494 matches
-
mele, înalte de altminteri, erau circumscrise unui spațiu mult mai restrâns. Chiar faptul că am ajuns profesoară de română la un liceu din București părea vecinilor din satul natal un act temerar, ca și cum îmi croisem drum cu hachetta prin junglă dâmbovițeana. Eram, până de curând, într-un punct la mijlocul vieții când aspirațiile deveniseră deja certitudini și mă simțeam, recunosc fără falsă modestie, mândră, pentru ca le împlinisem "on my own". Dar viața pune uneori puncte de care nu ai cum să nu
OLEACӐ DE SCARLETT de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376884_a_378213]
-
invers ! În plus, nu a văzut nicio picătură de sânge, când a ajuns la fața locului ! ș.a.m.d. Prilej pentru marii noștri tromboniști de la A3 și RTV să facă scenarii demne de un nou episod din La Piovra / Caracatița dâmbovițeană. Insinuările merg până la capo di tuti capi ! Stop ! Fără a se da nume. Doar sugestii !... Mult mai interesante sunt declarațiile traumatizatei soții. Fostă. Coborâtă parcă de pe talkwakul de la Bălăceanca, doamna medic descarcă un vagon de informații ce par a fi
TABLETA DE WEEKEND (155): L-AU SINUCIS ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375108_a_376437]
-
spunând același lucru. Asta-i PACEA pe care și-o dorește noul președinte ne-împinsă de dorințe sau doleanțe obscure ale unor terți. Are și porcul o onoare a lui chiar dacă trăiește în cocină. Se pare că funcția de președinte Dâmbovițean impune un limbaj de porcar. Nou președinte este analfabet în acest vocabular. Merită oare președinția în aceste condiții? Parlamentul porcarilor spune: Nu, categoric! Ne cuprindem și noi, poporul în categoria vorbitorilor porcini? Parcă limba oficială este Româna! Sau mă înșel
IMNUL PATRIEI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373175_a_374504]
-
nu-și uită nici faimoasele năravuri certate cu legile de pretutindeni, prin care aduc grave prejudicii tuturor românilor... În plan politic lucrurile sunt într-atât de bine oglindite de largul și îndelung bătătoritul drum al tuturor politrucilor postdecembriști, încât politica dâmbovițeană a devenit nu numai un nou Eldorado al căpătuirii peste noapte, ci și modalitatea nelegiuită dar confraternă (a se citi tovărășească), prin care își scapă pielea atât aceia ce au călcat pe bec mai înainte de-a se devota clanului
ESENŢA POLITRUCIANISMULUI ROMÂNESC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373243_a_374572]
-
EL... Au străbătut veacul împreună, mâna în mână. Din dragoste pentru EL și răspunzând chemării interioare, ea l-a urmat pe traseele nemarcate, prin locurile știute și neștiute, cu rucsacul în spate.... I-am cunoscut târziu, într-un mic orășel dâmbovițean, în anul în care aniversau 30 de ani de viață împreună, iar EL aniversa 65 de ani de viață.. Aniversarea am petrecut-o cu ei, într-o zi de august, în micul meu cort, cu o cană de ceai, cu
INELUL CU PIATRA ALBASTRA de MIRELA PENU în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377738_a_379067]
-
s-au desprins, continuă să facă ravagii aici, în țară, și cunoaște forme din ce în ce mai monstruoase, în ultimii ani de dictatură. A doua modalitate defulatoare, cea mai dezonorantă și mai respingătoare pentru ochi, este înhămarea la hidosul car alegoric al național-comunismului dîmbovițean și producerea, pe bandă, a surogatelor elogiind impostura unui regim impus prin tancurile rusești și dăinuind prin sloganele unui neaoșism găunos. Contingentele imnografilor de serviciu se întrec în campanii din ce în ce mai grotesc onomastice și se-nfig, prin rotație, la bucate. Printre
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
preferat finețea desenului din grota de la Altamira. Un moment sinistru al învățămîntului artistic românesc, infestat de jdanovism ignar: Nicolae Moraru. Le vorbea (în acea zi) studenților, cu drăgălașul lui accent moscovit, despre decadentul pictor Mandrian. Mondrian, tovarășe profesor, strigau șolticii dîmbovițeni din fundul sălii. Lăsați, lăsați, îi liniștea "prafesorul", acela-i altu'... Profesorul Al. Dima, discipol al lui Vianu, făcea vogă în anii cînd universitatea ieșeană avea rectori marxiști și portari leniniști. Discursul lui despre literatura lumii fascina orașul. "Parantezele" lui
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
humectate foarte de prezența bărbatului stînd rect în jilț domnesc (numai în sală de voievozi, prezidentul ăsta, al treilea, cum altfel), chivuțele istoriei, deci, se dau de ceasul morții să placă, să placă, ah, ah, colegului din Capitala Isarlîkului roșu dîmbovițean. Show pe cinste, ce mai! În care timp, fulgii mari și curați cad frumos pe statuile lui Kogălniceanu și Xenopol. 3 februarie Doi ziariști, François Bazin și Joseph Masé-Scaron, au scris o carte, Politocrații. Cartea se ocupă de casta celor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
un deget, policarul, care, stînd rect într-o peluză, e, ce mai, chiar obiectul de care ne ocupăm aici. Cînd, acum doi-trei ani, în Franța erau la cîrmă frații noștri socialiști, nu nesuferiții de dreapta ca acum, și cînd televiziunea dîmbovițeană ne regala seară de seară cu buletinul de știri oricum parizian, îl mai vedeam din cînd în cînd pe legendarul César. Într-o seară, în juriul onorific al unui festival Cannes, între Sophia Loren și ministrul culturii, César, îmbrăcat bizar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
spectacol omagial în care și-a dat concursul și aspirantul la conservatorul Ceaikovski, Iliescu; fiți liniștiți, Constantin Iliescu, nu Ion, aspirantul nostru de-acum, iar colectivul uzinei Serp i molot (secera și ciocanul, cred) a înmînat fiecărui membru al delegației dîmbovițene cîte un exemplar din ziarul de uzină Martenovka. Imaginați-vă ce emoții pe capul lor. Mai dedesubt, în subsolul aceleiași pagini, la rubrica Sfîrșit de an în țările capitaliste, sînt înșirate nenorocirile: Anglia: mari dificultăți în economie, Franța: indici tot
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pînă la scara vagonului, mi-am zis să mai trec prin cele bătute locuri, pe la cei hîrșiți ieșeni cu care, de obicei, mai pun țara la cale. Simțeam nevoia să-mi umplu butelia cu seve bahluiene, pentru a rezista suprasolicitării dîmbovițene. Dar poți ciocăni azi la o ușă, poți strînge o mînă, poți schimba o vorbă, fără să fie prezent Kosovo? Formidabil! Ce rol miraculos poate juca această vocabulă cu sonoritatea ei atît de sălbatic-străină în soțietatea română la sfîrșit de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sinistrele cușme urechiate. Păi, vorba Connex-ului: ciulește urechile! Nu știu dacă vă mai amintiți momentul în care, în prezența lui Gorbaciov (venit la București să-l decoreze pe Ceaușescu, dar și, decorîndu-l, să-l lase mortal din brațe), panicatul dictator dîmbovițean s-a împiedicat la urcarea treptelor spre tribună și tot groparul său a fost acela care l-a prins de subsuoară să nu cadă. Parcă i-ar fi șoptit Gorbaciovul: stoi, nu acum, îți zic eu cînd... A fost singura
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
uzului personal să le restitui celor care mi-au dus dorul. Sau celor care m-au crezut răposat. Acum însă la frisonatul debut să decupez doar cîteva. Pentru digitație. - euforiile apropierii "Pragăi" duc mercurul puterii spre punctul de fierbere; vlădica dîmbovițeană vrea să ne lase că credem că Vltava își iese din matcă doar pentru că vrea vlădica asta. De revenit la amploarea iluziei. Pe moment, punctînd doar ce ne-a ieșit în cale după căderea pe gheață; - încercînd (culmea oportunismului, dar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Brâncuși nu a trebuit să ceară ajutor Ambasadei României din Paris. Era, chiar el, ambasador. E, în momentul de față, un sindrom (încă unul) al justificării anonimatului în care se zbat artele noastre în străinătate: ineficiența managerială a personalului ambasadelor dîmbovițene în materie. Falsă problemă! Să fim siguri că la grandoarea expoziției brâncușiene de la Londra ambasada noastră de acolo n-a avut nici cea mai măruntă contribuție. Nu ar fi avut cum. Nu a fost necesar. Galeriile Tate Modern sînt cele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Epoca lui Claymoor». ș...ț Un personaj puțin comun acest Mihai Văcărescu. Mare inițiat Într-ale modei - un arbitru al eleganței bucureștene - bun cunoscător al vieții mondene și al eternului feminin, om cult...”4 Cine e de fapt dandy-ul dâmbovițean, om de lume, cultivat, homosexual notoriu, excentric până peste poate (unghii date cu ojă, meșă colorată, păr și mustață pomădate), cronicarul monden la Românul, Naționalul, La Lanterne mondaine, La Roumanie Illustrée, dar mai ales, vreme de 24 de ani, la
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Cănuță, om sucit, Inspecțiune). Aici se află în elementul lui Mitică, „bucureșteanul par excellence”, cam intrigant, poltron și bârfitor, însă, altfel, mereu bine dispus și pus pe șotii, șmecher, lăudăros și băgăreț, o simpatică secătură, cu aura inconfundabilă a balcanității dâmbovițene. Amicul poate fi și becher, dar, cu felul lui colocvial (trăncănitor, adică), nu-i strică o nevastă în fața căreia să se poată făli cât e el de deștept și cum le știe pe toate. Cât despre familie, aici e destulă
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
nouă zile mai târziu, iar instituționalizarea relației dintre cele două grupări politice, sub forma unui protocol de colaborare parlamentară, a devenit realitate cu trei zile înainte de sfârșitul anului 2006. Așadar, în pragul aderării oficiale a României la Uniunea Europeană, spectrul politic dâmbovițean se îmbogățea cu un nou partid politic, ca urmare a schismei produse în PNL, un partid care, după 2000, părea că reușise a depăși perioada fărâmițării din ultimul deceniu al secolului trecut. Teoretic, scindarea PNL conducea la modificarea formatului partidist
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
Filosofia lui Dostoievski, Editura Institutul European, Iași, 1992. Bhose, Amita, Proverbe și cugetări bengaleze, Editura Albatros, București, 1975. Blaga, Lucian, Trilogia culturii, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969. Blaga, Lucian, Zări și etape, Editura Minerva, București, 1990. Bratu, Ion, Înțelepciunea dâmbovițeană. Dicționar de proverbe, zicători, sfaturi Înțelepte, FB, Târgoviște, 1999. Candrea, Aurelian, Dicționar de proverbe și zicători, Editura Librăriei Leon Alcalay, București, 1912. Cioran, Emil, Cartea amăgirilor, Editura Humanitas, București, 1991. Cioran, Emil, Exerciții de admirație, Editura Humanitas, București, 1993. Cioran
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
se desfășurau aceste polemici În sînul emigrației venea de la niște oameni care n-aveau altceva de făcut decît să vorbească la infinit despre ce-ar face ei În caz că ar cădea comuniștii de la putere. Prea multe atacuri la persoană, o specialitate dîmbovițeană, atunci ca și acum. În al treilea rînd, se știa că exilul era infiltrat de informatori ai Securității, unul era chiar o prințesă cu nume fanariot, și că prin diferite mijloace de șantaj fuseseră recrutate anumite personalități din emigrație. Unul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
parte Aurel Chirescu, Matei Alexandrescu și Mihail Ilovici. Așa cum se arată în editorialul din primul număr, semnat Redacția, ca și în cel intitulat La aniversară, semnat de Tudor Cristea la un an de apariție, L. urmărește să promoveze spațiul cultural dâmbovițean, încercând să îl scoată din localismul păgubos și din complexul față de trecut. De la început revista a atras atenția prin incisivitatea articolelor, amintind spiritul „Kalendelor” gândite la sfârșitul deceniului al treilea, tot la Găești, de Vladimir Streinu și Șerban Cioculescu. Dezideratul
LITERE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287832_a_289161]
-
spirit fiind scrise editorialele lui Tudor Cristea, care semnează și cronici la cărți de Augustin Buzura, Adrian Păunescu, Mircea Cărtărescu, Eugen Simion, Nicolae Manolescu, Horia Roman Patapievici, Mircea Horia Simionescu, Alexandru George, Marian Popa, dar recenzează și literatura unor autori dâmbovițeni, ca Dumitru Ungureanu, Nicolae Neagu, Ioana Dana Nicolae, George Geacăr ș.a. Comentariul de carte este ilustrat și de rubrica „Lecturi”. De la numărul 6/2001 revista apare cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Dâmbovița, prin Centrul Creației Populare. Odată cu numărul 1
LITERE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287832_a_289161]
-
al revistei materializându-se și în publicarea acestora într-o antologie. Un marcat caracter de atitudine prezintă rubrica „Revista revistelor”, semnată Lector, cu texte adesea ironice ori polemice. L. a reușit să coaguleze un grup de autori legați de spațiul dâmbovițean, de la reprezentanții Școlii de la Târgoviște până la generațiile mai noi, și s-a impus prin valoarea materialelor publicate, prin fermitatea și caracterul avizat al opiniilor, dar și printr-un mod elegant de a polemiza. Legând prezentul de trecut, L. aspiră, așa cum
LITERE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287832_a_289161]
-
noi, și s-a impus prin valoarea materialelor publicate, prin fermitatea și caracterul avizat al opiniilor, dar și printr-un mod elegant de a polemiza. Legând prezentul de trecut, L. aspiră, așa cum sună titlul unei rubrici, să realizeze o „Școală dâmbovițeană”.
LITERE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287832_a_289161]
-
la Găiești, înscris într-un partid tânăr și el, ce se opunea liberalilor ajunși, Șerban Cioculescu făcea, dimpreună cu Vladimir Streinu, propagandă în județ, fief-ul șefului său, mare elector, profesorul de matematici Cezar Spineanu, denumit de adversarul mucalit Miraboul dâmbovițenilor. Vorbind sătenilor, tata promitea ridicarea păturii țărănești. "- Mie mi-a și ridicat-o!" se auzise o voce din popor. "- Cine?" întrebase oratorul, interlocat. "- Priciptorul", fusese răspunsul. Practicând cele mai felurite forme de spoliațiune și jaf, oficialitățile comuniste își făceau pe
Mic bilanț de ocazie by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17119_a_18444]
-
propună: își propun anume să-l organizeze pe a fi în funcție de interesele lui a avea”. Limbajul sofisticat include o critică nimicitoare a regimurilor comuniste, exemplificată codificat mai ales cu situații caracteristice dictaturii ceaușiste. Critica implică și identificarea emblematică a tiranului dâmbovițean cu sinistrul conchistador Lope de Aguirre. Nu e de mirare că, scrisă, potrivit specificării auctoriale, în 1988, cartea nu a putut să apară decât în 1990. Principiul de ordin social pe care ea îl propune este „dialogul generalizat”, pe picior
SORA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]