710 matches
-
dintre tine și Dumnezeu, când nevoia de El îți încarcă ființa și-L cheamă cu fiecare celulă a corpului. Dincolo de semnul Sfintei Cruci, buzele tale rostesc rugăciunea pe care o porți în suflet de mic copil, iar apoi începi să deșiri prin cuvinte simple adevărata durere ce te străbate în acel moment. Și dincolo de iertare îi ceri ajutorul necondiționat, ajutor pe care chiar El ți l-a promis când a zis să-i pui pe umeri toată povara ta. "Veniți la
RUGĂCIUNEA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354753_a_356082]
-
mănuși din lâna adusă de tataie de la țară. Cum erau prin casă mai multe vechituri din lână, a hotărât să-i facă, în iarna aceea și lui Cartuș o vestă, care să-i înconjoare burta și spatele. În fiecare seară deșiram la lână, ajutată de tanti Oala, pe care tata-mare o făcea ghem și pe care mami o aștepta să tricoteze la vesta lui Cartuș. Tata-mare îi mutase cotețul în magazine din cauza gerului, unde îi pusese o pătură veche să-i
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > FÂNTÂNA ARTEZIANĂ Autor: Suzana Deac Publicat în: Ediția nr. 328 din 24 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Fântâna arteziană Țâșnește apa din furtun și stropește capul zânei atinge coroana de păr s-o desfacă să deșire pletele pe spatele femeii apoi inundă ochii, nasul se odihnește pe obraji atinge linia gingașă a gâtului care deschide drumul către piept apa cuprinde în valurile sale perfecțiunea sânilor sculptați de mâini de bărbat aleargă înainte, doar câteva picături lasă
FÂNTÂNA ARTEZIANĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357201_a_358530]
-
cu acroșări care le aduc în aceeași structură egală a cărții. Glisînd pe acțiuni și fronturi cronologice diferite, cartea se împarte în două, autoarea folosind ca temă de lucru prezentul si trecutul. În prim plan, autoarea devine personaj principal și deșiră de pe mosorul amintirilor un fragment important din propria-i viață. Călătoria cu trenul de noapte nu este doar o motivație , un act de curaj care desferecă taința sufletului. Femeia-scriitor retrăiește o altă ,,călătorie,, una a tinereții când o dragoste oarbă
„BLESTEMUL CASEI” – O CARTE-TEST LA O PĂRTICICĂ DIN NEMURIRE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357502_a_358831]
-
Gata. Mă însor, fie ce-o fi!" Când nu mai avea speranță, să primească un răspuns și gândindu-se, posacă, că din nou, prea mult-a spus, sub tufa de iasomie ce-n miresme dulci te-mbie, lacrimile-i se deșiră. Of! Cât amar! Inima nu este plină decât dacă dă pe-afar'. Armistițiu Am facut un pact cu gândul să nu mă mai necăjească. Ba c-ar vrea, ba că n-ar vrea, nu prea îi convine târgul. Îi propun târg
....SĂ MAI ŞI ZÂMBIM! de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357817_a_359146]
-
său. Ce asociere între sfințenia naturii și sfințenia unui om. Un slujitor al Domnului și al omului care și-a sfințit locul. Îi simt lipsa. Biserica e mai rece, mai tristă, mai puțin vie decât era atunci când în altar se deșira inima preotului Vasile Marinescu. Un dangăt de clopot mi-a întrerupt amintirile, gândurile... Se sfârșise slujba de vecernie, credincioșii ieșeau din biserică, făcându-și ultima cruce și ultima rugăciune pentru ziua respectivă. O doamnă între două vârste mă privește blând
PORTRET SENTIMENTAL de GEORGE BACIU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357848_a_359177]
-
Intermediată de cuvinte puțin diferite de cele ale povestitorului originar, iată și istorisirea părintelui Romică: *** Într-o vară, pe când fiul său avea vreo cinci anișori, tatăl se apucă să-i povestească acestuia Legenda bourului, chiar pe locul în care parintele deșira acum ghemul epic. Gândise că era cazul ca puiul de român aflat sub oblăduirea sa educativă să înceapă a-și cunoaște străbunii. Suspectându-și tatăl, cu privire la veridicitatea mobilului care a dat naștere toponimului amintit, fiul îi cere acestuia, insistent și
VACA BOURULUI (SAU) ÎN TIMP CE UNII IGNORĂ LEGENDELE, ALŢII DAU ÎN MINTEA COPIILOR CA SĂ LE MENŢINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357898_a_359227]
-
guler de papură. Pântecul unei case,trezit din vise, își șterge pleoapele pe banca din ulița mare. Un guguștiuc sughite în stejarul uitat de vreme, ca un haiduc hăituit de potera vânătorilor de pripas. Pe gardul zdrențuit în coate își deșiră pomii șoldurile dolofane. Nimeni nu mai trece pe dâra gândului ce duce la biserică. Singurătatea clopoțește în brazii de lângă fântâna cu ciutura strâmbă, ce viețuiește în fiece bătrână ce-și alăptează jalea buzelor veștejite în furca dorurilor. Citește mai mult
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
guler de papură. Pântecul unei case,trezit din vise, își șterge pleoapele pe banca din ulița mare. Un guguștiuc sughite în stejarul uitat de vreme, ca un haiduc hăituit de potera vânătorilor de pripas. Pe gardul zdrențuit în coate își deșiră pomii șoldurile dolofane.Nimeni nu mai trece pe dâra gândului ce duce la biserică. Singurătatea clopoțește în brazii de lângă fântâna cu ciutura strâmbă, ce viețuiește în fiece bătrână ce-și alăptează jalea buzelor veștejite în furca dorurilor.... IX. PRIMA FILA
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Domnule ministru, ce noroc: Sondajul dumneavoastră în procente Arată că din cote aferente Standardul meu n-a mai crescut deloc Că trăiesc mai bine ca părinții Dar ei mai rău decât bunicii Și cum se deșiră ghemul fricii Mi-a căzut părul și urmează dinții În rest e totul bine Cum Labiș ar fi spus pe patul morții Așa cum ne căzură nouă sorții Nu mai ajung la mierea de all-bine! Domnule ministru, ce noroc Că nu
DOMNULE MINISTRU de ION UNTARU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357999_a_359328]
-
guler de papura. Pântecul unei case,trezit din vise, isi șterge pleoapele pe banca din ulița mare. Un guguștiuc sughițe în stejarul uitat de vreme, ca un haiduc hăituit de potera vânătorilor de pripas. Pe gardul zdrențuit în coate își deșira pomii soldurile dolofane. Nimeni nu mai trece pe dara gândului ce duce la biserică. Singurătatea clopoțește în brazii de lângă fântână cu ciutura strâmba, ce viețuiește în fiece bătrână ce-și alăptează jalea buzelor vestejite în furca dorurilor. Încet-încet, Țara abia
LACRIMA DE TARA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358025_a_359354]
-
Când arzi tăcerea-n taincu-ți altar... Tu, vis pribeag... S-a rezemat pe umăr, o clipită, Nădejdea zilei prefăcută-n scrum Și-ntr-un răvaș, uitat la colț de drum, Un vis pribeag prin pânze de ispită. Trudind, cu-nsingurarea-i hărăzită, Deșiră umbre dintr-un vechi album Și-ascultă șoapte pline de parfum Sfidând chemări din lacrima zorită. Când un oracol, răgușit de vreme, Peceți așează pe-un destin durut Ce calcă rătăcit, printre blesteme, Tu, vis pribeag, ce-n taine-ai
SONETE (II) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358214_a_359543]
-
adevărat,/ suntem doar plăsmuiri,/ imagini în oglindă/ ale sufletelor exilate,/ ca penitență,/ pe-acest pământ arid:/ fără sentimente,/fără împliniri,/fără dorințe.” Plină de lirism, poezia Ileanei ne lasă un gust amar de regrete. În “Suflet pustiit” din fotografia bunicii deșiră doruri până când numai rama o mai privește cu sufletul rămas gol, pustiit. În “Un decembrie al amintirii” ar vrea să-și întrebe tatăl dacă-și mai amitește cum împodobiau bradul cu steluțe decupate din bucurii... 13. Vasile Sevastre Ghican, gălățean
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
niciodată reportaj pe linia frontului. Nu am energie cât să-mi imaginez cum ar fi să vorbim acum, aici, despre Patrie. Să fim frați și uniți măcar odată în istorie. Imposibil?” Și în continuare, ca un lait motiv, Laila „croșetează, deșiră, iar croșetează la dantela din bumbac de Egipt. Trage ața din ghem cu viteză fantastică și fără s-o privească. Înnoadă ochi după ochi în clonțul de igliță... Croșetează, trage ca la galere, gesticulează, robotește în ritm, din instinct de
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
ne este șeful. Știe cum, și poate seduce bărbații și femeile deopotrivă. Are dar să subjuge, întărîtându-ne și aruncându-ne în luptă unii cu alții.” În tot acest haos, “Laila prinde, înnoadă ochiuri de ață pe vârful de igliță, croșetează, deșiră, iar croșetează la dantela care, presimt, că la fel ca pânza Penelopei, nu se va finaliza niciodată. Acum știu, cea ce face ea nu este muncă, este terapia folosită în lagărele de concentrare și în ospiciu. Are răbade nu glumă
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
prin cuvinte? Desigur, la descrierea Veneției, la redarea culorii lumii, la descoperirea metaforei expuse din noi. Privită din alt punct de vedere, omenirea are o nevoie permanentă de a „balance catastrophies with love” pentru a evita astfel, agonia ei permanentă „deșire and passion for beauty/ still dominates the scene of the semi-desperate souls” - Jewelish Feelings. Toate aceste elemente creează o atmosferă caldă și calmă, intimă, plăcută și îmbietoare, în care lumina plăcută sau diafana, directă sau irizata, puternică sau adumbrita, predispune
MESUT ŞENOL – DRAGOSTEA SUPRAVIEŢUIEŞTE / LOVE SURVIVES de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344633_a_345962]
-
Venice, upon rendering the colour of the world, upon discovering of the exhibited metaphor inside uș. Considered from another point of view, mankind is în a permanent need of „balancing catastrophies with love”, în order to avoid its permanent agony „deșire and passion for beauty/ still dominates the scene of the semi-desperate souls” - Jewelish Feelings. All these elements create a warm and calm, a cosy and pleasant atmosphere, where light (tender or diaphanous, direct or dim, strong or obscure) predisposes to
MESUT ŞENOL – DRAGOSTEA SUPRAVIEŢUIEŞTE / LOVE SURVIVES de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344633_a_345962]
-
socoteală că iapa colonelului Pătrașcu era una faină „dorobănțească”, mândră, nevoie mare și atât de înaltă... că mă-trebam cum o poate încăleca domn’ colonel Pătrașcu? Dumnealui era cam de un metru șaizeci și cinci, chiar mai scund ca mine, care păream destul de deșirat la douăyeci și unu de ani cât aveam pe-atunci. Măi omani buni, dacă mă credeți?... e treaba domniilor voastre, dar la ora șase nu l-am mai găsit pe „DUȘCĂ”, iar de la Zmaranda îmi luasem adio, când mă cheamă sergentul
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
părăsită. Pe următoarea, deși proprietarii de drept sunt decedați, fiul o întreține, ba chiar are stupină și vine destul de des ; îmi crește inima și îl felicit, împreună cu gândul, pentru asta. Și tot așa, tot numărând la case părăsite și umbre deșirate pe ulițele pustii ale satului, îmi opresc privirea pe o casă ce mai are puțin să se dărâme. O casă ce dintr-o dată prinde viață datorită tovarășului meu de drum, gândul, care mi-a simțit slăbiciunea și dorul de o
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
povestește Alexandru Preda - Așa, cu „străzi”...sau cu „alei” cu „intersecții...” Ceea ce a reușit Sorin Preda cu acest volum este o construcție solidă, temeinică, dinamică, reală, întrețesută cu firul de aur tors din fuiorul fermecat al înaintașilor, pe care-l deșiră mai departe pentru urmași. O poveste alcătuită din mai multe povești, care ai dori să nu se mai sfârșească și în care afli mereu, noi semnificații. Poveste adevărată dintr-o lume care îți devine imediat familiară. Pe care o îndrăgești
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
te cuceriră cântând triumfători pe a mea liră atât de încărcată de mister. Bătrân și osândit de dor să pier ce pot de la iubire să mai sper când niciun vis în mine nu aspiră, iar zborul meu în spaime se deșiră de-atâta ger? Și totuși undeva, într-un ungher de suflet, vitejia mea respiră și-un Făt- Frumos victorios se miră că în destinu-mi trist și efemer e-atâta ger Am tot crezut Am tot crezut că e un început
E-ATÂTA GER AM TOT CREZUT de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360474_a_361803]
-
egoismul putred ce-l țin dușmanii-n mâini îl scuturi cu lumina cu milă pentru dânșii, cu ură pentru-al lor defect sinistru din datoria ta față de lume-ntrânșii îngropi nemernicia cântând duios cu sistru Sonnet I From fairest creatures we deșire increase, That thereby beauty's roșe might never die, But aș the riper should by time decease, His tender heir might bear his memory: But thou contracted to thine own bright eyes, Feed'st thy light's flame with self-substantial
DIN CREATURI FEERICE NE-NDEAMNĂ INIMA SĂ NAȘTEM de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360507_a_361836]
-
M-am deprins repede cu noul meu mod de viață. Continuam să cerșesc, mulțumindu-mă cu puținii bani pe care îi primeam. În sală se lăsase o liniște profundă. Ascultau cu toții o poveste de viață. Ici-colo, se auzeau murmure... Sanda deșira mai departe firul faptelor care, se tot rostogoleau în torente uriașe. - Cu noii “colegi de muncă” m-am împrietenit repede. Și am primit, pentru prima dată în viață, puțin respect. Iar timpul s-a scurs repede pe străzi și prin
MĂRTURISIREA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360592_a_361921]
-
bulgări de lumină și mi-a orbit vederea cu sunete sculptate la masa tăcerii din mine? mă strigă oarecine este gura orașului dinții lui de gigant rod șine cauciucuri ore sunete se tace ca în aula magna când moartea ne deșiră timpul ghem al iubirilor-matrice cuibărit în alveola plămânului drept stropi din tăcerea mea sădesc cuvântul Referință Bibliografică: Liniște academică / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1320, Anul IV, 12 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angi Cristea
LINIŞTE ACADEMICĂ de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360127_a_361456]
-
TĂCUTĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 648 din 09 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Lumina se scurgea tăcută Grădina prin arborii goi Amiaza din noi amândoi, În altă grădină se mută Rămân amintirile vagi Misterul din ghem se deșiră În ziua când moare o liră Suspinul pe umerii dragi E ora la care se schimbă În garda reginei augurii Și iarăși condorii, condurii Prin stele înalte își plimbă Referință Bibliografică: Lumina se scurgea tăcută / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN
LUMINA SE SCURGEA TĂCUTĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359787_a_361116]