466 matches
-
în progres și scolastica Evului Mediu, care încorsetase strălucitoarea cultură antică într-o dogmă reductivă, ineficientă și sterilă. Sensul Renașterilor din secolul XIV-XV a însemnat, printre altele, întoarcerea la cultura antică în forma ei adevărată. Medicina în Imperiul Roman Creșterea, dăinuirea și apoi decăderea Imperiului Roman reprezintă una dintre cele mai interesante istorii aparținând civilizației antice. Epoca de maximă strălucire a Imperiului Roman începe cu Iulius Cezar (100-44 î.Ch.), care se pare că a fost născut printr-o intervenție cezariană
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
mitice alogene, ponderea căzând însă pe structura, viziunea și tematica remodelate în perioada medievală”. Cartea urmărește să demonstreze capacitatea „de creație a românilor în mitologie, una din fațetele cele mai expresive ale spiritualității românești”, mitologia fiind - susține V. - „prin însăși dăinuirea ei în timp și spațiu un certificat autentic de autohtonitate, continuitate și originalitate emanat din mediul și viața întregului popor român și a ramurilor lui istorice, un atestat istoric de creativitate culturală și originalitate creatoare”. Două sunt însă carențele: îndepărtarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290665_a_291994]
-
venit în contact agenții Subcentrului nr. 1 Informații, aproape în totalitate își exprimau dorința ca toate litigiile să dispară între poporul român și cel maghiar, iar împreună să formeze un singur stat „căci numai astfel se mai poate spera în dăinuirea pentru viitor a acestor popoare mici”, propunându-se chiar „unirea personală” cu România. Relativ la Ardeal, după cum consemna același raport informativ, maghiarii opinau că „românii au dreptul să rămână mai departe să-l stăpânească, deoarece sunt majoritari”. Contrar așteptărilor, slovacii, în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Laurențiu Fulga, Virgil Teodorescu: "Preocuparea majoră a oamenilor de litere, pătrunși de importanța excepțională a momentului pe care-l trăim, este aceea de a realiza, cu mijloace artistice de înaltă ținută și în spiritul umanismului socialist revoluționar, o frescă a dăinuirii noastre milenare pe acest pământ (...). Ibidem, dosar 156/1976, vol. II, f. 69. 56 Ibidem, dosar 171/1979. 57 Ibidem, dosar 334/1978, f. 81. 58 Ionuț Bucur, "Un deceniu de rivalitate literară: Eugen Barbu și campaniile de presă inițiate
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
și albului În lungul șnurului mărțișorului. Vezi, Cristi? Cei doi s’or mai fi certând uneori, ceva În care eu, pisica din preajmă, văd alternanța la inițiativă ori hegemonie, dar ansamblul devine echilibrat, evitând astfel „fundăturile“, și vă asigură, ambilor, dăinuirea. Nici eu, pisica casei, nu’s chiar dezinteresat, devenind un fel de catalizator: În fond, clamându-mi starea „defavorizată“ când unuia, când altuia, adică aceluia hegemon În acel moment, reușesc să-mi păstrez blănița bine Întinsă pe trupușor și tot mai
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
construcție“ proteică, avem și proteaze, enzime care, activate prin moarte, ne lichefiază literalmente chiar dacă asigurăm hoitului maxima potecție față de orice saprofit? Dar bobul de grâu care conține și amilaza menită, cum dă de puțină apă, să lichefieze amidonul altminteri hărăzit dăinuirii? Așa e și pacea, echilibrul, care conține În sine radicalismul latent care n’așteaptă decât o problemă pentru a deveni terorism. Departe de mine gândul de a ridica osanale acestui fenomen. Dar nu pot trece cu vederea faptul că, la
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ale noastre. Făptașii n-au fost prinși nici până azi. Fie ca această carte dedicată "Eternității" ieșene să demonstreze încă odată dacă mai era nevoie legitimitatea spuselor lui Asachi: "un popor fără morminte moare și nu poate avea dreptul la dăinuire și istorie". La împlinirea sumarului acestei monografii de excepție au mai trudit Const. Ostap, Const. Bucos, George Macarie, precum și Codrin Lăcătușu, autorul sutelor de fotografii (alături de cele preluate de la Liviu Rusu). Se cuvine menționată și contribuția celor ce au realizat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
comunităților rurale, din înțelepciunea experienței de viață pe care vârstnicii o împărtășeau copiilor și tinerilor, din credința adânc sădită în sufletele trăitorilor de atunci... Munca Moto: ,,Sfânta muncă e aceea, Ce răsplată-n ea-și găsește”... În îndelungata și zbuciumata dăinuire a poporului român, munca trudnică a fost aceea care i-a asigurat supraviețuirea și statornicia pe aceste meleaguri bântuite de furtunile învârtejite ale istoriei. Truditorii pământului, care își lucrau țarina cu dragoste și sudoare, au învățat din experiența milenară că
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
în felul acesta a gândit poetul și vechea cetate a Daciei care se bucură de privilegiul unei existențe eterne, pentru că ea niciodată nu se va transforma în ruină, ci se poate metamorfoza, prin vrajă, în codru: (Mușatin și codrul) Această dăinuire e posibilă doar într-un spațiu în care cunoașterea se deschide unei comunicări directe între transcendent și imanent. în vechea spiritualitate dacică, zeii „expresie individualizată a transcendenței" (Zoe D.-Bușulenga) coborau în lume, „în domeniul imanenței", comunicau cu acesta idee
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
ca disponibilitate către celălalt are o însemnătate centrală: „Deoarece prin ascultare de adevăr ați curățit sufletele voastre în vederea unei dragoste frățești, fără fățărnicie, iubiți-vă mereu din inimă, unii pe alții” (1 Pt. 22). Deci ascultarea și iubirea zidesc, mențin dăinuirea, pe când egoismul și faptele rele trebuiesc, din contră, destramă și năruiesc. Faptele rele trebuie îndreptate rapid și din mers. La fel procedează fratele minor cu celălalt frate care a greșit: îl iartă cu mărinimie, deschizându-i astfel o poartă spre
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
pe larg și pe bază de planșă - Liga Apărării Naționale Creștine (L.A.N.C.), cu un scurt istoric asupra felului cum a luat naștere această organizație, doctrina și programul ei, semnul ei fiind crucea arică „Svastica”, argumentând că ar fi semnul străvechii dăinuiri a românilor, ea găsinduse pe cusăturile naționale și pe picturile unor biserici. Programul primului ciclu de conferințe și ofițeri de poliție delegați a le ține încheia cuprinsul primului număr al broșurii. Primăveri, revista elevelor Școalei normale de fete, Cernăuți, apărea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
timp, crimele pe care unii membri ai acestei armate le-au comis indiscutabil și care au rămas, în parte, nerăzbunate, au dăunat enorm relației dintre cele două țări. Pe deasupra, au intrat în conștiința istorică ungară și română în mod asimetric - dăinuirea lor în memoria colectivă este extrem de distructivă. E drept, după efervescența naționalistă din anii nouăzeci. Ip (Ipp) și Treznea (Ördögkút) au fost declarate "localități martir", unde, la comemorări, se rosteau discursuri instigatoare etc. Astăzi, în România, discursul politic legat de
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
deschidere reală spre cultură, încercând să accentueze dimensiunea spirituală a imaginii turistice a țării. Faptul se reflectă chiar în rubricile sale: „Creion”, apoi „Homo viator”, cuprinzând scurte editoriale, evocări și însemnări de Pop Simion, „Vatra”, „Datina și dorul”, „Etnos și dăinuire”, consacrate obiceiurilor și tradițiilor populare românești (ultima rubrică fiind susținută de Vasile Vetișanu), „Ochiul cinematografic”, al cărei titular a fost multă vreme Romulus Rusan, „Limba noastră-i o comoară”, semnată, în 1988-1990, de Dan Slușanschi, „Musafirul nostru”, unde pot fi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289332_a_290661]
-
adolescență: „E-o noapte așa de bună, ca apa de izvor / Ce-o sorb cu toată fața răsturnată pe unde. / Ți-s mâinile-afumate și freamătă ușor, / și-o gravă bucurie mă pătrunde” (Adolescent). De ce ți-ai ales locul nevegherii, locul dăinuirii veșnice tocmai aici și nu altundeva?! O spui chiar tu: „Cimitirul la noi e un pogon comun înconjurat cu gard de piatră, să nu molipsească pământul rămas viu în libertate...” (Ca un paradis) și, poate, alegerea să fi fost cea
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
plinătății ei apostolice. Așa cum darea Legii pemuntele Sinai a însemnat aducerea de către Dumnezeu a poporu-lui ales la hotarele sfințeniei Lui, tot astfel mărturisirea de credințăa Bisericii consfințea hotarele sfințeniei ei în Hristos față de lucrurile omenești din lume și temei de dăinuire a Bisericii în Hristos prinlucrarea Duhului Sfânt. Așa cum s-a subliniat la una dintre Conferințele noastre precedente<footnote Prof. H. Pitters, „Însemnătatea și rolul mărturisirii de credință, în teologia șiviața Bisericii, autoritatea doctrinară în Biserică”, în Studii Teologice, Nr. 1-2
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
pură, în reveria unui altundeva și în fantezie grațioasă. Conștient de magia „împărecherilor de slove”, dar și de istoria depusă în ele, A. este recunoscător cuvintelor pentru „credință”, pentru puterea lor de evocare, pentru virtualitățile lor poetice, cauțiune a propriei dăinuiri (Imn). Motivul creației revine, când direct, confesiv, când aluziv ori încifrat în simbol (Darul valurilor, Visătorul, Metamorfoză). Comoara de sub Rin, din Visul unui Nibelung, constituie un simbol al operei dorite și visate, dobândită printr-un pact faustic, căci este „aurul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
aceluiași început de secol al XVI-lea, perioadă de apariție a semnelor clare de despărțire de scolastica medievală. Epoca respectivă cunoaște mari prefaceri spirituale în domeniile artelor, științelor, este o perioadă de tranziție, de despărțire de vechea ordine socială pentru dăinuirea căreia a fost nevoie de înființarea ordinelor franciscanilor și dominicanilor. Față de tranziția din zilele noastre, diferența este de actori și de roluri jucate, pe de o parte, de Thomas d'Aquino sau Sfântul Augustin, și pe de altă parte, de
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
niște amănunte ale istoriei culturii, așa cum mulți cercetători, deși cu o tehnică și cu un instrumentar de lucru ireproșabile, riscă să afirme. Istoria culturii are implicații extraordinare la toate nivelele de exprimare. Ea este un suport temeinic, deoarece vorbește de dăinuirea vieții și creației omenești. Nu degeaba cartea tezaurizează conținutul ei. În expoziția de istorie modernă a Muzeului Unirii din Alba-Iulia se află o foarte reușită schiță a drumurilor parcurse și a contactelor stabilite de cărturarii blăjeni cu centrele de cultură
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
nevoie de o organizare pe județe, nu numai pentru necesitățile actuale, dar și pentru un model de organizare a ei în viitor. Problema materială Se pun și aici două chestiuni: Cunoașterea ei, pentru lămurirea măsurii în care elementele materiale necesare dăinuirii statului există. Felul în care trebuiesc utilizate acestea în folosul neamului (Cunoașterea resurselor și folosirea lor) Cunoașterea elementelor materiale cuprinde: 1. Cunoașterea bogățiilor naturale existente: a) Fertilitatea, respectiv producția solului (existente și posibile) b) Bogățiile ascunse în pământ c) Apele
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a înlătura camarila dimprejurul Coroanei. Afară de aceasta, domnul Codreanu este de aceeași părere ca și mine, că, fără a respecta regulile de corectitudine în viața particulară și publică și fără a ține seama de morala creștină nu se poate asigura dăinuire unei națiuni și că părăsirea acestora ar însemna și pentru poporul nostru, ceea ce a însemnat și pentru multe popoare din trecut: distrugere și pieire. Pentru aceasta suntem de acord în tendința de a impune în viața particulară socială și publică
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
dar ideea fundamentală este identică. Afară de aceasta, domnul Codreanu este de aceeași părere ca și mine, că, fără a respecta regulile de corectitudine în viața particulară și publică și fără a ține seama de morala creștină nu se poate asigura dăinuire unei națiuni și că părăsirea acestora ar însemna și pentru poporul nostru, ceea ce a însemnat și pentru multe popoare din trecut: distrugere și pieire. Pentru aceasta suntem de acord în tendința de a impune în viața particulară socială și publică
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Fondului de Documente din Arhivele Statului 324/ 16.Acest schit, numit uneori "Cetatea Mică", mai putea fi identificat în anul 1861, când apărea și ca sat în comuna Gârbești, iar apoi ultima mențiune, doar ca sat, este în anul 1889. Dăinuirea schitului în acest sat este, probabil, tot atât de veche ca și satul Schitul Cetatea, a cărui atestare doar noi o punem acum în lumină, cu ajutorul unui martor valoros prezent în documentul nr. 250 din 14 aug. 1483. Atunci, printre boierii martori
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
științifică a proceselor și fenomenelor perene, pozitive ale societății românești din trecut și de azi, o pledoarie demnă de tot elogiul, pentru continuitatea, perpetuarea și conservarea valorilor naționale, pentru desprinderea cu luciditate a învățămintelor naționale, ca o condiție imperioasă a dăinuirii poporului român. A publicat peste 90 de articole, studii și comunicate. După o grea și nemeritată suferință, prof. univ. dr. Vasile Ciocârlan a trecut în neființă la 21 octombrie 2010 și a fost înmormântat în Cimitirul „Eternitatea“ din Iași. CIOLAN
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
firescă emoție, să le cultivăm, pentru ca urmașii să le ducă mai departe" (conf. Obiceiuri păstrate peste timp). Cartea Răduței Vasilovschi Întâmplări neuitate... din satul meu, Costișa, așezată de la bun început sub o emblemă de prestigiu, susține consecvent credința autoarei în dăinuirea vetrei strămoșești și "spiritul rădăcinilor" de acasă, pe care nu trebuie să-l pierdem, mai cu seamă în vremuri de primejdie a rătăcirii noastre ca neam, ci să-l cultivăm cu pasiune și generoasă dăruire. Prof. Vasile I. Schipor CUVÂNT
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
decodificarea fenomenelor din jur și din marele univers. Acest fapt ne trimite, poate, la unul dintre exemplele trecutului îndepărtat, la mitologia lui Ghilgameș, eroul sumerian, nu luptând împotriva dragonului, a tenebrelor, a vrăjmașilor, ci prin semnificația a ceea ce are forța dăinuirii, a ceva ce poate fi regăsit în lumea noastră de azi. Avem nevoie, însă, ca și Ghilgameș, de un Enkidu, de prieteni adevărați, de o lumină însoțitoare în labirintul existențial. Sumerianul a trecut prin multe încercări, noi trecem prin altele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]