326 matches
-
Darwinismul social este o teorie sociologică, care aplică societății teoria lui Darwin despre evoluția prin selecție naturală. Darwinismul social a fost popular pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, până la sfârșitul celui de al doilea război mondial. Susținătorii darwinismului social îl foloseau
Darwinism social () [Corola-website/Science/314291_a_315620]
-
Darwinismul social este o teorie sociologică, care aplică societății teoria lui Darwin despre evoluția prin selecție naturală. Darwinismul social a fost popular pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, până la sfârșitul celui de al doilea război mondial. Susținătorii darwinismului social îl foloseau la justificarea inechității sociale, ca fiind de proveniență meritocratică. Creatorul darwinismului social a fost Herbert Spencer, care
Darwinism social () [Corola-website/Science/314291_a_315620]
-
Darwinismul social este o teorie sociologică, care aplică societății teoria lui Darwin despre evoluția prin selecție naturală. Darwinismul social a fost popular pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, până la sfârșitul celui de al doilea război mondial. Susținătorii darwinismului social îl foloseau la justificarea inechității sociale, ca fiind de proveniență meritocratică. Creatorul darwinismului social a fost Herbert Spencer, care a adaptat darwinismul la propriile sale teorii, prin care susținea că cei bogați și puternici erau cei mai bine adaptați
Darwinism social () [Corola-website/Science/314291_a_315620]
-
Darwin despre evoluția prin selecție naturală. Darwinismul social a fost popular pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, până la sfârșitul celui de al doilea război mondial. Susținătorii darwinismului social îl foloseau la justificarea inechității sociale, ca fiind de proveniență meritocratică. Creatorul darwinismului social a fost Herbert Spencer, care a adaptat darwinismul la propriile sale teorii, prin care susținea că cei bogați și puternici erau cei mai bine adaptați climatului social și economic al vremii lor. Selecția naturală îi permitea să afirme că
Darwinism social () [Corola-website/Science/314291_a_315620]
-
fost popular pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, până la sfârșitul celui de al doilea război mondial. Susținătorii darwinismului social îl foloseau la justificarea inechității sociale, ca fiind de proveniență meritocratică. Creatorul darwinismului social a fost Herbert Spencer, care a adaptat darwinismul la propriile sale teorii, prin care susținea că cei bogați și puternici erau cei mai bine adaptați climatului social și economic al vremii lor. Selecția naturală îi permitea să afirme că era natural, normal și corect ca cei puternici să
Darwinism social () [Corola-website/Science/314291_a_315620]
-
adaptat nu era doar naturală, ci și corectă din punct de vedere moral. Prin urmare, era imoral ca cei mai slabi să fie asistați, deoarece aceasta ar fi dus la supraviețuirea și chiar la reproducerea unora care erau fundamental neadaptați. Darwinismul social a fost utilizat în Marea Britanie în special pentru a justifica colonialismul. Scăderea natalității în rândul celor bogați și puternici părea a fi o indicație că aceștia pierd, de fapt, lupta pentru existență, infirmând, practic, teoria darwinismului social.
Darwinism social () [Corola-website/Science/314291_a_315620]
-
erau fundamental neadaptați. Darwinismul social a fost utilizat în Marea Britanie în special pentru a justifica colonialismul. Scăderea natalității în rândul celor bogați și puternici părea a fi o indicație că aceștia pierd, de fapt, lupta pentru existență, infirmând, practic, teoria darwinismului social.
Darwinism social () [Corola-website/Science/314291_a_315620]
-
și originalitate inestimabilă. Ideile lui Hitler s-au întemeiat pe o concepție rasistă. El considera că omenirea poate fi împărțită pe baza unei ierarhii valorice a raselor și că viața nu reprezintă nimic altceva decât supraviețuirea celor adaptabili. Credea că „darwinismul social” se extinde la lupta între rase, și întocmai cum animalele se luptă pentru hrană și perpetuare, tot așa și în specia umană cei puternici înlătură sângele (caracterele presupus ereditare) celor slabi. „Poporul de stăpâni” („"Herrenvolk"”) era de "rasă ariană
Județul Arad () [Corola-website/Science/296648_a_297977]
-
bază al nazismului. Ideile lui Hitler s-au întemeiat pe o concepție rasistă. El considera că omenirea poate fi împărțită pe baza unei ierarhii valorice a raselor și că viața nu reprezintă nimic altceva decât supraviețuirea celor adaptabili. Credea că „darwinismul social” se extinde la lupta între rase, și întocmai cum animalele se luptă pentru hrană și perpetuare, tot așa și în specia umană cei puternici înlătură sângele (caracterele presupus ereditare) celor slabi. „Poporul de stăpâni” („"Herrenvolk"”) era de "rasă ariană
Nazism () [Corola-website/Science/296739_a_298068]
-
Mai mult, niciunuia dintre personajele principale nu i se specifică numele. În a doua jumătate a anilor '80, Wells s-a pregătit ca profesor de științe, unul dintre profesorii săi fiind T. H. Huxley, un avocat important și faimos al darwinismului. Ulterior, el a predat științe, iar prima sa care a fost una de biologie. În 1894, s-a alăturat colectivului revistei științifice "Nature". Mare parte a operei sale se remarcă prin faptul că transformă ideile contemporane din domeniul științei și
Războiul lumilor () [Corola-website/Science/323090_a_324419]
-
a conduce datorită superiorității sale asupra altor rase. Romanul dramatizează și ideea raselor prezentată în darwinsimul social, o ideologie destul de în vogă la acea vreme. Marțienii își exercită asupra oamenilor 'dreptul' lor de rasă superioară, mai avansată pe scara evoluției. Darwinismul social a fost o teorie pornită de la selecția naturală prezentată de Darwin și aplicată grupurilor etnice și claselor sociale. Se sugera că succesul acestor grupuri etnice diferite în problemele mondiale, precum și clasele sociale din cadrul unei societăți se datorau forțelor evoluției
Războiul lumilor () [Corola-website/Science/323090_a_324419]
-
privit toate problemele din punctul de vedere al statului, fără să ia în considerație voința cetățenilor. Din acest motiv, Junii Turci au fost mai înclinați spre teoriile autoritariste. Junii Turci s-au simțit de aceea atrași de teorii precum pozitivismul, darwinismul social și elitismul lui Gustave Le Bon și au apărat reformele făcute de sus în jos, oponându-se ideii egalității cetățenilor. În ceea ce privește naționalismul, Junii Turci au trecut printr-o serie de transformări graduale. Începând cu perioada Tanzimatului, când cetățenii neturci erau
Junii Turci () [Corola-website/Science/324359_a_325688]
-
cu ostilitatea față de religiile „straine”, precum creștinismul, iudaismul, islamul etc. Formațiile promovează păgânismul etnic european, ocultismul și satanismul. Hendrik Mobus din Absurd a descris nazismul drept „cea mai perfectă și realistă sinteză a conceptului satanist de „vointa de putere”, a darwinismului social elitist, legat de păgânismul arian germanic. Membrii formației Der Stumer (numită după un ziar antisemit editat de Julius Streicher) sunt simpatizanți ai hitlerismului ezoteric, inspirându-se din lucrările lui Julius Evola și Savitri Devi. Conform autorului Benjamin Noys, „Dacă
National Socialist black metal () [Corola-website/Science/329888_a_331217]
-
să pună la îndoială status quo darwinist, întrebați-vă de ce Wright și Kimura au reușit să-l schimbe, dar nu și Behe. Răspunsul e, cred eu, simplu: Wright și Kimura știau despre ce vorbesc.” Susținerile din "A Scientific Dissent from Darwinism" au fost respinse de comunitatea științifică. Matthew J. Brauer și Daniel R. Brumbaugh au afirmat că susținătorii designului inteligent „produc dizidență în mod artificial” pentru a putea explica lipsa dezbaterii științifice a tezelor lor: „Tezele «științifice» ale unor neo-creaționiști cum
Critica teoriei evoluției (biologie) () [Corola-website/Science/330754_a_332083]
-
contra, explicațiile creaționiste presupunând intervenția directă a supranaturalului în lumea fizică nu sunt falsificabile, deoarece orice rezultat al unui experiment sau cercetări ar putea fi rodul acțiunilor imprevizibile ale unei divinități omnipotente. În 1976, filosoful Karl Popper a afirmat că „Darwinismul nu este o teorie științifică testabilă, ci un program metafizic de cercetare.” Mai târziu a retractat, afirmând că „teoria selecției naturale este dificil de testat” în comparație cu alte subiecte științifice. Cea mai directă dovadă că teoria evoluției este falsificabilă ar putea
Critica teoriei evoluției (biologie) () [Corola-website/Science/330754_a_332083]
-
s-a datorat marelui respect manifestat pentru omul de știință genial, dar de modă veche Agassiz, sub al cărui patronaj Shaler a urmat în ierarhia de la Harvard. Când propria lui poziție de la Harvard a devenit sigură, Shaler a acceptat treptat darwinismul în principiu, dar l-a privit într-un mod neo-Lamarckian. Shaler a extins munca lui Charles Darwin cu privire la importanța râmelor în formarea solului la alte animale, cum ar fi furnicile. Ca și mulți alți evoluționiști ai vremii, Shaler a încorporat
Nathaniel Shaler () [Corola-website/Science/336517_a_337846]
-
cercetări de zoologie, anatomie comparată, embriologie, fiziologie, paleontologie, antropologie și geologie. A studiat structura și funcționarea nervilor și a craniului la vertebrate. A avut o concepție materialistă despre lumea vie, el fiind printre primii și cei mai înfocați susținători ai darwinismului. Din anul 1859, a început să publice lucrări documentate științific pentru combaterea ideilor și teoriilor care se opuneau darwinismului. A pus în evidență bazele filosofice ale darwinismului, susținând principii materialiste pe care le numea însă agnosticism (în loc de materialism). Este primul
Thomas Henry Huxley () [Corola-website/Science/334255_a_335584]
-
craniului la vertebrate. A avut o concepție materialistă despre lumea vie, el fiind printre primii și cei mai înfocați susținători ai darwinismului. Din anul 1859, a început să publice lucrări documentate științific pentru combaterea ideilor și teoriilor care se opuneau darwinismului. A pus în evidență bazele filosofice ale darwinismului, susținând principii materialiste pe care le numea însă agnosticism (în loc de materialism). Este primul zoolog care a afirmat deschis descendența omului din maimuță, ca o consecință a aplicării darwinismului în antropogeneză. Biologul britanic
Thomas Henry Huxley () [Corola-website/Science/334255_a_335584]
-
despre lumea vie, el fiind printre primii și cei mai înfocați susținători ai darwinismului. Din anul 1859, a început să publice lucrări documentate științific pentru combaterea ideilor și teoriilor care se opuneau darwinismului. A pus în evidență bazele filosofice ale darwinismului, susținând principii materialiste pe care le numea însă agnosticism (în loc de materialism). Este primul zoolog care a afirmat deschis descendența omului din maimuță, ca o consecință a aplicării darwinismului în antropogeneză. Biologul britanic Thomas Henry Huxley, darwinist convins, a combătut criticii
Thomas Henry Huxley () [Corola-website/Science/334255_a_335584]
-
teoriilor care se opuneau darwinismului. A pus în evidență bazele filosofice ale darwinismului, susținând principii materialiste pe care le numea însă agnosticism (în loc de materialism). Este primul zoolog care a afirmat deschis descendența omului din maimuță, ca o consecință a aplicării darwinismului în antropogeneză. Biologul britanic Thomas Henry Huxley, darwinist convins, a combătut criticii clericali ai darwinismului, manifestându-se, în deosebi, în cadrul unei polemici deschise (1860) pe tema evoluției cu episcopul Samuel Wilberforce, supranumit „Sam lingușitorul”, anclanșată cu prilejul unei întâlniri anuale
Thomas Henry Huxley () [Corola-website/Science/334255_a_335584]
-
materialiste pe care le numea însă agnosticism (în loc de materialism). Este primul zoolog care a afirmat deschis descendența omului din maimuță, ca o consecință a aplicării darwinismului în antropogeneză. Biologul britanic Thomas Henry Huxley, darwinist convins, a combătut criticii clericali ai darwinismului, manifestându-se, în deosebi, în cadrul unei polemici deschise (1860) pe tema evoluției cu episcopul Samuel Wilberforce, supranumit „Sam lingușitorul”, anclanșată cu prilejul unei întâlniri anuale (1860) a Asociației Britanice pentru Progresul Științei; dezbaterile purtate au atras atenția opiniei publice. În
Thomas Henry Huxley () [Corola-website/Science/334255_a_335584]
-
este o știință. Diferențele sunt enorme, decizia politică în SUA este încă de la părinții fondatori, de o cantitate uriașe de expertize și de un respect pentru teoreticienii. Societatea anglo- saxonă și în special cea americană născută în ideile dominate de darwinismul social și raționalism crede cu tărie că știința este o așa zisă cale. Patrick Hainey și Alexander George.Din perspectiva analiștilor respectivi situația de criză este caracterizată de apariția unei amenințări și creează stres. Psihologii explică că puși în fașa
Politica externă a Statelor Unite () [Corola-website/Science/335516_a_336845]
-
funcție, și cu toate că s-a ținut de asemenea om de știință, el s-a îndreptat strict împotriva fiziologului și avocatului teoriei evoluționiste germano-elvețian Karl Vogt (1817- 1895), reproșându-i într-o scurtă polemică, publicată în anul 1868, unilateralitate prin sprijinirea Darwinismului, dar a și început să publice cărți științifice în urma cercetărilor sale, începând cu „Viața plantelor” (1870). Deja un an mai târziu a prezentat opera sa revoluționară "Der Führer in die Pilzkunde" conținând și 80 de ilustrații litografice. Dar științele sale
Paul Kummer () [Corola-website/Science/335635_a_336964]
-
și 20.30,la Sala Studio a Teatrului Odeon vor avea loc două reprezentații cu Bull de Mike Bartlett, spectacol care a avut premiera anul trecut. O montare pe baza unui text „greu de încadrat într-un gen, unfel de darwinism social” aregizorului Bobi Pricop, proaspăt nominalizat la Premiile UNITER din acest an. Din distribuție fac parte actorii: Ovidiu Ghiniță, Alex Mihăescu / Alex Mărgineanu, Carmen Vlaga-Bogdan și Andrei Elek. Scenografia poartă semnătura Velicăi Panduru. VÂRFUL AISBERGULUI Vă invităm să fiți martorii
Teatrul Clasic „Ioan Slavici” din Arad, în luna aprilie la București by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105595_a_106887]
-
și 20.30,la Sala Studio a Teatrului Odeon vor avea loc două reprezentații cu Bull de Mike Bartlett, spectacol care a avut premiera anul trecut. O montare pe baza unui text „greu de încadrat într-un gen, unfel de darwinism social” aregizorului Bobi Pricop, proaspăt nominalizat la Premiile UNITER din acest an. Din distribuție fac parte actorii: Ovidiu Ghiniță, Alex Mihăescu / Alex Mărgineanu, Carmen Vlaga-Bogdan și Andrei Elek. Scenografia poartă semnătura Velicăi Panduru. Vă invităm să fiți martorii unei povești
Teatrul Clasic „Ioan Slavici” din Arad, la București by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105643_a_106935]