3,132 matches
-
pe termen lung și oferirea de servicii de genul Internet banking. ( E. C.) Apariție editorială Miercuri, 16 februarie 2005, la sediul Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Timișoara din Calea Bogdăneștilor nr. 4 va avea loc lansarea volumului de proză „Carmina Dacica, formație corală de domnițe“, ieșit sub semnătura Agnesei Liceev-Mageru. Noua apariție editorială va fi prezentată de criticul literar Rodica Opreanu. ( M. H.) Joc secund... muzical Librăria Humanitas „Joc secund“ de pe strada L. Blaga își începe oficial stagiunea muzicală joi, 17
Agenda2005-07-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283394_a_284723]
-
sumă modestă la o bancă din Lisabona, prin intermediul lui Victor Buescu. În 1954 publică la Madrid al treilea volum de poezii în spaniolă și se îngrijește să-l trimită în cele patru zări. Studiile mai deosebite, ca acela despre "utopia dacică", intră de asemenea în rețeaua de comunicări cu prietenii. Îi răspund mai rar, dar cu bune aprecieri, Mircea Eliade și E. M. Cioran. Îi scriu des Victor Buescu de la Lisabona (până se ceartă, p. 140, 144), N. I. Herescu, Virgil Ierunca de la
Un român la Madrid by Ion Simuț () [Corola-journal/Memoirs/10515_a_11840]
-
Sala Lira, însă, e o adevărată luptă pe orele de repetiții, căci și Ansamblul „Ti-mișul“, cel mare, se pregătește de turneu la Reims/Franța (9-21 iunie) și pentru Festivalul Mondial de Folclor de la Karlsruhe/Germania. La rându-i, Corala „Carmina Dacica“ pleacă în turneu în Cipru, în 20-27 mai. Caleidoscop marca Pfaff l La Casa „A. M. Guttenbrunn“ Prezența profesorului Erich Pfaff în cadrul Universității Populare germane de la Casa „A. M. Guttenbrunn“ este un eveniment pe cât de rarisim, pe atât de entuziasmant
Agenda2005-20-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283681_a_285010]
-
Viteazu e decapitat, Și Țepeș Vodă de noi vampirizat. O Doamne, cu ce am fi greșit Că au venit vântoaicele din răsărit. Și Ștefan tot de noi a fost trădat, Și Brâncovenii au plecat. Legendele le-au preluat străinii, Pământul dacic - mărăcinii. Pe Eminescu l-au făcut nebun, De parcă am fi din neamul lui Cain. Și sfinții i-au scos din icoane, Lăsându-i să se chinuie-n prigoane. În ce constă blestemul ce ni-i dat, De parcă-n apocalipsă am
INELUL NIBELUNGILOR de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384322_a_385651]
-
Acasa > Poeme > Devotament > DRAGOBETE, ZEU DACIC Autor: Ionel Grecu Publicat în: Ediția nr. 1514 din 22 februarie 2015 Toate Articolele Autorului DRAGOBETE, ZEU DACIC Dragobete, zeu dacic, Chip angelic și puternic, Tânăr, chipeș și cu plete, Faci de dragoste la fete. Aduci iubirea în suflet, Pe
DRAGOBETE, ZEU DACIC de IONEL GRECU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382404_a_383733]
-
Acasa > Poeme > Devotament > DRAGOBETE, ZEU DACIC Autor: Ionel Grecu Publicat în: Ediția nr. 1514 din 22 februarie 2015 Toate Articolele Autorului DRAGOBETE, ZEU DACIC Dragobete, zeu dacic, Chip angelic și puternic, Tânăr, chipeș și cu plete, Faci de dragoste la fete. Aduci iubirea în suflet, Pe fețe pui numai zâmbet. Aduni păsările-n stoluri Și le-mperechezi în ceruri. Zburător nemuritor, Adoratul zânelor, Sărbătoare a
DRAGOBETE, ZEU DACIC de IONEL GRECU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382404_a_383733]
-
Acasa > Poeme > Devotament > DRAGOBETE, ZEU DACIC Autor: Ionel Grecu Publicat în: Ediția nr. 1514 din 22 februarie 2015 Toate Articolele Autorului DRAGOBETE, ZEU DACIC Dragobete, zeu dacic, Chip angelic și puternic, Tânăr, chipeș și cu plete, Faci de dragoste la fete. Aduci iubirea în suflet, Pe fețe pui numai zâmbet. Aduni păsările-n stoluri Și le-mperechezi în ceruri. Zburător nemuritor, Adoratul zânelor, Sărbătoare a naturii Mult iubită
DRAGOBETE, ZEU DACIC de IONEL GRECU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382404_a_383733]
-
le sărute cu dor. Busuioc sfințit sub pernă Să își pună fetele Și iubitul să îl afle De la zeul Dragobete, Junele frumos și bun, Patronul dragostei la români, Ce sărută fetele, Le face dragostele. Ionel GRECU Referință Bibliografică: DRAGOBETE, ZEU DACIC / Ionel Grecu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1514, Anul V, 22 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ionel Grecu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
DRAGOBETE, ZEU DACIC de IONEL GRECU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382404_a_383733]
-
mea doar Domnul Dumnezeul Meu trebuie să știe. Afișarea publică este un teatru de bâlci. Morții cu morții dar și vii cu vii. De îndată ce plecatul este depus pe patul său de veci, ce rămași, eventual după praznicul tradițional de origine Dacică, vii ar trebui să-și îngroape de îndată normala suferință creată de despărțire, în muncă. Oare de ce trierea obiectelor rămase, în special al actelor în țara birocratică în care trăim, poate începe numai la 40 zile? Pentru o văduvă nu
PA, TIBIC MIC! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383911_a_385240]
-
latină) și „dava” (cetate sau apă). Bogdan Petriceicu Hașdeu susține etimologia din germanicul „meuld” (scobitură, carieră, culoar de scurgere). Autorul cărții crede că „mai apropiată de realitate ar fi cea potrivit căreia numele de Moldova derivă din cuvintele din limba dacică: molta și dava." (Cap. II Ruginoasa, ieri - pag 35). Capitolul acesta se încheie cu o interesantă, incitantă, dar foarte bine documentată incursiune în procesul de formare a poporului și limbii române. Atât de incitantă încât, ajungând cu lectura aici, formația
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]
-
Libertatea cuvântului și istoria, Să ne pună lacăt la gură, la cuvânt Și să ne spele rapid memoria... Vor să ne spulbere democrația Ce-am câștigat-o prin luptă și chin, Să transforme în mascaradă istoria, Uitând de-al nostru dacic destin... Adevărul trebuie să fie scos la iveală, Nu trebuie ascuns în legi antiromâne Ce creează comfuzii, falsuri, amețeală, Sfidând mulțimea, ce în curaj rămâne. Strâns-am un mănunchi de vise Ce s-au topit ca frunza-n vânt, Ca
VISE DESTRĂMATE de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384039_a_385368]
-
cea mai românească a Bucovineanului de peste Prut... Vorbească el românește ori rusește, e peste tot română, pe când numai trecând Nistrul găsești neexpresivele fizionomii ale Slavilor de Nord. Bucovina de când s-a pomenit, nu a fost sub dominarea slavă....[...] Numirile sunt dacice și nu rusnece: Cernăuți, Craiova, Brăila. Mănăstiri cu denumiri slave: Vorona (în Moldova), Cernica (în Muntenia), Dobrovățul. Numiri grecești: Agapia, Agatonul, Stavropoles. Numirile râurilor și orașelor sunt dace: Bistrița, Siretul, Prutul. Numele satelor sunt românești: Frasinul, Ulmul, Șipotul, Sulița. Bucovina
CU DORUL „LUCEAFĂRULUI” O ÎNTREAGĂ NAȚIUNE A RĂMAS! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383306_a_384635]
-
cum să aprecieze adevăratele valori. Massmedia se ocupă doar de promovarea falselor aspirații, chiar a faptelor imorale care acum sunt mai mult decât tolerate. În aceste vremuri ne pierdem identitatea românească, ne uităm sau, mai rău, negăm cu determinare originile dacice/latine, faptul că suntem români și avem un trecut glorios. Suntem un popor curajos, avem sânge de luptători în vene. Acest lucru l-au avut în comun și Burebista, Decebal, Mircea, Țepeș și micuța Măriuca. Atunci când te trezești într-o
MĂRIUCA ZAHARIA-COPILUL CU SUFLETUL UNUI SOLDAT de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1186 din 31 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383404_a_384733]
-
din trupurile lor în calea valurilor păgâne care le potopeau țarinile pustiindu-le precum lăcustele dansul caprelor și urșilor la răscruce de ani și ahourile plugușoarelor printre muscele ne amintesc că ne sunt străvechi rădăcinile de la facerea lumii înfipte-n dacic meleag că strămoșii trăiră la răscrucea vieții și-a morții. Spiritul sfânt din colinde urătorii între ani cu pocnet din bice și clopoțiri argintii scutură din somnul greu- spiritul lupului alb reînviind la români colindul cu florile dalbe vitejia străbună
PLUGUȘORUL DIN CARPAȚI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382868_a_384197]
-
sute de kilometri. Nimeni nu poate spune dacă au fost făcute de mâna omului sau de forța naturii. Iar asemenea tuneluri ar exista și în Bucegi. Se vorbește și despre faptul că pe Vârful Omu ar fi fost un sanctuar dacic, așa cum au mai fost și pe alte creștete ale munților, în Retezat și Ceahlău. Acesta este supranumit “triunghiul de aur” al Daciei datorită energiilor impresionat de mari care se presupune că se regăsesc în cele trei puncte. De-a lungul
Serviciului Secret American în Munţii Bucegi ( ? ) [Corola-blog/BlogPost/92843_a_94135]
-
cu păduri dese. Învăluit de acest mister, s-a născut mitul getic, ce a devenit unul dintre cele mai obsedante și mai puternice mituri din imaginația anticilor. Originea acestui mit se pare că stă în însăși adâncimea înfricoșătoare a pădurii dacice, ea fiind, cum evocă anticii, adăpostul acestui popor și, clar pentru noi astăzi, sursa existenței și dezvoltării lui. Codrul este invocat și în prezent, în reminiscențe de formule magice, ca exemplu,,foaie verde”, ascunsă în cântecul popular. Romanii, dar și
Pădurea românească. Trecut, prezent şi viitor în conştiinţa poporului român [Corola-blog/BlogPost/92990_a_94282]
-
dacilor, învăluite la rândul lor în aceeași taină a misterului, cunoșteau această pădure de departe, când se vedeau nevoiți să o ocolească - sau mai de aproape când, în întunecimea ei, pierea vreo legiune sau un general faimos. Atunci, umbra pădurii dacice ajungea până la Roma, și de ea vorbeau poeți și cronicari, care notau dezastrele petrecute acolo. Ca exemple, în anul 74 i.H., Caius Scribonius Curio, care îi învinsese pe dardani în Tracia, voia să-i supună și pe daci și
Pădurea românească. Trecut, prezent şi viitor în conştiinţa poporului român [Corola-blog/BlogPost/92990_a_94282]
-
adevăraților români cu ucigașii neamului spre rușinea noastră a acelora care mai avem curajul să ne numim...ROMÂNI”. Ne-au fost tăiate pădurile puse cu sudoarea părinților noștri și duse în alte pământuri mai fertile... Ne-a fost furat aurul dacic de 2000 de ani și se continuă și azi sub semnătura iudelor și cozilor de topor, trădători a tot ceea ce este sfânt românesc. Suntem forțați prin unele locuri dacice să vorbim și o altă limbă, dacă vrem să fim europeni
„ONOARE PATRIEI!” „A FOST TĂIAT UN BRAD BĂTRÂN…” [Corola-blog/BlogPost/92989_a_94281]
-
duse în alte pământuri mai fertile... Ne-a fost furat aurul dacic de 2000 de ani și se continuă și azi sub semnătura iudelor și cozilor de topor, trădători a tot ceea ce este sfânt românesc. Suntem forțați prin unele locuri dacice să vorbim și o altă limbă, dacă vrem să fim europeni și să avem un loc de muncă, altminteri suntem ajutați în mod democratic să trecem „granița” așa cum o făceau fugind părinții noștri din calea puhoiului hungaroido-udemerist, marele democrat al
„ONOARE PATRIEI!” „A FOST TĂIAT UN BRAD BĂTRÂN…” [Corola-blog/BlogPost/92989_a_94281]
-
Readucerea în țară a unui lot de monede dacice din aur si a unor podoabe dacice din argint, recuperate recent în Germania. Muzeul Național de Istorie a României anunță organizarea conferinței de presă “Noi piese adăugate Tezaurului Istoric al României - Readucerea în țară a unui lot de monede dacice
Monede dacice din aur recuperate din Germania [Corola-blog/BlogPost/93478_a_94770]
-
Readucerea în țară a unui lot de monede dacice din aur si a unor podoabe dacice din argint, recuperate recent în Germania. Muzeul Național de Istorie a României anunță organizarea conferinței de presă “Noi piese adăugate Tezaurului Istoric al României - Readucerea în țară a unui lot de monede dacice din aur și a unor podoabe dacice
Monede dacice din aur recuperate din Germania [Corola-blog/BlogPost/93478_a_94770]
-
dacice din aur si a unor podoabe dacice din argint, recuperate recent în Germania. Muzeul Național de Istorie a României anunță organizarea conferinței de presă “Noi piese adăugate Tezaurului Istoric al României - Readucerea în țară a unui lot de monede dacice din aur și a unor podoabe dacice din argint, recuperate recent în Germania”, care va avea loc marți, 30 iulie, începând cu ora 13:00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr.12. În cadrul acestei conferințe, care va avea loc în
Monede dacice din aur recuperate din Germania [Corola-blog/BlogPost/93478_a_94770]
-
dacice din argint, recuperate recent în Germania. Muzeul Național de Istorie a României anunță organizarea conferinței de presă “Noi piese adăugate Tezaurului Istoric al României - Readucerea în țară a unui lot de monede dacice din aur și a unor podoabe dacice din argint, recuperate recent în Germania”, care va avea loc marți, 30 iulie, începând cu ora 13:00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr.12. În cadrul acestei conferințe, care va avea loc în prezența domnului Augustin Lazăr, Procuror general al
Monede dacice din aur recuperate din Germania [Corola-blog/BlogPost/93478_a_94770]
-
general al Muzeului Național de Istorie a României, vor fi prezentate piesele de patrimoniu readuse în țară sâmbătă, 27 iulie 2013, părți ale unor tezaure mai mari, recuperate recent în Germania. Readucerea în țară a celor cinci stateri de aur dacici de tip Koson și a celor 14 podoabe de argint dacice, reprezintă încununarea cu succes a peste doi ani de muncă, la care au participat magistrați de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, ofițeri de poliție, funcționari din Ministerul
Monede dacice din aur recuperate din Germania [Corola-blog/BlogPost/93478_a_94770]
-
piesele de patrimoniu readuse în țară sâmbătă, 27 iulie 2013, părți ale unor tezaure mai mari, recuperate recent în Germania. Readucerea în țară a celor cinci stateri de aur dacici de tip Koson și a celor 14 podoabe de argint dacice, reprezintă încununarea cu succes a peste doi ani de muncă, la care au participat magistrați de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, ofițeri de poliție, funcționari din Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Consulatul General al României
Monede dacice din aur recuperate din Germania [Corola-blog/BlogPost/93478_a_94770]