392 matches
-
tradiții al acestora. Cele cîteva generații care au trăit În aceste condiții au evoluat În bună măsură divergent față de moldovenii de la vest de Prut, rămînÎnd Însă În interiorul tiparelor comune. O probează din nou Vasile Stati cu harta repartiției dialectale a dacoromânului, căruia Îi subordonează limba moldovenească. Harta de la p. 183 a dicționarului include Într-un singur tot, Într-o varietate lingvistică vorbirea folosită pe un spațiu foarte larg, cuprinzînd nu numai Moldova istorică, ci și estul, nordul și centrul Transilvaniei și
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
moldove; În rest nu ne putem pronunța, chiar cînd Vasile Stati adaugă pe harta lui H. Mihăescu limba moldovenească, uitînd să precizeze ce-i aparține. Cel care are cunoștințe minime de dialectologie știe ca graiurile de tip moldovean, din cadrul dialectului dacoromân, nu se limitează la teritoriul Moldovei istorice, nici măcar după teoria conform căreia dacoromânul are cinci subdialecte. În ultimul timp se reia din ce În ce mai des părerea lingvistului ieșean A. Philippide (moldovean?) care susținea Împărțirea dacoromânului În graiuri de tip nordic sau moldovenesc
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
harta lui H. Mihăescu limba moldovenească, uitînd să precizeze ce-i aparține. Cel care are cunoștințe minime de dialectologie știe ca graiurile de tip moldovean, din cadrul dialectului dacoromân, nu se limitează la teritoriul Moldovei istorice, nici măcar după teoria conform căreia dacoromânul are cinci subdialecte. În ultimul timp se reia din ce În ce mai des părerea lingvistului ieșean A. Philippide (moldovean?) care susținea Împărțirea dacoromânului În graiuri de tip nordic sau moldovenesc și graiuri de tip sudic sau muntenesc. După Emanuel Vasiliu, nici măcar . Procesul de
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
ca graiurile de tip moldovean, din cadrul dialectului dacoromân, nu se limitează la teritoriul Moldovei istorice, nici măcar după teoria conform căreia dacoromânul are cinci subdialecte. În ultimul timp se reia din ce În ce mai des părerea lingvistului ieșean A. Philippide (moldovean?) care susținea Împărțirea dacoromânului În graiuri de tip nordic sau moldovenesc și graiuri de tip sudic sau muntenesc. După Emanuel Vasiliu, nici măcar . Procesul de dezmembrare a românei comune s-a derulat Între secolele al X-lea și al XII-lea (poate chiar al XIV
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
sudic sau muntenesc. Folosindu-se de aceste nume, Vasile Stati ar fi putut, și nu Înțelegem de ce n-a făcut-o, să extindă limba moldovenească peste tot teritoriul de la nord de linia Carpaților. A preferat să se limiteze la Împărțirea dacoromânului În cinci subdialecte, care Îi creează impresia unei mai lesnicioase susțineri a existenței limbii moldovenești, folosindu-se În mod arbitrar de principii ca identitate etnică, memorie istorică, conștiință lingvistică, pe care le aplică discreționar, neglijînd un fapt important: oricum s-
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
apoi la Iași, în zece zile. Arhimandritul de Suceava, Lemini, era în fruntea tuturor demersurilor din Bucovina și se pare că lucra cu perseverență la atingerea scopului românilor: „eliberarea de sub protecția Rusiei și formarea unui regat cu numele de Regatul DacoRomân”. Zvonul că armatele rusești vor ocupa țara nu era crezut. De exemplu, ordinul de a se expedia făină precum și alte provizii pentru armata rusă a stârnit râsul 04. După cum afirma la Brăila D. Golescu, exista convingerea că „Franța, Austria și
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
anularea cuvintelor, ori a părților de cuvinte sau a sunetelor inutile în comunicare. Avem în vedere un principiu incontestabil firesc, ținând cont de datele reale și interpretarea logică a informațiilor istoriei, fără părtinire; anume acela al continuității neîntrerupte a poporului dacoromân, implicit și a limbii sale, pe acest teritoriu, dincolo de orice împiedicare în prejudecăți, ori neadevăruri perpetuate din ignoranță, sau și mai rău, din interese condamnabile ale unor populații vecine, venitoare mult mai târziu pe pământurile noastre. Vom aborda pe scurt
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
acceptat, dar demonstrat și anume că acest munte sfânt era dintotdeauna Muntele Godeanu Prezentăm formele în evoluție pentru edificare: Kogaionus=Kogaionu=Kodeonu=Kodeanu= Godeanu Înțelegem că există continuitate în ființarea limbii dacoromâne, ce se pierde în negura veacurilor, că poporul dacoromân, ca și limba sa n-au putut dispărea, cum se susține, în 165 de ani de stăpânire romană numai pe un sfert din teritoriul vechii Dacii, că ne scăldăm într-o mare de cuvinte dacice, că foarte multe din acele
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
de sacru, care o exprimă conform tendințelor generale ale comunicării, mai sintetic. Am pornit în demersul nostru sondând adâncimile cele mai întunecate ale istoriei noastre, prezente și în colindele străvechi, creații ce consfințesc o înaltă spiritualitate și cultură a poporului dacoromân. Aceasta arată extraordinara forță vitală a poporului, care a păstrat peste milenii același sens sacru al refrenelor colindelor, pe care îl găsim cu aceeași funcție de slăvire a Creatorului Suprem în ecteniile din Sf.Liturghie, de azi, din biserica ortodoxă, revenind
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
dintre Prut și Nistru populația românească fusese masiv deznaționalizată pînă la sfîrșitul veacului al XIX-lea. Este motivul pentru care românii din afara granițelor statelor românești și-au considerat limba ca pe cel mai de seamă bun moștenit. Și nu mai dacoromânii. În 1901, Calendarul poporului bucovinean publica vestita Dimîndare părintească, numită și Marseillaise-a aromânilor, pentru cutremurătoarele cuvinte adresate celor tentați a-și abandona limba și legea: ,, Cine-și lasă limba lui / Arză-l para focului / Să se zbată viu, pe loc
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
în vatra părintească / Pruncii să nu și-i fericească, / Nunți să nu le deie sorții, / Să nu-și legene nepoții. Cei ce fug de-ale lor mume / Și de părintescul nume / N-aibă harul Domnului / Și dulceața somnului“ (transpunere în dacoromân de Kira Iorgoveanu) <footnote Vorbele episcopului Amfilochie al Hotinului, stăpînite de morala păstorului creștin, înfierau și ele la mijlocul veacului al XIX-lea: ,,cel ce n-are priință și dragoste pentru patria sa, adică pentru țara și limba în care s-
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Univers enciclopedic, București, 2001, p. 349: „nici o izoglosă fonetică, gramaticală sau lexicală referitoare la fondul tradițional nu separă Prutul de restul ariei moldovene comune, ci toate izoglosele prin care se disting grupările de graiuri (nordice, centrale și sudice) din cadrul subdialectului dacoromân menționat au direcția de la vest la est, întinzîndu-se și peste Prut și Nistru“. footnote> este un fapt care pentru cei de rea credință oricum nu contează. In dicționarul citat se afirmă că moldovenii, ca oricare altă comunitate, „au dreptul de
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
al acestora. Cele cîteva generații care au trăit în aceste condiții au evoluat în bună măsură divergent față de moldovenii de la vest de Prut, rămînînd însă în interiorul tiparelor comune. O probează din nou Vasile Stati cu harta repartiției dialectale a dacoromânului, căruia îi subordonează limba moldovenească. Harta de la p. 183 a dicționarului include într-un singur tot, într-o varietate lingvistică vorbirea folosită pe un spațiu foarte larg, cuprinzînd nu numai Moldova istorică, ci și estul, nordul și centrul Transilvaniei și
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
moldove; în rest nu ne putem pronunța, chiar cînd Vasile Stati adaugă pe harta lui H. Mihăescu „limba moldovenească“, uitînd să precizeze ce-i aparține. Cel care are cunoștințe minime de dialectologie știe ca graiurile de tip moldovean, din cadrul dialectului dacoromân, nu se limitează la teritoriul Moldovei istorice, nici măcar după teoria conform căreia dacoromânul are cinci subdialecte. În ultimul timp se reia din ce în ce mai des părerea lingvistului ieșean A. Philippide (moldovean?) care susținea împărțirea dacoromânului în graiuri de tip nordic sau moldovenesc
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
harta lui H. Mihăescu „limba moldovenească“, uitînd să precizeze ce-i aparține. Cel care are cunoștințe minime de dialectologie știe ca graiurile de tip moldovean, din cadrul dialectului dacoromân, nu se limitează la teritoriul Moldovei istorice, nici măcar după teoria conform căreia dacoromânul are cinci subdialecte. În ultimul timp se reia din ce în ce mai des părerea lingvistului ieșean A. Philippide (moldovean?) care susținea împărțirea dacoromânului în graiuri de tip nordic sau moldovenesc și graiuri de tip sudic sau muntenesc. După Emanuel Vasiliu, nici măcar „nu a
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
ca graiurile de tip moldovean, din cadrul dialectului dacoromân, nu se limitează la teritoriul Moldovei istorice, nici măcar după teoria conform căreia dacoromânul are cinci subdialecte. În ultimul timp se reia din ce în ce mai des părerea lingvistului ieșean A. Philippide (moldovean?) care susținea împărțirea dacoromânului în graiuri de tip nordic sau moldovenesc și graiuri de tip sudic sau muntenesc. După Emanuel Vasiliu, nici măcar „nu a existat o perioadă de comunitate a dialectelor dacoromâne, o așa-numită dacoromână comună. De la faza română comună se trece direct
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
sudic sau muntenesc. Folosindu-se de aceste nume, Vasile Stati ar fi putut, și nu înțelegem de ce n-a făcut-o, să extindă limba moldovenească peste tot teritoriul de la nord de linia Carpaților. A preferat să se limiteze la împărțirea dacoromânului în cinci subdialecte, care îi creează impresia unei mai lesnicioase susțineri a existenței limbii moldovenești, folosindu-se în mod arbitrar de principii ca identitate etnică, memorie istorică, conștiință lingvistică, pe care le aplică discreționar, neglijînd un fapt important: oricum s-
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
a avansat în prim-planul preocupărilor sale proza de dimensiuni mari, concepută ca romane multivolume sau cu serii istorice cu evidente conotații programatice. Din a doua categorie face parte și Mihail Diaconescu, care și-a extras materia epică din spațiul dacoromân al ultimelor două milenii. Fascinația unor asemenea construcții epice este indusă de continua descoperire a fluidului viu care circulă prin arterele nevăzute ale unei națiuni cu istorie proprie. Mihail Diaconescu este, probabil, singurul prozator român care a simțit, după Eminescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
decorați pentru eroism, dar nu a existat niciun articol referitor la regimul român din regiune sau la actele criminale săvârșite de acesta. În ajunul eliberării orașului, Ilya Ehrenburg a publicat un articol, în care ridiculiza Administrația Română din Odessa, pretenția “dacoromânilor” asupra Transnistriei și - 45 “realizările pionierilor României Mari”, care se rezumau, după părerea sa, la, cel mult, înființarea unor bordeluri în Odessa 1. Un alt raport sovietic, a fost realizat imediat după eliberarea orașului ODESSA, de către Comitetul Județean al Partidului
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
decorați pentru eroism, dar nu a existat niciun articol referitor la regimul român din regiune sau la actele criminale săvârșite de acesta. În ajunul eliberării orașului, Ilya Ehrenburg a publicat un articol, în care ridiculiza Administrația Română din Odessa, pretenția “dacoromânilor” asupra Transnistriei și “realizările pionierilor României Mari”, care se rezumau, după părerea sa, la, cel mult, înființarea unor bordeluri în Odessa. Un alt raport sovietic, a fost realizat imediat după eliberarea orașului ODESSA, de către Comitetul Județean al Partidului Comunist raportul
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
ar. = arabă, arăbesc arom. = aromână, aromânesc art. = articulat bg. = bulgar(ă), bulgăresc bol. = bolognez brus. = belarus(ă) cal. = calabrez cap. = capitol cat. = catalan(ă) ceh. = ceh(ă) cf. = confer (= compară cu...) dan. = danez(ă) der. = derivat dial. = dialect(al) drom. = dacoromân engl. = englez(ă) esp. = esperanto est. = eston(ă) f. = feminin finl. = finlandez(ă) fr. = francez(ă) friul. = friulan(ă) germ. = german(ă) gr. = greacă, grecesc irom. = istroromân(ă) isl. = islandez(ă) i.sp. = iudeospaniol(ă) it. = italian(ă) înv. = învechit
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
culturile arhaice și tradiționale, plânsului i se acordau valențe magice; ele se întemeiau, în general, pe analogia lacrimi=ploaie. Plânsul ritual, în cadrul ceremoniilor funebre (bocetul), e cunoscut aproape la toate popoarele europene; la unele dintre ele, cum e și cazul dacoromânilor, a existat și instituția bocitoarelor profesioniste: ele au contribuit la cizelarea artistică a unor texte poetice funerare de mare profunzime și sensibilitate umană. Pe lângă tristețea despărțirii, aceste cântece funebre constituiau un adevărat ghid pentru sufletul „dalbului de pribeag“ în lunga
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Hristea Diana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107370]
-
și frazeologice. După cum spunea Joseph Vendryes, "Peninsula Balcanică a fost dintotdeauna și rămîne un puzzle de limbi, ca și de rase, de naționalități și de religii"3. Acest conglomerat are în vedere limbi indo-europene slave (bulgară, macedoneană, sîrbo-croată), romanice (dialectele dacoromân, aroman, meglenoroman și istroroman ale limbii române, dar și iudeospaniola - ladino), albaneză, greacă și țigăneasca (rromani). Se aduce în discuție și turcă, limba uralo-altaică222. Unii romaniști ajung chiar să individualizeze limba română în context romanic prin "balcanismul" sau: "Sub aspect
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
familia indo-europeană, ramura indo-ariană, grupul indic central; SVO; adj. - subst. latină, greacă, chirilica, arabă 309. romanșa O Elveția (cantonul Grisons); dialect occidental al limbii retoromane familia indo-europeană, romanica, grupul galoromanic sau italo-romanic; flexionara; silabica; SVO latină 310. română O (dialectul dacoromân) România, Republica Moldova / N Ucraina. Aparține, atît geografic, cît și lingvistic, Romániei341 orientale. Latină dunăreana, izolată de lumea romanica occidental a început să capete prin sec. V trăsături proprii care duc la formarea limbii române (sec. VII-VIII). Latină s-a transformat
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
dunăreana, izolată de lumea romanica occidental a început să capete prin sec. V trăsături proprii care duc la formarea limbii române (sec. VII-VIII). Latină s-a transformat în română înainte de contactul acesteia cu slavă veche. Patru mari grupe de dialecte: dacoromân (identificat, impropriu cu limba română), aroman (macedoromân), meglenoroman, istroroman. Ultimele 3 sînt numite dialecte sud-dunărene. Dialectul aroman are cca 500000 de vorbitori în Grecia, Albania, Macedonia, Șerbia, Bulgaria și România. Singurul dialect sud-dunărean în care s-a dezvoltat o literatura
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]