388 matches
-
ca și volumul pe care îl exprimă, cu caracteristicile sale sculpturale proprii arhitecturii lui Michelangelo, îi conferă o siluetă care proiectată pe fondul orașului etern, îi atribuie un aspect ce pare să sublinieze ideea că este integrată într‑un ansamblu dăltuit dintr‑o rocă gigantică. Către sfârșitul vieții sale, Michelangelo, datorită faimei sale pe care o do‑ bândise prin lucrările executate, a mai realizat proiectele unor lucrări de arhi‑ tectură printre care: proiectul pentru fațada bisericii San Giovanni de Fioren‑ tini
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
de aici. Toate aceste mărturii istorice - surprinse poetic, educativ și științific de către autoarea ULICA GHERGHE - denotă nu numai un tărâm civilizator și plăsmuitor de viață și eternitate, dar și o pildă demnă de urmat pentru copiii noștri. De asemenea, memoria dăltuită în piatră și cea scrisă a acestor locuri păstrează dovezi incontestabile despre marile evenimente care au marcat momente importante din istoria poporului român, precum și argumente despre dialogul civilizației noastre cu civilizațiile vecine. Astfel, nu întâmplător, în muzeele județului și în
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
ca și volumul pe care îl exprimă, cu caracteristicile sale sculpturale proprii arhitecturii lui Michelangelo, îi conferă o siluetă care proiectată pe fondul orașului etern, îi atribuie un aspect ce pare să sublinieze ideea că este integrată într‑un ansamblu dăltuit dintr‑o rocă gigantică. Către sfârșitul vieții sale, Michelangelo, datorită faimei sale pe care o do‑ bândise prin lucrările executate, a mai realizat proiectele unor lucrări de arhi‑ tectură printre care: proiectul pentru fațada bisericii San Giovanni de Fioren‑ tini
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
văzând, stătu împotriva tătarilorŭ, de să lovi cu cumnatulŭ hanului și-lŭ junghie pre tătaru. Și dintr-acelŭ război să răni la obraz și peste trei săptămân(i) să tâ(m)plă morit”103. Dacă prezența Doamnei Ruxandra în preajma celui ce a dăltuit inscripția de pe mormântul lui Radu de la Afumați o putem doar bănui, în legătură cu existența jupânesei Sima Buzescu (fiica lui Gheorghe Pribeagul din Bogdănești), rudă cu doamna Stanca, în grupul celor ce au compus și așezat pe marmură „permisul pentru eternitate” al
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1, p. 146. 95. Vezi Literatura română veche, antologie de G. Mihăilă și Dan Zamfirescu, vol. I, București, Editura tineretului, [1969], p. 162-163. 96. Vezi și Nicolae Iorga, op cit., fasc I, p. 149. Pasajul este inspirat evident de formularea dăltuită pe piatra de mormânt a lui Neagoe Basarab, citată și de mine mai sus. 97. Vezi G. Mihăilă, în Literatura română veche, vol. I, p. 157; vezi și Răzvan Theodorescu, Istoria văzută de aproape, București, Editura Sport-Turism, 1980, p. 95-97
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în care, deși ineluctabilă, realitatea ni se înfățișează sub o multitudine de înfățișări. Mai precis spus, tehnica prin care ochiul deslușește exterioritatea, în necontenită prefacere și evoluție, a formei, culorii și consistenței. Prima propoziție a dialogului are materialitatea unei inscripții dăltuite în bronz: „Ineluctabilă modalitate a vizibilului”. O afirmație tare, care deschide o discuție, dar limitează percepțiile. Semnificația e cât se poate de clară: realitatea e intuită de ființa umană prin văz; nu doar expresia materială, ci și aceea mentală sunt
Cam așa scriu despre Ulysses by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2482_a_3807]
-
ce nu se vede. Statuia e atît de ireală, universul e atît de înmănuncheat într-o privire, care, pentru noi - ce, din afară, asistăm - e nevăzută (chiar dacă știută) fiindcă se îndreaptă în jos, încît îmi pare limpede că tînărul cel dăltuit de Benvenuto nu poate avea drept referent un om, fie și mitic, ci o plăsmuire. Imaginea în apă a lui Narcis este ceea ce a sculptat Cellini pentru eternitate. Umbra visului lui Narcis, felul cum acesta (rămas veșnic invizibil pentru noi
Geamănul din oglinzi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16041_a_17366]
-
în eleganța gesturilor. E un meticulos corect fără stridențe de atitudine. Nu l-am văzut niciodată supărat, dar nici euforic. Pe stradă sau pe culoarul facultății trage după sine un zîmbet perpetuu fără fluctuații faciale, genul de surîs ce pare dăltuit în faldurile fizionomiei, grație unui reflex expresiv devenit obișnuință. Vasile Morar parcă surîde unei icoane lăuntrice căreia numai el îi știe identitatea, impresia pe care o face fiind cea a unui iremediabil adolescent surprins în clipa degustării reveriilor intense. Profesorul
Epoca postmorală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5809_a_7134]
-
după moartea lui ridicându-i, la mormântul din cimitirul Bellu, un monument funerar de marmoră albă în care a săpat, sub portretul scriitorului: COMANDOR EUGEN P. BOTEZ (JEAN BART) 1874-1933 iar în partea de sus a blocului de marmură a dăltuit, într-un medalion, o corabie nostalgică, cu pânzele în vânt - bricul "Mircea", la bordul căruia comandorul și-a făcut ucenicia și pe care, sub numele literar Jean Bart, l-a imortalizat în Jurnal de bord.
Urmașii lui Jean Bart by Constantin Mohanu () [Corola-journal/Journalistic/15845_a_17170]
-
toamnă au fost dedicate, la Washington și New York, sculpturii florentine din Quattrocento. La National Gallery, o retrospectivă Desiderio da Settignano a reunit majoritatea operelor care pot fi atribuite acestui maestru prea puțin cunoscut. La Metropolitan sunt expuse trei dintre ușile dăltuite de Lorenzo Ghiberti pentru baptiseriu. Ambele manifestări propun o artă foarte apropiată de desen. Opera sculptorului de basoreliefuri se caracterizează în primul rând prin subtilitate tonală, prin abilitatea de a scoate în evidență amănunte, de a reprezenta cu acuratețe perspectiva
Dimensiuni sculpturale by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/8919_a_10244]
-
ochi migdalați. Foarte viu și de un puternic realism este portretul lui Asim-Selim, tătarul cu atît de caracteristice trăsături asiatice. Karani-Mustafa, băiatul cu capul mare, picioarele moi, a prilejuit graficianului magistrale exerciții de redare a volumului. Craniul, tratat sculptural, pare dăltuit cu mare precizie, iar portretul, redat cu o incomparabilă măiestrie, este cutremurător de veridic. Tratate mai pictural, corpul și îmbrăcămintea adaugă acestor imagini o puternică impresie de materialitate. Bătrînul turc Hagi Jusup, prăbușit pe scaun picior peste picior, cu haina
Desenele lui Tonitza by Eugenia Iftodi () [Corola-journal/Journalistic/9341_a_10666]
-
istorie, la Brăila, începând din 1965, asimilându-se atât de organic și plenitudinar cu atmosfera specifică de aici încât s-a dăruit cu o rară putere de muncă elaborării acestei lucrări, ca un omagiu adus locului în care și-a dăltuit prestigioasa sa personalitate. Mai întâi, prin lucrarea O vatră de lumină seculară, a închinat un studiu monografic Liceului "Nicolae Bălcescu"; înființat în 1863, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, pe băncile căruia s-au format extrem de mulți oameni de știință
De neamul brăilenilor by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Imaginative/11816_a_13141]
-
exilurilor" maritale din Egipt sau din provincia britanică are cel mult un interes documentar. La Paris, ca elevă, iubită și muză a lui Man Ray, Miller se joacă cu timpi de expunere, bântuie orașul în căutarea unor coincidențe vizuale absurde, "dăltuiește" nuduri care prefigurează arta lui Edward Weston, își cizelează simțul înnăscut pentru plasarea modelelor în spațiu. Mai târziu, în fotografii din timpul bombardamentelor asupra Londrei - o mașină de scris distrusă, un manechin într-o grămadă de moloz - artista îmbină absurdul
Două expoziții centenare la Muzeul din Philadelphia by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/8248_a_9573]
-
cînd îl ai în față, e jocul frămîntat al privirilor, acea zbatere de cristalin care vine în contrast cu vorba-i molcomă. Cu o fizionomie ascuțindu- i-se răspicat în bolta sprîncenelor și a nasului, Stroescu are ceva iremediabil păsăresc, o față dăltuită în unghi clonțos, cu ochii rostogolindu- se vertiginos, ca sub apăsarea unei curiozități care o ia cu mult înaintea cuvintelor, de aceea pupilele lui aduc cu niște mărgele mari și mirate, care fie te prind în fixitatea unei priviri care
Fabula finală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5696_a_7021]
-
Oviri, cu contururile ferme ale unui idol de piatră este luminată de razele lunii. Ca și mai vârstnicul Edgar Degas, Gauguin a ignorat, începând de la un moment dat, granițele prestabilite între genuri și metode de lucru. Plăcile de gravat sunt dăltuite cu gesturi sculpturale. Monotipurile combină desenul și arta tiparului. Spre sfârșitul vieții, execută o serie de „transferuri” - „Profil”, „Reîntoarcerea de la vânătoare” - care domină ultima sală a expoziției. Este o tehnică, se pare, inventată de artistul francez. Mai întâi, o foaie
Evenimente la MoMA by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/2508_a_3833]
-
Flora pe Strada Culturii). Caracterul fatidic al vieții e intersectat de cenzura convențiilor obștești care atentează, în chip meschin-exasperant, la liberul arbitru: „trebuia să plecăm de pe Strada Culturii / ca să vedem o bibliotecă / din texte săpate în piatră / Flora tocmai își dăltuise în piatră un poem / și a remarcat / - au dreptate la cît de repede fuge vremea / nici nu știi cînd trec o mie de ani peste poemele tale” (ibidem). De fapt într-un astfel de stil sec, brechtian, poetul își dezvăluie
O viziune gravă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5368_a_6693]
-
Un domnitor», mi-a răspuns Iosif. Vă închipuiți ce surpare în capul meu, încredințat cum fusesem pînă atunci că «domnitor» e odaia în care dorm!” (Cum am învățat românește)1). În orașul cu atîția mari domnitori, turnați în bronz sau dăltuiți în piatră, singurii scutiți de confuzii umilitoare rămîneau, cum se vede, leii. “Ei își păzesc comoara cu tărie, Visînd să și-o păstreze-n veșnicie - Dar timpul de-orice visuri joc își bate, Căci netezind buclatele lor coame, Mănîncă piramida
Orașe și ani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/12958_a_14283]
-
am petrecut-o în teatre, îndeosebi în teatrele din București. Urmăream jocul actorilor din penumbra sălii de spectacol, cu mapa pe genunchi. Memoram replici, nuanțe ale vocilor, frânturi de culoare... deslușeam aroma parfumului de pe machiaj, gesturi aparte pe care le dăltuiam în marmura hârtiei: linii, contururi... până la finisajul unui crochiu ori al unui portret era încă mult de lucru. Important a fost că, de la început, am înțeles că scena nu-i o sărbătoare: fiecare repetiție, fiecare nouă premieră, fiecare spectacol era
Agenda2003-45-03-45-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281693_a_283022]
-
dificilă datorită arhitecturii sale complexe dobândește o simplitate arhetipală. De o veritabilă frumusețe, în pofida infernului pe care îl înfățișează.“ Le Monde „Fiecare vocabulă din romanele lui Lobo Antunes are aceeași valoare citită individual sau într-o frază, fiecare cuvânt este dăltuit până la epuizare, un travaliu aproape tăcut care nu scapă ochiului nimănui. Înțelegi că acolo unde se află acel verb nu ar putea sta altul, unde se află acel substantiv nu mai e loc pentru nici un altul.“ Tiago Sousa Garcia * O
António Lobo Antunes - Arhipelagul insomniei () [Corola-journal/Journalistic/5672_a_6997]
-
de busturi reprezentându-l pe Filippo Strozzi, ieșite în 1475 din atelierul lui Benedetto da Maiano. În versiunea modelată în teracotă, probabil în prezența modelului, sculptorul a surprins privirea melancolică, pierdută în gânduri, a bancherului întors din exil. În chipul dăltuit în marmură îndoielile dispar, căutătura este dreaptă, afirmativă, pentru „posteritate”. Foarte aproape este portretul unui bărbat într-o tunică roșie de Andrea del Castagno, considerat a fi un prim exemplu în pictură în care personajul nu mai este privit din
Chipuri ale Renașterii by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/4954_a_6279]
-
mai este privit din profil ci din trei sferturi, dând astfel privitorului o mai corectă senzație de volum și mișcare. Cu toate acestea, raportat la busturile lui Filippo Strozzi sau la cel al unui alt membru al familiei, Niccolò Strozzi, dăltuit de Mino da Fiesolo (1454), reprezentarea chipului este lipsită de subtilitate. Alături de busturile romane, o altă influență majoră în evoluția portretului în pictura renascentistă a Italiei a fost cea exercitată de arta transalpină. Deși, continuând o tradiție bizantină, chipuri de
Chipuri ale Renașterii by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/4954_a_6279]
-
pricină. În schimb, legea magnific încălcată să nu-ți faci chip cioplit, l-a făcut pe Patriarhul legiuitor să se nască a doua oară, rămânând viu în ochii posterității, altfel, - cum l-a văzut și l-a cioplit, l-a dăltuit în marmură Michelangelo. Voi reproduce, pentru final, un text al meu vechi apărut în anul 1971 în Destinul cuvintelor după ce văzusem întâia dată în viață muzeele Romei. O replică scandaloasă, pentru habotnici; un sacrilegiu nepieritor. La Catedrala Sfântul Petru în
Deuteronomul (4) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12645_a_13970]
-
cât sabia”. În figura lui din pictura votivă pe care Odobescu nu o găsește la Mănăstirea Snagov (construită de Neagoe Basarab la începutul sec.XVI), ci la Arnota, ctitoria sa, scriitorul citește trăsăturile unui caracter din al cărui granit se dăltuiesc marii conducători: „În chipul tău smead și costeliv, înconjurat de o barbă albă și rară, în buzele-ți subțiri și zâmbitoare, în fruntea ta lată și înaltă, în ochii tăi mici și vii, afundați sub sprâncene negre și stufoase, îmi
Pe marginea prozei lui Odobescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2605_a_3930]
-
geamantanul amintit în „Balada chiriașului grăbit“), ediții princeps ale operelor sale, scrisori către familie și prieteni, manuscrise, între care cel al poeziei „Noapte de mai“. La Nămăiești se află și vestitul schit rupestru din secolul al XVI-lea, în întregime dăltuit în piatră. Revenim pe drumul nostru (DN73), care ne poartă abrupt pe Muntele Mateiaș, până la platforma Monumentului Eroilor din primul război mondial, construit după proiectele arh. D. Ionescu-Berechet, între 1927-1935. (Un ecou literar al luptelor care s-au purtat pe
Agenda2004-23-04-turism () [Corola-journal/Journalistic/282514_a_283843]
-
a anului 1940, el a fost cedat fără luptă. Probabil din indolență și ignoranță. Altminteri ne plângem - și pe bună dreptate - că suntem evitați, chiar trădați. Că editurilor nu le priesc slovele despre sunete și, cu atât mai puțin, sunetele dăltuite în slove specifice, precum partiturile. Dar nu ne preocupă sporirea ori fie și numai etalarea propriei zestre grație căreia orice fată de măritat (și componistica sau muzicologia românească reprezintă atare domnișoare) își ademenește iubitul. Muzica riscă, iată, să rămână fată
Sublimul și absența by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14444_a_15769]