KorAP: Find »[drukola/base=datină & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...12 13 14 ...92 >

2,290 matches

Corola-blog/BlogPost/371951_a_373280

de român harnic și ospitalier, vesel și la bucurie, dar și la necaz, optimist, căci la el speranța nu moare nicicând. Au venit și au plecat imperii, au năvălit hoarde barbare și nu și-a pierdut identitatea, caracterul, temperamentul, obiceiurile, datinile și limba. Dar iată că tocmai când la orizont un nou răsărit se prefigura pe altarul României, redând speranța mult râvnită a românului după o perioadă totalitară în care predomina cultul idolului, de după crestele întunecate ale neprevăzutului s-au năpustit

MÂNDRIA DE A FI ROMÂN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417353582.html [Corola-blog/BlogPost/371951_a_373280]
nepregătit în fața propriei sale revoluții, a spiritului, a mentalității, a convingerilor despre lume și viață, și-n locul evoluției sale pe scara valorică a existenței umane s-a trezit scăpat din lesă ca un câine abandonat pe maidan Avem obiceiuri, datini și tradiții specifice, etnografie și folclor unice pe Terra. Ansamblurile noastre folclorice în costume naționale se bucură de mari succese internaționale pe vestitele scene ale lumii. Singurii care au rupt barierele dintre națiuni sunt oamenii de știință și cultură. Inteligența

MÂNDRIA DE A FI ROMÂN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417353582.html [Corola-blog/BlogPost/371951_a_373280]
recorduri, la Săpânța, în Maramureș, în afara renumitului cimitirul vesel, se află cea mai înaltă biserică de lemn din lume depășind ca înălțime Statuia Libertății din New York, S.U.A. Însăși plaiurile mioritice ne reprezintă unicitatea cu localnicii ce-și au legendele, tradițiile, datinile, obiceiurile și folclorul cu specificul lor din moși strămoși. Din punct de vedere geografic România este unică în Europa prin prezența tuturor formelor de relief, fluviu, mare și cea mai mare deltă de pe continent, Delta Dunării. Avem un patrimoniu național

MÂNDRIA DE A FI ROMÂN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417353582.html [Corola-blog/BlogPost/371951_a_373280]
Corola-blog/BlogPost/351778_a_353107

comport Cum vezi, sfios, de veche modă, Dar sunt român și țin la port, De Dragobete îți voi scrie-o odă! Simt cum mă tragi și cum mă clatini Din lumea stinsă fără de contur, Dar sunt român și cred în datini, Și-ți voi ura cu drag de Dragobete, jur! Referință Bibliografică: De Dragobete / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 775, Anul III, 13 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau

DE DRAGOBETE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 by http://confluente.ro/De_dragobete_romeo_tarhon_1360785114.html [Corola-blog/BlogPost/351778_a_353107]
Corola-blog/BlogPost/339995_a_341324

de Români Liberi, care se ridică deasupra noastră și urcă spre Ceruri. Faceți ca moștenirea primită de la strămoși să nu fie risipită sau distrusă. Păstrați-o ca pe ochii din cap și dați-o mai departe urmașilor. Așa ne cere datina noastră, cea Binecuvântată de Dumnezeu. DOAMNE, APĂRĂ-I ȘI OCROTEȘTE-I PE ROMÂNI !!! Cu toată Dragostea, Președintele de Onoare al Mișcării Naționale de Rezistență, Grigore CARAZA Piatra Neamț, la 3 ianuarie 2014

„CINE NU SE TEME DE MOARTE NU VA FI NICIODATĂ ROB” by http://balabanesti.net/2014/01/06/%e2%80%9ecine-nu-se-teme-de-moarte-nu-va-fi-niciodata-rob%e2%80%9d/ [Corola-blog/BlogPost/339995_a_341324]
Corola-blog/BlogPost/356617_a_357946

inima că sunt gata să ajut Țara cu orice îmi stă în putință și oricând e nevoie. Chiar fusesem cu soția anul trecut în vizită prin Țară. Ne am simțit foarte bine, fuseserăm invitați la Sighetu Marmației, să asistăm la datini, tradiții românești. Am fost invitat de doamna primar să rămânem și la spectacolele din sală, să realizăm împreună un spectacol româno-american, cu tradiții românești și „tricuri” din Hollywood. Apoi ne-au uimit mult mănăstirile și tradițiile locale. Și mâncarea a

INTERVIU CU ACTORUL ROMAN DANIEL GANEA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_actorul_roman_daniel_ganea.html [Corola-blog/BlogPost/356617_a_357946]
Corola-blog/BlogPost/367957_a_369286

important complex specific vieții spirituale, mai ales în lumea satului românesc. Asemenea poezii nu se află izolate, unele se completează cu muzică devenind cântări de strană, altele se asociază cu pictură pe sticlă sau meșteșugul ceramicii, ori devin conținutul unor datini și obiceiuri. Ca și celelate arte cu care se înrudesc, poeziile părintelui Prodomos se adresează spiritului, sunt expresia sufletului românesc. Alte creații care i se datorează părintelui Prodromos sunt înainte de toate, cele trei mănăstiri ridicate în mare parte prin osârdia

PĂRINTELE IEROSCHIMONAH PRODROMOS BELE ŞI CREAŢIILE SALE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1448461083.html [Corola-blog/BlogPost/367957_a_369286]
Corola-blog/BlogPost/376770_a_378099

coboară adesea de pe scena clasei în lumea mirifică a scrisului, măsurându-și dorul pentru meleagurile natale prin arta cuvântului.” „Dora Alina Romanescu își întoarce ocheanul sufletului spre meleagurile natale, punând în valoare acel univers al satului cu psihologia, obiceiurile și datinile sale”. Ion Nălbitoru, noiembrie 2014, membru al LSR, Filiala Vâlcea Referință Bibliografică: Viața - un episod din „Roata timpului” / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1426, Anul IV, 26 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Nălbitoru : Toate

VIAŢA – UN EPISOD DIN „ROATA TIMPULUI” de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1416992367.html [Corola-blog/BlogPost/376770_a_378099]
Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089

emoțională care, de cele mai multe ori, reflectă o realitate cotidiană, legând punți nevăzute între om și cosmos, între om și mediul înconjurător, între om și semenii săi. În acest mirific colț de țară, Anul Nou este sărbătorit pe mai multe planuri, datinile și obiceiurile specifice momentului derulandu-se atât în intimitatea casei cât și în spații deschise, în centrul satelor. Anul Nou este socotit a fi unul dintre cele mai favorabile momente pentru prognozarea vremii sau a recoltelor viitoare. Bucovinenii apreciau lunile

Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
dintre ani, sunt uraturile și jocurile cu măști, concentrate în obiceiuri care și-au păstrat farmecul și prospețimea de-a lungul anilor. Bucovinenii, ca dealtfel toți românii, și-au dorit din totdeauna holde bogate. Această dorință transpare în cunoscutul Plugușor, datina prin excelență agrara, si este evidențiata de recuzita plugușorului (plug, bici, clopote, buhai), de elementele din scenariu (marcarea în mod simbolic a unei brazde) dar mai ales de textul literar, care nu este altceva decât o descriere hiperbolizata, cu ecouri

Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199

din Cacica, biserică ortodoxă construită prin subscripție publică între anii 1892-1896, prin strădaniile preotului paroh Ilarie Bădăluță, îmi permit să atrag atenția asupra faptului că „Biserica ortodoxă a fost și a rămas păstrătoarea și apărătoarea trebuințelor sufletești, a obiceiurilor și datinilor, un instrument de dezvoltare și afirmare a drepturilor, o pavăză și un îndemn în lupta cu imperiile vecine și din zonă” (dr. I Nistor , Istoria fondului bisericesc, Cernăuți, 1921). În cazul Bucovinei propriu-zise, prin biserică, populația de-aici, - constata Aron

de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1414438472.html [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
Corola-blog/BlogPost/100107_a_101399

februarie se sărbătorește Dragobetele, un fel de zeu al iubirii de pe vremea dacilor, fiu al Dochiei. În vremurile vechi, 24 februarie marca și începutul primăverii. „Dragobetele sărută fetele” era zicala sau salutul zilei mai ales între tinerii pregătiți pentru căsătorie. Datina aceasta veche s-a uitat odată cu trecerea timpului, cu modernizarea lumii. Oamenii nu mai cred astăzi în superstiții străvechi, respectiv nici în zei ai iubirii. Nici în cazul Valentine's Day românii nu au început să se închine la Sfântul

De ce sărbătoarea Dragobetelui a pierdut teren în fața Valentine's Day by http://www.zilesinopti.ro/articole/14608/de-ce-sarbatoarea-dragobetelui-a-pierdut-teren-in-fata-valentines-day [Corola-blog/BlogPost/100107_a_101399]
Corola-blog/BlogPost/362904_a_364233

adape/ Una câte una căprioarele./ Spun tatii că mi-i sete și-mi face semn să tac./ Amețitoare apă, ce limpede te clatini!/ Mă simt legat prin sete de vietatea care va muri/ La ceas oprit de lege și de datini.[ ... ] Sticlea în ochii-i umezi ceva nelămurit, / Știam ca va muri și c-o s-o doară. / Mi se părea că retrăiesc un mit / Cu fata prefăcută - n căprioară. De sus, lumina palidă, lunară, / Cernea pe blana-i caldă flori calde

AURUL DIN POEZIA LUI NICOLAE LABIŞ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 by http://confluente.ro/_aurul_din_poezia_lui_nicola_vavila_popovici_1385960487.html [Corola-blog/BlogPost/362904_a_364233]
șuierat cu bucurie: - Avem carne! / Spun tatii că mi-i sete și-mi face semn să beau. Amețitoare apă, ce-ntunecat te clatini! / Mă simt legat prin sete de vietatea care a murit / La ceas oprit de lege și de datini... [ ... ] Ce-i inima? Mi-i foame! Vreau să trăiesc și-aș vrea .... / Tu, iartă-mă, fecioară - tu, căprioara mea!Mi-i somn. Ce nalt îi focul! Și codrul, ce adânc! / Plâng. Ce gândește tata? Mănânc și plâng. Mănânc!” „A murit

AURUL DIN POEZIA LUI NICOLAE LABIŞ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 by http://confluente.ro/_aurul_din_poezia_lui_nicola_vavila_popovici_1385960487.html [Corola-blog/BlogPost/362904_a_364233]
Corola-blog/BlogPost/344862_a_346191

contrast, cu emanații multidimensionale în timp și spațiu. Admirator al lui Brâncuși - geniul care a nemurit piatra - Șerban C. Andronescua fost un cunoscut și redutabil adversar al contraculturii, al produselor intelectuale gust îndoielnic, dar și apărător consacrat al tradițiilor, al datinilor strămoșești și a istoriei reale, nu fabricate, a românilor. O dată cu trecerea sa în neființă în zilele Crăciunului din anul 2004, la New York, românimea pierdea o mare valoare. Ion Măldărescu

REDUTABIL INTELECTUAL SI PATRIOT ROMAN de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 72 din 13 martie 2011 by http://confluente.ro/Serban_c_andronescu_redutabil_intelectual_si_patriot_roman.html [Corola-blog/BlogPost/344862_a_346191]
Corola-blog/BlogPost/378488_a_379817

Nici nu este de mirare, dacă avem în vedere admirația aceluiași autor, transparent și constant exprimată, față de țară și de neam, față de trecutul istoric al acestuia: „prin mine,/ ca și prin tine,/ române,/ curge sânge de dac,/ care ne păstrăm datinile și obiceiurile,/ chiar și zâmbetul lui Zalmoxis-zeu,/ în fața morții,/ tot dacic este./ L-am păstrat,/ iar neamul meu,/ de aceea,/ nu se lamentează,/ nu se înspăimântă/ de moarte,/ dovadă ne sunt voievozii,/ brâncovenii,/ și eroii cu care am putea/ popula

ESCALADÂND VERTICALA CUVINTELOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1461284829.html [Corola-blog/BlogPost/378488_a_379817]
Corola-blog/BlogPost/382791_a_384120

croiau pârtii cu lopețile pentru a putea ajunge la grajduri, în oborul păsărilor și la drum. Cu două zile înaintea sărbătorii Ignatului socrii lui Vulpe au tăiat porcul iar el și Magdalena au fost invitați la pomana porcului așa cum e datina prin părțile noastre. Pe la noi e un obicei din strămoși, ca atunci când cineva dintre nemuri taie porcul de Crăciun, să-și invite rudele. Fiecare dintre invitați dă o mână de ajutor. Bărbații se ocupă de regulă cu tăierea porcului, pârlit

METODELE LUI VULPE CONTRA HOȚILOR (AUTOR-MARIA GIURGIU) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1483571522.html [Corola-blog/BlogPost/382791_a_384120]
Corola-blog/BlogPost/373264_a_374593

Prin timp de-a fi nemuritor Mamelor e salvatoare, de cei sărmani e aproape, pururea-i ocrotitoare călătoriilor pe ape. În podgorii, pe coline, struguri încep să se coacă. Must să curgă din ciorchine și tulburel să se facă. Cu datina străbunilor se practică obiceiuri de pomenirea morților, când se-mpart prune și struguri. Se tocmesc pândari la vie, struguri să nu prăduiască acei ce nu vor să știe via s-o gospodărească. Spre a fi recolte bune de grâu în

TRADIȚII LA ADORMIREA MAICII DOMNULUI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1439532216.html [Corola-blog/BlogPost/373264_a_374593]
Corola-blog/BlogPost/372521_a_373850

Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > I PARAMICA (I DATINA I RROMAJJ O POVESTĂQI) Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 1698 din 25 august 2015 Toate Articolele Autorului Kana bittirna o manuśa i ïnceleʒeră, pala șo ïnceleʒisajne, avena o kïzaja

I PARAMICA (I DATINA I RROMAJJ O POVESTĂQI) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1440521648.html [Corola-blog/BlogPost/372521_a_373850]
frankoja și’ lazïmi te uxțon. Oda akerla ekh suma. O sokros o cigno dela kìbor axojla pala p’i źăba. akerzi o Kristăsθar Ali (Piśoj) rromanes, hanumariciko Referință Bibliografica: I PARAMICA (I DATINA I RROMAJJ O POVESTĂQI) / Sorin Cristian Moisescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1698, Anul V, 25 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Sorin Cristian Moisescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai

I PARAMICA (I DATINA I RROMAJJ O POVESTĂQI) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1440521648.html [Corola-blog/BlogPost/372521_a_373850]
Corola-blog/BlogPost/375739_a_377068

11 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Prin troiene și nămeți, Merg copii la colindeți. Cete de băieți și fete, Să colinde pe-ndelete... Cu trăistuțele pe spate, Să le umple cu de toate, Mere, nuci și covrigi buni C-așa-i datina la români. Abia așteptam vacanța de iarnă... Cea mai mare bucurie era să mergem cu colindețele...Așa se face că, de cu ziuă, îmi pregăteam traista și un ciomag cu care să mă apăr de câinii, din curțile oamenilor care

COLINDEŢELE-TRADIŢII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1418318187.html [Corola-blog/BlogPost/375739_a_377068]
Corola-blog/BlogPost/348344_a_349673

00 la Târgul de carte AMPLUS va avea lansarea Enciclopediei Dacoromâne (volumul 1 și 2). Locația: Sala Lapidarium, lângă Columna lui Traian din cadrul Muzeului Național de Istorie a României. Adresa: Calea Victoriei, nr.12, sect. 3, București. Lansările vor continua după datina ADR la Biblioteca Pedagogică Națională „I.C. Petrescu” situată în apropierea muzeului, la adresa Str. Zalomit Z. Ion nr. 12, Sector 1, de lângă Parcul Cișmigiu. Totodată, sâmbătă, 10 martie orele 13:00, tot la Muzeul Național de Istorie a României, va avea

LANSAREA ENCICLPEDIEI ACADEMIEI DACOROMÂNE de GEO STROE în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 by http://confluente.ro/Geo_stroe_lansarea_enciclpediei_academ_geo_stroe_1331099892.html [Corola-blog/BlogPost/348344_a_349673]
Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827

să suporte rigorile regimului comunist. Au fost obligați să se mute din bordei. Atunci au construit primele case din cărămidă, la marginea satului. Căsuțe mici cu câte o cămăruță, două. Dar era altceva. Părinții au măritat-o de mică,după datină. Ajutată de socri și de părinți, împreună cu Ciucurdel, țiganul ei, a reușit să-și ridice și ea o căsuță cu două cămăruțe. În căsuța aia, a reușit ea și Ciucurdel să-și crească cei șapte copii. Pe timpul comuniștilor, nu le-

CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
să suporte rigorile regimului comunist. Au fost obligați să se mute din bordei. Atunci au construit primele case din cărămidă, la marginea satului. Căsuțe mici cu câte o cămăruță, două. Dar era altceva. Părinții au măritat-o de mică,după datină.Ajutată de socri și de părinți, împreună cu Ciucurdel, țiganul ei, a reușit să-și ridice și ea o căsuță cu două cămăruțe. În căsuța aia, a reușit ea și Ciucurdel să-și crească cei șapte copii. Pe timpul comuniștilor, nu le-

CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294

1943 într-o șatră de nomazi aciuită lângă Suha Balca, localitate în Transnistria, sărbătorit de o familie, în care el era român și ea evreică și care au fost împreunăți de lăieți, fără să se cunoască și să trăiască după datina țigănească.” (Poet Nicolae Dragoș) * Din câți țigani au fost aduși la Suha Balca au mai rămas doar patruzeci de familii cu 90 de suflete din care 30 de copii. Erau toți lăieți și se cunoșteau bine între ei, mulți fiind

SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1491973108.html [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]