1,345 matches
-
să nu fie mai târzii ca primele descoperiri monocrome din România. Pentru etapa Starčevo-Criș III datele radio-carbon din România plasează această etapă aproximativ 5600 - 5300 BC, iar ultima etapă a evoluției Starčevo-Criș IV corespunzătoare cu Vinča A aproximativ 5500-5250 BC, datare apropiată de rezultatele din Ungaria unde faza Körös târziu sau Protovinča este datată aproximativ 5770-5230 BC.
Cultura Starčevo-Criș () [Corola-website/Science/302737_a_304066]
-
să aibă a pomeni aceste nu[me]. + Odihnescuse oasele răposaților robilor ... aceștia: erei Stoica b, Voica, Anghel, Ca[l]ina, Gavril, Ioan, ... ..35, Ion, Gligore, Costandin, Călina, Cărst... Stoica, Rucsandra, Iuna, Ana, Opriș, ... Ana, Ion, Lazăr, Lica, Mihail, Androne, ...”". Din datarea acestui pomelnic se păstrează doar ultimele două cifre, 35. În cazul în care pomelnicul ține de momentul refacerilor datate pe iconostas ar putea indica fie anul erei bizantine 7335, adică anul 1827 al erei noastre, fie direct anul 1835, era
Biserica de lemn din Govora () [Corola-website/Science/316457_a_317786]
-
Agaton". Totodată, în unele dintre peșterile din zonă se întâlnesc inscripții și desene rupestre, cu tematică preponderent creștină. Insuficiența informațiilor documentare și aspectul de multe ori straniu sau romantic al complexelor rupestre au iscat o întreagă literatură ce a propus datarea lor atât în preistorie, cât mai ales în perioada de început a creștinismului în secolele III-IV. Opinii diverse și controversate, afirmă existența dovezilor arheologice rupestre asociate creștinismului primar, în timp ce afirmații bine susținute documentar certifică arealul drept vatră de mărturisire creștină
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
î.e.n. Piatra Șoimului I are și II are Se află în arealul satului Nucu, activitatea desfășurând-se aici în secolele XVI-XIX. Localizarea se află pe versantul nord-vestic al culmii "Crucea Spătarului" la 7 km nord de satul Nucu, elementele de datare situând activitatea acesteia în secolele XVI-XVII. Este în ruină, peretele din față fiind prăbușit. Interiorul conține un altar. Numele provine de la stratul gros de funingine de pe tavan. Numele îi vine de la pustnicul "Dionisie" din secolul XIX, care îndeletnicindu-se cu
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
Piatra Șoimului", în peretele abrupt dinspre Valea Ruginoasa și la 7 km de satul Nucu, fiind datată în secolele XVI-XVII. Este în ruinădin cauza seismelor. Este localizată pe culmea "Arsenia" aflată la 8 km nord-vest de satul Nucu. Elementele de datare o situează în secolele XVI-VII. Este parțial ruinată. Alte opinii (având ca argument incizarea crucilor de Malta), indică originea în secolele V-VI sau, extind originea în epoca dacică (având ca argument tehnica de folosire a daltei cu dinți fini
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
VI sau, extind originea în epoca dacică (având ca argument tehnica de folosire a daltei cu dinți fini). Se remarcă o lărgire ulterioară a spațiului interior. Pe peretele nordic s-a aflat un altar. Se află în arealul satului Nucu, datarea situând activitatea desfășurată aici în intervalul secolelor XVI-XIX. Este posibil să mai fie și alte chilii rupestre încă neexplorate, cum este și peștera de la Brăești de pe culmea "Hânsarului", aflată la câteva sute de m de Lacul Hânsaru. Se află în
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
reședință al comunei Brăești la 2 km nord-vest de acesta, pe malul drept al Bălănesei, pe partea vestică a "Văii lui Șerb". Este compus dintr-o încăpere,o intrare înaltă și un etaj superior de tip galerie. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII., precum și cruci de Malta inscripționate (caracteristice secolelor IV-VI). Se află în arealul satului Ruginoasa din comuna Brăești la jumătatea distanței dintre "Vîrful Vulturilor" și punctul "La Oale" (marmite pe care pârâul Pârscovel le-a săpat în
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
caracteristice secolelor IV-VI). Se află în arealul satului Ruginoasa din comuna Brăești la jumătatea distanței dintre "Vîrful Vulturilor" și punctul "La Oale" (marmite pe care pârâul Pârscovel le-a săpat în albia stâncoasă). În interior este fără elemente de datare, dar are în exterior o inscripție cu anul 1414. Se află în arealul satului Ruginoasa din comuna Brăești la 1,5 km nord-est de acesta. Reprezintă o peșteră naturală adaptată de om. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII. Se
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
este fără elemente de datare, dar are în exterior o inscripție cu anul 1414. Se află în arealul satului Ruginoasa din comuna Brăești la 1,5 km nord-est de acesta. Reprezintă o peșteră naturală adaptată de om. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII. Se află în arealul satului Ruginoasa din comuna Brăești. Sunt două încăperi suprapuse, rezultate din adaptarea unei peșteri naturale. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII.Aflându-se pe Culmea Ghiocii, local mai poartă denumirea de "Piatra
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
km nord-est de acesta. Reprezintă o peșteră naturală adaptată de om. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII. Se află în arealul satului Ruginoasa din comuna Brăești. Sunt două încăperi suprapuse, rezultate din adaptarea unei peșteri naturale. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII.Aflându-se pe Culmea Ghiocii, local mai poartă denumirea de "Piatra Ghiocii" și este localizată pe malul drept al pârâului Pârscovelul la 30 m deasupra acestuia, în fața vechii școli.. Se regăsesc aici zeci de desene comparabile cu
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
drept al pârâului Pârscovelul la 30 m deasupra acestuia, în fața vechii școli.. Se regăsesc aici zeci de desene comparabile cu scrierea pictografică. Se află în arealul satului Ruginoasa din comuna Brăești, la 200 de m deasupra satului.Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII.. Se află în arealul satului de Bălănești din comuna Cozieni, fiind de fapt o galerie care s-a prăbușit în 1950. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII. Se afla în arealul satului Begu din comuna Pănătău
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
din comuna Brăești, la 200 de m deasupra satului.Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII.. Se află în arealul satului de Bălănești din comuna Cozieni, fiind de fapt o galerie care s-a prăbușit în 1950. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII. Se afla în arealul satului Begu din comuna Pănătău la 2 km nord-vest de acesta, pe "Vârful Cămării". Actual distrusă de cutremure, era reprezentată de o singură încăpere. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII. Se află
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
în 1950. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII. Se afla în arealul satului Begu din comuna Pănătău la 2 km nord-vest de acesta, pe "Vârful Cămării". Actual distrusă de cutremure, era reprezentată de o singură încăpere. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII. Se află în arealul satului Nehoiașu din orașul Nehoiu între pârâul Siriu și lunca Pripor într-o fostă peșteră naturală amenajată, la 1,5 km de cătunul Jetu. Este obturată parțial și amenințată de prăbușiri. Sunt elemente
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
secolele XVI-XVII. Se află în arealul satului Nehoiașu din orașul Nehoiu între pârâul Siriu și lunca Pripor într-o fostă peșteră naturală amenajată, la 1,5 km de cătunul Jetu. Este obturată parțial și amenințată de prăbușiri. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII. Se află în arealul satului Mlăjet din orașul Nehoiu. Ar fi avut inițial mai multe încăperi, dar acum este distrusă parțial de seisme. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII. Originea este naturală, cu amenajări antropice ulterioare
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
Este obturată parțial și amenințată de prăbușiri. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII. Se află în arealul satului Mlăjet din orașul Nehoiu. Ar fi avut inițial mai multe încăperi, dar acum este distrusă parțial de seisme. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII. Originea este naturală, cu amenajări antropice ulterioare. Funcția ei a fost aceea de a a servi ca refugiu în vremuri de restriște. Prezența unei multitudini de așezări rupestre într-un spațiu restrâns, a impus compararea acestei zone
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
rupestre par a fi fost locuite în mai multe perioade istorice. Deși indicațiile cronologice despre aceste întemeierea acestor așezăminte lipsesc, insuficiența informațiilor documentare și aspectul lor de multe ori straniu sau romantic au iscat o întreagă literatură ce a propus datarea lor în preistorie, dar mai ales în perioada de început a creștinismului în secolele III-IV. Argumente aduse de cei care coboară datarea lăcașurilor de cult creștine spre începutul primului mileniu se referă la existența "crucilor de Malta" cioplite pe pereți
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
documentare și aspectul lor de multe ori straniu sau romantic au iscat o întreagă literatură ce a propus datarea lor în preistorie, dar mai ales în perioada de început a creștinismului în secolele III-IV. Argumente aduse de cei care coboară datarea lăcașurilor de cult creștine spre începutul primului mileniu se referă la existența "crucilor de Malta" cioplite pe pereți - specifice secolelor IV - VI, la elemente de factură gotică precum și la diferențele dintre tehnicile de dăltuire succesivă în piatră - folosirea dălților fine
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
un argument pentru întemeierea de așezăminte monahale înspre zonele montane relativ ferite de populațiile migratoare. Ilie Mândricel și Victor Bortaș, preluând opiniile lui Vasile Drăguț, au sugerat că unele așezări precum Ghereta și Ușa Pietrei (unde lipsesc elemente certe de datare în acest sens), alături de Peștera lui Dionisie Torcătorul au unele caractere care le recomandă drept altare de rugăciune audiene. Afirmațiile se corelează cu afirmațiile lui Drâmbocianu, care a datat prin analogie Peștera lui Dionisie și a insistat că excavarea sale
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
caractere care le recomandă drept altare de rugăciune audiene. Afirmațiile se corelează cu afirmațiile lui Drâmbocianu, care a datat prin analogie Peștera lui Dionisie și a insistat că excavarea sale a avut loc între secolele III-VI, cu toate că veridicitatea acestei datări este pusă la îndoială. Există opinia susținută pe moment de către unii dintre cercetătorii locali precum Prof. Dumitru Nica sau Diana-Liana Gavrilăcă unele dintre aceste situri au servit drept sanctuare dacice, cum ar fi cel situat deasupra bisericii de la Aluniș. Arealul
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
Această părere s-a schimbat în anii 1940, iar în acest moment istoricii maghiari precum Béla Szőke resping această teorie. Cultură este numită după un sit arheologic, un mormânt medieval din aproprierea satului croat Bijelo Brdo și excavat din 1895. Datarea sitului 1 în secolul al VII-lea a fost stabilită de Zdenko Vinski. Conform arheologului rus Valentin Vasilievici Sedov, teritoriul culturii Bijelo Brdo include părți din Ungaria, sudul Slovaciei și din Voivodina.
Cultura Bijelo Brdo () [Corola-website/Science/336787_a_338116]
-
istoric invocând fapte și întâmplări petrecute în teritoriile autohtone, evenimente care ar fi determinat decisiv zămislirea baladei. Argumentele de natură general istorică sau istoria limbii sunt cele care au stat la fundamentarea aprecierilor lui Bogdan Petriceicu Hasdeu (1875) referitoare la datarea originii Mioriței. Episodul „alegoria morții” ar oferi indicii pentru a susține că acest cântec a fost creat între 1350-1450. Singurul exeget care urmărește fenomenul evolutiv al Mioriței și ia în discuție două momente distincte (nașterea "versiunii colind a Mioriței", respectiv
Momentul genezei Mioriței () [Corola-website/Science/314191_a_315520]
-
al II-lea împotriva triburilor cimeriene invadatoare. Strabon ne relatează că în timpul asedierii Gordiumului de către cimerieni, Midas se sinucide înghițind sânge de taur. Incediul ce a devastat orasul Gordium, după primele interpretări a avut loc in circa 700 î.Hr. Cu ajutorul datării cu carbon-14 și a dendrocronologiei s-a stabilit că arderea orașului a avut loc în aprox. 800 î.Hr.. Imperiul Median, iar mai apoi Imperiul Persan ocupă orașul și întrega Frigie, ca în 333 î.Hr. Alexandru cel Mare să-l includ
Gordium () [Corola-website/Science/326929_a_328258]
-
vândută unui anume Macovei care o duce pe moșia sa de peste deal, în Năsal Fânațe. De acolo este adusă în anul 1974, în actuala sa locație, în curtea mănăstirii Nicula. Vechimea exactă a bisericii, în lipsa utilizării unor metode alternative de datare sau descoperirea altor documente care să lămurească acest aspect probabil că va rămâne la nivelul unor presupuneri. Anul 1738, pe care îl regăsim înscris în partea stângă a intrării în naosul bisericii constituie un element important în demersurile făcute pentru
Biserica de lemn din Gostila () [Corola-website/Science/312368_a_313697]
-
sau descoperirea altor documente care să lămurească acest aspect probabil că va rămâne la nivelul unor presupuneri. Anul 1738, pe care îl regăsim înscris în partea stângă a intrării în naosul bisericii constituie un element important în demersurile făcute pentru datarea bisericii, dar în lipsa altor date, această inscripție nu este suficientă pentru a afirma cu certitudine că biserica a fost construită în 1738. Aceasta, cu atât mai mult dacă luăm în considerare și clopotele bisericii de lemn, păstrate și folosite încă
Biserica de lemn din Gostila () [Corola-website/Science/312368_a_313697]
-
ele sunt din perioada 1430-1460 și între 1412-1449—ambele prea devreme pentru a se potrivi cu data decesului lui Richard în 1485. efectuată asupra oaselor a arătat însă că acesta consumase mult pește, despre care se știe că face ca datarea cu radiocarbon să dea rezultate ce par mai vechi decât în realitate. O a arătat că există o probabilitate de 68,2% ca data reală a oaselor să fie între 1475 și 1530, crescând la 95,4% pentru intervalul 1450-1540
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]