583 matches
-
sunt faptele, numai că de atunci a trecut un an și mâna dreaptă a lui Blejnar, stăpânul informațiilor căutate de anchetatori, pare că a intrat în pământ. Oare îl mai caută cineva cu adevărat? Adus în instanță, Marta ar putea deșerta sacul cu secrete. Cei cu “nașul în suflet” tremură la ideea că Marta ar putea vorbi. Oare mai trăiește? Tatăl său, Marta Alexandru, a declarat într-un interviu acordat pentru Jurnalul Național că are impresia că “s-a întâmplat ceva
Codruț Marta, un an de la dispariție. Îl mai caută cineva cu adevărat? by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/78814_a_80139]
-
cunoscător al familiei din țară a lui Pamfil Șeicaru, cât și al lui, ca "decan al presei românești", vine parcă în întâmpinarea ediției Scrieri I, angajare de mare, dificilă și pioasă lucrare a editorului Victor Frunză: "Închei cu speranța, nu deșartă, că va veni momentul (scrisoarea este datată 1996) când opera lui Pamfil Șeicaru, ca și a altor "osândiți ai istoriei", în integralitatea ei, va vedea mult-așteptata lumină a tiparului." Acestui început i se cade analiza aprofundată într-o cronică următoare
Fără eufemisme by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14678_a_16003]
-
șilingi, încât ai impresia certă că ele... beau și mănâncă monezi, au dat naștere unei superstiții. Dacă speța lor se va stinge într-o zi - se spune - o dată cu ea se va prăbuși și Turnul și odată cu el și Imperiul Britanic. Deșartă credință. Imperiul s-a dus, - ciorile trăiesc. În "Turnul alb", cu capela lui Wilhelm Cuceritorul, sunt și camerele de tortură, dedesubt, chiar sub altar unde poți să vezi toată galeria uneltelor de caznă: coroana de fier care se roșea pe
Corbul domesticit by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6951_a_8276]
-
celălalt și Oona/ nu era cu noi// ni s-a făcut frică era seară hai s-o căutăm/ am zis și chiar atunci Oona a apărut/ sub nuc lângă noi râzând cu sticla de rachiu/ între mâinile subțiri și a deșertat-o repede/ în pământul uscat și rece" ( În pământul uscat și rece). În fine, despărțirea de Oona și uitarea ei treptată echivalează cu îndepărtarea de copilărie. Rămân însă urmele, asupra cărora poezia se întoarce cu o notă de implicare mai
Poezie timidă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7992_a_9317]
-
spate, vânzări și trădări de Iude... Nu, nu acesta este neamul meu; sau e și acesta, dar și cel ce a ridicat sute de biserici în câțiva ani, i-a ajutat din răsputeri pe sinistrații diferitelor calamități, vine și-și deșartă sufletul în fața nevăzută a Domnului la Mânăstiri cu ocazia tuturor praznicelor, de se crucesc străinii văzând atâta credință înflorind în atâta sărăcie, pe când falnicele lor catedrale stau mai mult goale. Neam făcut din contraste, ca și oricare dintre poporeni. Un
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
sunt copiii supradotați, în ciuda mizeriei, cei ce culeg lauri la mai toate concursurile internaționale; ei sunt poeții și prozatorii ajunși aproape de indigență, adevărata frunte gânditoare a României, salvatorii singurului nostru bun deplin: limba română. Uf, dar știu că m-am deșertat de o parte din obidă. Marea trăncăneală care a urmat "rotației la vârf a cadrelor" din '89 și "fugii șobolanilor de pe corabia ce se scufundă" - rog revedeți cu ochii minții celebra scenă a balconului de la CC al PCR, când niscai
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
intrat în acțiune a fost D.M.U. , care i-a pus victimei la gât un cuțit cu lama de 20 de cm și l-a amenințat cu moartea. Imediat ce N.I. a fost imoblizat, în joc a intrat M.S. Acesta a deșertat pe trotuar tot conținutul celor trei sacoșe, iar din ele și-a ales ce i-a plăcut: îmbrăcăminte de damă și de bărbați, un telefon mobil cu tot cu încărcător, suma de 220 000 lei. Înainte de a-i de drumul victimei, tot
Agenda2004-37-04-politia () [Corola-journal/Journalistic/282871_a_284200]
-
mult devine mai dependent de cel are ascultă și nu invers. Parcă ți-am mai spus asta, ce puține idei mi-au mai rămas. Cel care spune mai mult e de obicei bărbatul, cel care ascultă e femeia. Bărbatul se deșartă continuu, femeia e cea care se umple până la saturație. De aceea un bărbat, chiar dacă are mai multe femei, revine mereu la cea care știe să asculte. Femeii îi este prea mult. în ea nu mai e loc, devine chinuitor. Când
Câtă cultură, atâta sinceritate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16607_a_17932]
-
de soartă, mă desfătam - platonic deocamdată, îmi ziceam - cu două cadâne numai ale mele, din plin ajutat în cucerirea lor de turcaleții de la Ankara! Platonică avea să rămână relația noastră și mai târziu, fiindcă, între altele, soarele dogorea prea tare, deșertându-ne de dorinți, pe când apa ne istovea la rându-i cu văluroasele-i îmbieri și amăgiri. Studenți fiind tustrei, nici la capitolul hrană n-o duceam prea faimos, aceasta contribuind oarecum la abstinența involuntară, ca și supravegherea continuă a plajei
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
în legitimă concordanță spirituală), Cravata de cînepă pune în valoare ingeniozități asociative cu absurdul urmuzian încorporat. Idila dintre prințesa Logica și Hamlet, "infelicele prinț al Danemarcei" nu se încheagă, deși el o salvează de la înec prin "tracțiuni", silind-o "să deșerte conținutul acvatic și ventrilocvent în craniul sărmanului Yorick, scos în momentul oportun de sub pelerină". Hamlet se transformă kafkian într-un "palid felinar de alee", de brațul căruia prințesa Logica se spînzură cu un fular de mătase. Dar, cu totul inexplicabil
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12680_a_14005]
-
pleznit pielea și curgeau pîrîiașe din el ca dintr-un burete pe care uiți să-l storci. Pînă și pe cruce i-au pocit numele. La un an de la moartea lui am fost împreună cu Nino la groapa de la Cernica. Am deșertat o sticlă de vodcă pe pămîntul crăpat și tot cimitirul mirosea ca la doamna Candrea unde era locanda scriitorilor. Atît am mai putut să facem pentru el. În amintirea mea Virgil rămîne un clovn sublim, un clovn genial la care
Virgil Mazilescu - 60: Dunga cafenie din jurul buzelor by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/15352_a_16677]
-
în marile fluvii în magazine de cârpă și baruri de cupru în filme în umbrele cu consistență de varniș mănânci imagini amestecate cu ele însele și cu floricele de porumb isterie margarina sexului imagini amestecate cu logaritmul propriilor bastarzi străzile deșertându-te în cămășile de forță ale decibelilor heavy metal și rap fisiuni satanice hormoni și acizii nucleici în clocot luxuriantul de junglă în punctele fierbinți striptease-ul adăposturilor noroioase artificiu vertical Mnhtn îl simți în gât în mărul lui adam se
Manhattan by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/13236_a_14561]
-
stearpă și elegantă, paradoxică și chinuitoare - ca o religie locală. Surpînd prezentul, pulverizînd viitorul, răsturnînd firea și recalculînd soarta prizonierului său spre a fi doar un trecut în oglindă." Sub cîntările doamnei Hildegard von Bingen: răspunsuri, antifoane și imnuri, Moștenitorul deșertă carafa de benedictină în cupa chirurgului. Mai apoi o depuse moale pe cristalul mesei. Orlov se lipise de fotoliu... Chihlimbarul din ochii gazdei strălucea mereu... Mîna se întinse după ce i se turnase. Dar se prăbuși pe o ferecătură de evangheliar
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
vegetală, oricît de opulentă (o demonie naturală), aparține haosului, pe cînd spiritul are un rol cosmicizant: Un atom de yang plantat într-un ocean yin". Ivirea meșterului în jungla silvestră anunță o nouă ofensivă a spiritului: ,, Într-o pădure despuiată, deșertată de simboluri trebuie stabilite corespunderile". E menționată analogia cu expediția lui Claude Vannec și a lui Perken, eroii romanului Calea Regală al lui André Malraux, în jungla siameză, cu deosebirea că acolo se desfășura o ,,cruciadă laică", țintind a dezrobi
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
te fac să-ți uiți viața cu necazurile-i de fiecare clipă și te adorm într-o blîndă și mută admirare. Visare a sufletului, care-ți adoarme durerea subt un văl de uitare, găsești pe costișele-i singuratice, în fînațu-rile-i deșerte, în pădurile acelea care nu cîntă decît pentru ele... O poezie fără nume care te cuprinde, pe care o respiri cu aerul, dar care n-ar putea fi tălmăcită în nici o limbă omenească, ceea ce marele poet a numit "voci interioare
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
în cartier. Dacă s-ar fi întâmplat așa ceva, s-ar fi deschis pe dată zeci de ferestre, nevestele și babele ar fi blestemat și l-ar fi ocărât pe cântăreț, iar până la urmă s-ar fi găsit cineva să-i deșerte o găleată cu apă în cap. Pe câtă vreme aici cerul este nemărginit și deschis și oricât de tare ai striga nu poți umple toată acea imensitate. Nu degeaba cântărețul, odată ajuns în capul străzii, ridica glasul. Cu siguranță că se gândise
ISMAIL KADARE - Cronică în piatră Vremea nebuniei by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/4789_a_6114]
-
a poetului (p. 51). Durerea lui nu are nici o consolare și o constată, ca Octavian Goga, extinsă la întregul neam: Se plânge poporul în grea sărăcie,/ Un altul suspină căci carte nu știe./ Se miră poetul când vede în lume/ Deșerte de stare, avere și nume!!// Astfel în viață mereu omul plânge/ De chinuri și rele ce inima-i frânge/ De lacrimi ce varsă pâraie s-au strâns/ Și râuri îneacă planeta de plâns.// Căci asta-i viața, viața-i în
O datorie anacronică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11839_a_13164]
-
soareurile" se țineau lanț, lăutarii și orchestrele nu mai pridideau cîntînd, iar cîrciumile și saloanele de joc de cărți erau mereu pline de bejenari.19 "Era curioz a videa cineva atunci capitalia Beserabiei - își aduce aminte Costache Negruzzi -, atît de deșeartă și de tăcută, cît se făcuse de vie și de zgomotoasă. Plină de o lume de oameni care trăiau de az pe mîne, care nu știau de se vor mai înturna la vetrele lor, acești oameni, mulțămiți că și-au
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
din 23 iulie 1953) Ibid., p.329. 4 Ibid., p.157. O însemnare similară la p. 209. 5 Comună din vecinătatea Aiudului. 6 Lecțiune incertă. 7 Abreviere pentru id est (lat.) - adică, altfel spus. 8 Să lipsească! (lat.) 9 „Ai deșertat miturile și vorbele, / Poți așadar să pleci./ O nouă cohortă de zei/ Nu-ți va fi dat să mai vezi:/ Nici al tău tron din Eufrat,/ Aprinsul scris de pe zid.../ Revarsă acum, mirmidone,/ Vinul tău în nisip!” 10 Frate al
I. Negoițescu și Wolf Aichelburg în arhivele Securității by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2857_a_4182]
-
cocoșat, pe care îl ceruse cu împrumut de la părintele Custódio, ca să o îngrijească pe Ludovina. Amoroso îi dădea comprimatele, puțina mâncare pe care o accepta sau reușea să o înghită, îi punea plosca și pe urmă se ducea să o deșerte în fosa din spatele casei, veșnic tăcut, ca și cum nu și-ar fi părăsit niciodată somnolența în care părea să trăiască. Purta niște mănuși de bumbac albe, pe care le schimba de multe ori pe zi, de altfel lângă șemineul din salon
José Viale Moutinho - Casele noi by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/7555_a_8880]
-
concluziile sale putea subscrie o întreagă generație de scriitori și de oameni politici: "O singură ginte în lume cere și merită stima și gratitudinea noastră. Aceasta este națiunea franceză, care de o jumătate de seclu își varsă sîngele și-și deșeartă punga numai pentru umanitate; e ursită de la Providență a se sacrifica intereselor universale și e condusă de genii, cărora singuri se închină, dar însă și-i produce sau și-i adoptă. Francia și Parisul sunt și rămîn miezul lumei și
Rastignacul din Făgăraș, Ion Codru Drăgușanu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7368_a_8693]
-
ca unchiul Vernon, în celălalt magicienii, cu bufnițele și uriașii lor, cu șobolani somnoroși și țestoase zăpăcite. Numai că nu sînt două tărîmuri distincte, cum ne-au învățat mai toate poveștile, ci o mînă neatentă, sau doar jucăușă, le-a deșertat laolaltă. Astfel încît codașul Dudley, care merge la o școală obișnuită, și tocilara Hermione, premianta de la academia de magicieni, trăiesc de fapt pe același pămînt. Vrăjitori înveșmîntați în mantii colorate și bărbați în costum și cu servietă pășesc pe aceleași
Fantasticul de pretutindeni by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17341_a_18666]
-
fost poet de mare precocitate și de vocație rapid identificată; a scris primele poezii cu adevărat originale la vîrsta de 22 de ani; apoi, în numai cîțiva ani, între 1838 și 1842, își compune aproape toate poeziile importante. Și-a deșertat sacul în intervalul unui singur lustru și a spus, pînă la vîrsta de 32 de ani, cam tot ce avea de spus. După aceea - tăcere sau repetare, în ton minor, a producției deja publicate. S-a consacrat doar poeziei, artei
La Fontaine al nostru by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7936_a_9261]
-
augur, cum să șantajeze clienții bordelului din localitate, mai ia și câțiva pumni, dar o iubește pe Iulia cea frumoasă și tristă, ajunsă târfă, evident. Mai există o figură feminină simpatică, acea Darie pierdută și ea între ticăloșii acestei lumi deșerte, iar în rest... nimic. Personajele nu au relief, n-au viață sufletească, proza e senzațională și atât. Înțeleg faptul că autorul își dorește să fie anticalofil, ba chiar supralicitează uzul argoului, însă acestea nu sunt niște reproșuri ce pot fi
Viața și non-literatura by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15290_a_16615]
-
de uz intern cu care începe ,capitolul" Ce țară-i asta? sau daraverile din Români în Japonia, de găsit în ,secțiunea" înăuntrul trebilor de-afară) poți să spui liniștit, ca Șt. O. Iosif & D. Anghel, Cu orice trop/ Garafa se deșartă/ Și cade strop cu strop/ O, artă pentru artă! Alte pasaje, care n-au fost scrise numaidecît pentru plăcerea de-a pocni din coada cuvintelor, sînt de-a dreptul triste. De exemplu, aproape tot Cartelul patrioților, mai ales Dedicația ca
Cultura în poante by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11477_a_12802]