu adevărat. Adevărul revelat deschide Omului creștin universul dreptei credințe, care la rândul lui deschide alt univers spiritual mistic-ascet, declanșând astfel
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VII) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1497499450.html [Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384]
-
Adevăr și de neam pentru care întreaga generațiile a părintelui nostru stareț s-a jertfit în vremuri de cumplită prigoana și de mărturisire a frumuseții sufletului Creștin din această țară. Cu siguranta această distincție va va fi răsplătita de binecuvîntarea Cuviosului Părinte Justin Pârvu din Împărăția Cerurilor în care acum își odihnește mult truditul și mult încercatul sau suflet. Primiți, vă rugăm, prin aceste puține cuvinte, recunoștință noastră adusă consiliului local al Primăriei Baia Sprie, dimpreună cu felicitările pentru frumoasă inițiativa
MULŢUMIRI ADRESATE TUTUROR CELOR CARE AU FĂCUT DEMERSURI PENTRU CA PĂRINTELE ARHIMANDRIT JUSTIN PÂRVU SĂ DEVINĂ CETĂŢEAN DE ONOARE (POST MORTEM) A LOCALITĂŢII BAIA S de VICTOR RONCEA în ediţia nr. 975 by http://confluente.ro/Victor_roncea_prezinta_mult_victor_roncea_1378027254.html [Corola-blog/BlogPost/340554_a_341883]
-
duhovnicești cu teologi ortodocși din străinătate, Editura. Mitropoliei moldovei și Bucovinei, Iași, 1995. Buga, Pr. Ion, Minipatrologie contemporană, Editura. Simbol, București, 1994. Bria, Pr. Ion, Liturghia după Liturghie misiune apostolică și mărturie creștină azi, Editura. Atena, București, 1996. Drăgulin, Gheorghe, Cuviosul Dionisie Smeritul (Exiguul),în vol. colectiv Sfinți români, București, 1987. Meyendorf, Jean, L’Eglise Orthodoxe hier et aujord’hui, Editura. Du Seuil, Paris, 1995. *** Pateric românesc, București, 1980, p. 621. Plămădeală, Antonie, Tradiție și libertate în spiritualitatea ortodoxă, București, 1995
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1429519984.html [Corola-blog/BlogPost/374859_a_376188]
-
aici. O parte din lumea ortodoxă susține că profeția privind cel de-Al Treilea Război Mondial îi aparține totuși părintelui Paisie, dat fiind faptul că acesta a mai profețit pe subiectul războaielor și cuvintele sale s-au adeverit. În volumul „Cuviosul Paisie Aghioritul. Mărturii ale închinătorilor", există mai multe declarații privind profeții făcute de Cuviosul Părinte Paisie Aghioritul care se leagă de izbucnirea unui conflict mondial din cauza Siriei. Iată câteva dintre ele, așa cum au fost transcrise de Cuvântul Ortodox. Astfel, Karafeizis
Al Treilea Război Mondial, profeția Sfântului Paisie Aghioritul by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104827_a_106119]
-
Război Mondial îi aparține totuși părintelui Paisie, dat fiind faptul că acesta a mai profețit pe subiectul războaielor și cuvintele sale s-au adeverit. În volumul „Cuviosul Paisie Aghioritul. Mărturii ale închinătorilor", există mai multe declarații privind profeții făcute de Cuviosul Părinte Paisie Aghioritul care se leagă de izbucnirea unui conflict mondial din cauza Siriei. Iată câteva dintre ele, așa cum au fost transcrise de Cuvântul Ortodox. Astfel, Karafeizis Vasile, ofițer în rezervă al Armatei Greciei susține că: „Starețul mi-a explicat în
Al Treilea Război Mondial, profeția Sfântului Paisie Aghioritul by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104827_a_106119]
-
ROMÂNIA ESTE GRĂDINA MAICII DOMNULUI <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 348. footnote> (Episcopul Melchisedec Ștefănescu) Pe timpul lui Ștefan cel Mare, trăia un cuvios, anume Iosif, care se nevoise mai întâi în pustiul Iordanului; apoi, de răul păgânilor, care stăpâneau acele locuri, a venit, împreună cu viețuitorii săi și și-au ales loc de pustnicie muții din preajma Mânăstirii Bistrița (Neamț). Acolo au trăit ei un
Rom?nia este gr?dina Maicii Domnului by Melchisedec ?tef?nescu [Corola-other/Imaginative/83534_a_84859]
-
că totuși nu cunoștea prea multe despre spațiile ne-umanizate (încă) unde probabil plevușca polului mărunții peștișori sar sub pleoapele focilor - să se încălzească (și pleoapele-s puhave de grăsime protectoare)... ...însa el nu garanta să rămână până la capăt curiosul cuviosul fidel imprevizibilelor exotisme ale fanteziei învălmășite de fluxul magnetismului polar când printre degetele-i osoase treceau boabele de gheață ale mătăniilor celui care renunțase la odoarele iubirii pământene. Conclamatum est chiar dacă nu ești înger privește către casă lira masivă te
Leo Butnaru by Leo Butnaru [Corola-website/Imaginative/10368_a_11693]