2,277 matches
-
care tradițiile raportate la dragoste, căsătorie, familie, sunt oferite în culori și simboluri uluitor de bine alese și explicite, în același timp. De altfel, domnia sa ne-a convins că oul reprezintă „filosofia existenței umane și istoria străbună, o mărturie a datinilor, credințelor și obiceiurilor pascale”. Ca adevărată comoară a culturii populare bucovinene, meșteșugul încondeierii ouălor este ridicat la rangul de artă, alături de arta broderiei și a decorurilor bogate de pe costumele naționale, din care adeseori se inspiră și, pe care, în același
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
în mormânt, unde veghează în credință, sfântă cruce. În mormânt dorm multă vreme că, un an întreg așteaptă, noi provocări să îi cheme la ,,serbare-nsângerată". Carnaval se desfășoară în joc de lumini și umbre, obicei să nu dispară dintre datinile sumbre. 30. Octombrie Din ,,TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI POPOLARE ROMÂNEȘTI" Referință Bibliografică: NOAPTEA VRĂJITOARELOR / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1399, Anul IV, 30 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Maria Filipoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
NOAPTEA VRĂJITOARELOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384112_a_385441]
-
de date și cifre, de valori măsurate sau extrase și mereu comparate, integrate și interpretate, valori care exprimă cuantificat mediul natural sau viața economico-socială a comunității din care provin. Autorii se opresc pe spații ample și asupra aspectelor legate de datini și obiceiuri, munci agricole, viață, nuntă, naștere, înmormântare etc., aspecte etnografice, ocupații tradiționale, credințe despre cer și astre etc. Utilă este și galeria personalităților sau, mai bine-zis fiilor localității, care s-au ridicat din Ulmeni și au contribuit la ridicarea
PATRIA DE PĂMÂNT ŞI DE PIATRĂ de CONSTANTIN DOBRESCU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383389_a_384718]
-
De limbă și de țară, Ai grijă cum le lași. Demni, cu vitejie, Strămoșii tăi luptară Ca să-ți lase ție O limbă și o țară. Dar lumea azi se schimbă Ca-mpinsă de-un resort, Ai grijă deci, de limbă, De datini și de port. Când limbile se plimbă Ca păsările-n zbor, Ai grijă de-a ta limbă, Ai grijă de popor. Îți năpădira gura Cuvintele străine. Să cunoști măsura Ține doar de tine. Când ai pe-al tău de-acasă
AI GRIJĂ de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383436_a_384765]
-
ei nu poți să-i minți. Ți-e greu, o știu, în luptă, Dușmanul e mișel. Te-nalță și-l înfruntă! Și lor le-a fost la fel. Când obosit te clatini Și simți că te doboară, Tu caută-adânc în datini, Din limbă fă-ți vioară, Pe coarda-i fermecată, Descântec vechi să zici Și vraja-ți dă dedată Puteri să te ridici. Și totu-n jur se schimbă, Afli atunci o cale, Să aperi a ta limbă Și datinile tale
AI GRIJĂ de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383436_a_384765]
-
în datini, Din limbă fă-ți vioară, Pe coarda-i fermecată, Descântec vechi să zici Și vraja-ți dă dedată Puteri să te ridici. Și totu-n jur se schimbă, Afli atunci o cale, Să aperi a ta limbă Și datinile tale. Când brațul îți slăbește Și-este tot mai greu, Te roagă, te-ntărește Credința-n Dumnezeu. Și datini și credință, Limbă, țară, toate, Cu sânge, suferință și drag Ți-au fost păstrate. Celor ce păstrară Milenii ești dator, Iar
AI GRIJĂ de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383436_a_384765]
-
dedată Puteri să te ridici. Și totu-n jur se schimbă, Afli atunci o cale, Să aperi a ta limbă Și datinile tale. Când brațul îți slăbește Și-este tot mai greu, Te roagă, te-ntărește Credința-n Dumnezeu. Și datini și credință, Limbă, țară, toate, Cu sânge, suferință și drag Ți-au fost păstrate. Celor ce păstrară Milenii ești dator, Iar celor ce urmează, Asemenea și lor. Îți spun a multa oară: - Lumea azi se schimbă, Ai grijă deci, de
AI GRIJĂ de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383436_a_384765]
-
Limbă, țară, toate, Cu sânge, suferință și drag Ți-au fost păstrate. Celor ce păstrară Milenii ești dator, Iar celor ce urmează, Asemenea și lor. Îți spun a multa oară: - Lumea azi se schimbă, Ai grijă deci, de țară, De datini și de limbă! Emil Șușnea București Decembrie 2013 Referință Bibliografică: AI GRIJĂ / Emil Șușnea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1195, Anul IV, 09 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Emil Șușnea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
AI GRIJĂ de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383436_a_384765]
-
Toate Articolele Autorului Las urmașilor moștenire A mea umilă răzvrătire, Iubirea o las ca mângâiere, Adevărul singura avere! Inima îmi e plină de regret Că prostia n-am putut s-o iert, Minciuna am taxat cu patimă, Prostia zugrăvită-n datină... Că așa e datina la români Să răbdăm, deși suntem stăpâni, În case bântuie sărăcia Iar noi nu vedem nemernicia... Hoții ne pradă, ne-n-genunche Manipularea ca un păduche Ne-n-văluie și ne sufocă Rămânem neclintiți ca o rocă... Române, scoală din
LAS URMAŞILOR MOŞTENIRE de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383520_a_384849]
-
urmașilor moștenire A mea umilă răzvrătire, Iubirea o las ca mângâiere, Adevărul singura avere! Inima îmi e plină de regret Că prostia n-am putut s-o iert, Minciuna am taxat cu patimă, Prostia zugrăvită-n datină... Că așa e datina la români Să răbdăm, deși suntem stăpâni, În case bântuie sărăcia Iar noi nu vedem nemernicia... Hoții ne pradă, ne-n-genunche Manipularea ca un păduche Ne-n-văluie și ne sufocă Rămânem neclintiți ca o rocă... Române, scoală din amorțire Și i-ați
LAS URMAŞILOR MOŞTENIRE de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383520_a_384849]
-
studenților veniți la savant, adăpostesc azi mobilier de valoare, un pian care mai poartă parcă urmele degetelor fiicelor, mamei și bunicii sale, ceasuri, crucifixe, scaune deosebit de interesante ca și formă, biblioteci încărcate de numeroasele sale scrieri originale, tipărite la tipografia ,,Datina românească'' din Vălenii de Munte. În nenumărate rânduri, cu prilejul primului război mondial, când casa e părăsită, sau după cutremurul din septembrie 1940, când este grav avariată, Iorga și-a găsit alte locații la București sau Sinaia. În camera de
O CĂLĂTORIE DE STUDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383541_a_384870]
-
ce au făcut din vechiul târg al Vălenilor un centru de atracție națională și chiar europeană: Universitatea populară (1908-1914; 1921-1940) ; Tipografia ,,Neamul românesc'' ( creată în 1908, apoi mutată la Iași în timpul primului război mondial, de unde revine în 1924 și devine ,,Datina românească''); o Școală de misionare, Așezământul pentru minoritari (1926); Așezământul pentru studenții străini (1929); Școala artelor unite (1938); un muzeu de artă feudală. La acest complex muzeistic am reușit să întreprindem o lecție -vizită, care s-a dovedit deosebit de interesantă
ACTIVITATE INSTRUCTIV –EDUCATIVĂ EXTRAŞCOLARĂ VIZITĂ LA CASA MEMORIALĂ ,,NICOLAE IORGA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383542_a_384871]
-
studenților veniți la savant, adăpostesc azi mobilier de valoare, un pian care mai poartă parcă urmele degetelor fiicelor, mamei și bunicii sale, ceasuri, crucifixe, scaune deosebit de interesante ca și formă, biblioteci încărcate de numeroasele sale scrieri originale, tipărite la tipografia ,,Datina românească'' din Vălenii de Munte. În nenumărate rânduri, cu prilejul primului război mondial, când casa e părăsită, sau după cutremurul din septembrie 1940, când este grav avariată, Iorga și-a găsit alte locații, la București sau Sinaia. În camera de
ACTIVITATE INSTRUCTIV –EDUCATIVĂ EXTRAŞCOLARĂ VIZITĂ LA CASA MEMORIALĂ ,,NICOLAE IORGA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383542_a_384871]
-
croiau pârtii cu lopețile pentru a putea ajunge la grajduri, în oborul păsărilor și la drum. Cu două zile înaintea sărbătorii Ignatului socrii lui Vulpe au tăiat porcul iar el și Magdalena au fost invitați la pomana porcului așa cum e datina prin părțile noastre. Pe la noi e un obicei din strămoși, ca atunci când cineva dintre nemuri taie porcul de Crăciun, să-și invite rudele. Fiecare dintre invitați dă o mână de ajutor. Bărbații se ocupă de regulă cu tăierea porcului, pârlit
METODELE LUI VULPE CONTRA HOȚILOR (AUTOR-MARIA GIURGIU) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382791_a_384120]
-
îți va mai crește-un anotimp!... XVII. COLIND, de Mihaela Mircea , publicat în Ediția nr. 1818 din 23 decembrie 2015. COLIND Se lasă înserarea pe-un colind Sub cer toți îngerii se-adună Prin orice suflet curge un izvor De datini și de voie bună Se cântă lerui-ler,florile dalbe Lângă bradul cu cetina bogată Împodobit cu praf de stele Și bucurie pentru lumea toată Pe umăr Moș Crăciun își duce sacul Miros de cozonaci respiri abia-abia Chiar dacă, azi, lipsește zăpada
MIHAELA MIRCEA [Corola-blog/BlogPost/382765_a_384094]
-
duce sacul Miros de cozonaci respiri abia-abia Chiar dacă, azi, lipsește zăpada cea pufoasă O-ntreagă sărbătoare se-ntinde-n fața ta ! Citește mai mult COLINDSe lasă înserarea pe-un colindSub cer toți îngerii se-adunăPrin orice suflet curge un izvorDe datini și de voie bunăSe cântă lerui-ler,florile dalbeLângă bradul cu cetina bogatăîmpodobit cu praf de steleși bucurie pentru lumea toatăPe umăr Moș Crăciun își duce saculMiros de cozonaci respiri abia-abiaChiar dacă, azi, lipsește zăpada cea pufoasăO-ntreagă sărbătoare se-ntinde
MIHAELA MIRCEA [Corola-blog/BlogPost/382765_a_384094]
-
din 01 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Autoare Maria Giurgiu A unit Dumnezeu cer și pământ prin Coloana Infinită-buricul lumii în sufletul Carpaților și-n inimi de viteji ai frăției lupilor din totemuri. a semănat el iubirea de neam și datini în în ochiul acvilelor și inimile stâncilor străvechi leagăne tăcute culcușuri osemintelor tocite ale voievozilor și lacrimile valahilor ce-au clădit scut gliei din trupurile lor în calea valurilor păgâne care le potopeau țarinile pustiindu-le precum lăcustele dansul caprelor
PLUGUȘORUL DIN CARPAȚI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382868_a_384197]
-
de departe Și nu m-am putut apropia. Am așteptat ca durerea Să se despartă de inima ta, Ca sufletul tău să ajungă Departe de ochii tăi umbroși. Tu te-ai născut, primăvara, aproape De Învierea Mielului lui Dumnezeu Și după datină noi te-am trimis La El, jertfa curată, sânge nevinovat, Iertate să ne fie păcatele. Dacă nu te mai poți întoarce În blândețea blăniței tale calde, Cernite de ultima ninsoare, Dacă nu te poți cobori de acolo, De sus, de unde
MIELUL de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2277 din 26 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382897_a_384226]
-
Pentru-această sărbătoare mână-n mâna prinți, altețe. Doamne câtă frumusețe în cătunul de la sat Unde se adună moșii și cu tinerii la sfat... Azi și-au pus la pălărie un trifoi cu patru foi Pentru zilele de mâine...câte datini sunt la noi?! Dascălii se-adună-n școli să-i învețe sfântă taină Pe copiii doritori, de tradiție, cânt, haină... Și-n cămăși de borangic deapănă trecutul sfânt ... Citește mai mult Oda Roamâniei -România, lângă soarețara mea cu ape line și cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
oraș se-adună-n piețePentru-această sărbătoare mână-n mâna prinți, altețe.Doamne câtă frumusețe în cătunul de la satUnde se adună moșii și cu tinerii la sfat...Azi și-au pus la pălărie un trifoi cu patru foiPentru zilele de mâine...câte datini sunt la noi?! Dascălii se-adună-n școli să-i învețe sfântă tainăPe copiii doritori, de tradiție, cânt, haină...Și-n cămăși de borangic deapănă trecutul sfânt... XVIII. CANTUL APUSULUI, de Ana Podaru, publicat în Ediția nr. 2158 din 27 noiembrie 2016
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
ce nu-s buni creștini. C-ar fi sortite anume Să facă pagubă mare, Păcătoșilor din lume Ce lucrează-n sărbătoare. Că limba li se dezleagă, Sălbăticiunile vorbesc Și zvon mistic se încheagă Când lupii, coada-și privesc. Mister cu datini revine La românii ce le poartă, Vrând a ști-n anul ce vine, Cum va fi a vieții soartă. De-o fi bine să muncească, Norocul să se arate. Iar de-o fi să-i ocolească, Merg cu lenea mai
TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI POPULARE DE SF. ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383098_a_384427]
-
carte : obiectiv peren realizat ! Iar ei pe unde s-au fixat, într-un sătuc sau grandios oraș Au dus și duc emblema "Drumeș" și a Cetății Culturale Balș ! Elevii actuali sunt conectați "Cu DUMNEZEU în fiecare zi !" Prin Sărbători și Datini, obiceiuri, sau piesele de teatru cu copii. Ei sunt o pildă vie pentru viață, pentru mundanul care e în vrie Ne-arată cum să protejăm Pământul, prin cel mai bun Curs de-Ecologie ! Cât sunt de mici, au și ei
ZIUA ŞCOLII MIHAIL DRUMEŞ 26 NOV. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383102_a_384431]
-
departe Și nu m-am putut apropia. Am așteptat ca durerea Să se despartă de inima ta, Ca sufletul tău să ajungă Departe de ochii tăi umbroși. Tu te-ai născut, primăvara, aproape De Învierea Mielului lui Dumnezeu Și după datină noi te-am trimis La El, jertfa curată, sânge nevinovat, Iertate să ne fie păcatele. Dacă nu te mai poți întoarce În blândețea blăniței tale calde, ... Citește mai mult O, mielule, simbol misticAl legăturii noastre cu increatul,Simbol al slavei
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
Te-am văzut mai de departeși nu m-am putut apropia.Am așteptat ca durereaSă se despartă de inima ta,Ca sufletul tău să ajungăDeparte de ochii tăi umbroși.Tu te-ai născut, primăvara, aproapeDe Învierea Mielului lui Dumnezeuși după datină noi te-am trimisLa El, jertfa curată, sânge nevinovat,Iertate să ne fie păcatele.Dacă nu te mai poți întoarceîn blândețea blăniței tale calde,... XVI. TEOLOGUMENA - DESPRE VOALUL LUI ISIS, de Marin Mihalache, publicat în Ediția nr. 2270 din 19
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
să bată. Dar a murit cu sufletu-mpăcat Că pe Iisus se duce să Il vadă. Trupu-a rămas pe mal langă izvor Și-au pus pe pleoapa de sicriu țărână Și pod i-au pus, și podului zăvor Să se-mplinească datina străbună. Crini albi i-am pus peste mormânt Ca voal de nuntă mamei să îi țeasă Să meargă mama la ospățul sfânt Să-I fie lui Iisus mireasă. Pe vale cresc păduri de spice Și vinul nou se pritrocește-n vii
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]