25,049 matches
-
aerul greu de respirat. Anumite localități au interzis sau au impus restricții privind utilizarea acestora. Poluarea a rămas totuși o mare problemă pentru China zilelor noastre - am văzut un fel de ceață nesănătoasă (smog) chiar și prin văile și pe dealurile roșii de la Dong Chuan. Noaptea de ajun a Anului Nou se petrece în familie, iar felurile de mâncăruri chinezești nu sunt puține. Prăjituri nu prea există. În loc de cozonac, în prima zi de An Nou de dimineață, se mănâncă o prăjitură
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
în sfântă zi de duminică, 17 septembrie cu mare sărbătoare în moțime, iar la Antena 3 se transmite o corespondență de la }ebea și tocmai vorbește președintele PSD, domnul Mircea Geoană care, de fapt, se stropșește la microfon spre mulțimea de pe deal: - Să se știe că noi nu suntem cârpe trecătoare, ci oameni de stat, zice cu înverșunare domnia sa... - Uraaaaa!, sare de pe taburet prietenul. Vezi-l și auzi-l? Mă, cuscre, să înnebunesc, de nu mă simt iluminat ca un pașoptist! Doamne-ajută-l
Caiele și potcoave de la "CNSAS" - S.A. by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10265_a_11590]
-
Uite, fâță mică! Păi, nu? - Hai, mă! ... Cum, , fâță?'” ...Că sunt prea mică? - Ești și nu prea! Cum Dumnezeu să-ți spun... Și totuși, ești! - m-am bâlbâit și mi-am aruncat din nou privirea pe fereastră. Urcam cu greu dealul Șimnicului, pe lângă releele televiziunii. Motorul mașinii gemea. De sus, am privit Înapoi, spre vale. Orașul părea un mic platou. Dincolo de el, țara, marele platou! Pe el, În acel moment, istoria, o penibilă figurație. În rest...! Sus, și noi și șoferul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Părea anesteziată. Se gândea, probabil, la ai ei. Privea doar din când În când prin geamurile mașinii, pentru a identifica locurile, apoi Îmi șoptea la ureche: - Mai e puțin! Pădurea Gruiței, la un pas, ! Coborâm la Picături... și-apoi urcăm dealul spre Bulzeștiul nostru. - Așa e! ... Dar mai avem ceva drum! - am aprobat-o eu când am zărit, În noapte, turla Bisericii de pe dealul Motociului. Din nou, am ciulit urechile. - Auzi? Tu auzi? - am Întrebat-o. - Da, ...clopotul bisericii! Noaptea! Aud
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
șoptea la ureche: - Mai e puțin! Pădurea Gruiței, la un pas, ! Coborâm la Picături... și-apoi urcăm dealul spre Bulzeștiul nostru. - Așa e! ... Dar mai avem ceva drum! - am aprobat-o eu când am zărit, În noapte, turla Bisericii de pe dealul Motociului. Din nou, am ciulit urechile. - Auzi? Tu auzi? - am Întrebat-o. - Da, ...clopotul bisericii! Noaptea! Aud, dar de ce, Doamne, iartă-mă?! - E, de ce?! S-o mai deștepta lumea! Mă gândesc și eu... Că doarme cam de mult, altfel, vorba
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
specii de păsări, din toată acvatică europeană și chiar arctică. Nu numai păsările, dar văd cu plăcere pe mândrul Stindard al Canadei, fluturând În vânt, frunza de arțar, frunza și arbori care se găsesc din belșug și În pădurile de pe dealurile Subcarpatice. Oare ce pasăre măiastra, a fost transportorul acestui soi de arbore și În ce sens a trecut oceanul? Câte frunze și semințe a transportat? Să credem În legenda? Sau să acceptăm fără tăgadă, meritul Creatorului!? Gândurile se roteau amețitor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
copil melancolic... bomboane din perle, caramele din opalit și dropsuri de lavă! sunt contrastele suflate În jocul de Mah-jong, da, sunt eu! inima care Îți sare În palmă, zvâcnitura stranie, sunetul romantic... florile dalbe, flori de măr... fluturi de cupru, dealuri de bumbac... și te iubesc! parce que je t'aime! DE-ATÂTA DOR! lacrimi lungi, suspine tăiate de foarfeca sufletului... și ochi Închiși - Întunericul mă duce spre tăcere, unde se respiră concluzia disperării. cortina nu se mai ridică, actorii și-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
aceeași oră: în fiecare sâmbătă, de la ora 14 fix la 14 și 10 minute. Încep de departe, agale, clopotele ascuțite de la Otto-Kirche, apoi preiau tonul cele baritonale ale Mănăstirii Carmelitelor, se insinuează apoi pe rând Obere Pfarre, mânăstirea dominicană de pe dealul Michelsberg, Catedrala evanghelică St.Stephan, aflată la doi pași de Apfelweibla, mânerul porții ce l-a inspirat pe E.T.A. Hoffmann în scrierea capodoperei prozei fantastice numite Ulciorul de aur, în fine, se adaugă, pătrunzător și leonin, Domul. Senzația este
O poveste cu clopote by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10297_a_11622]
-
nu mai cresc nici numeni nici nu mai pică stele" (Cum liniștea ascunsă prin lucruri își descheie). Ca și: "deșertăciune și struguri.../ un sân.../ timpul nu e pentru găsirea acului/ în fân/ bruma nu-i pentru sandale// ca o subsoară/ dealul se sprijină pe mosorele/ care-au luat-o la vale,/ prin flori// cosița lor moale.../ umbrele și cerbul târziu..." (de unde venise cu ce umbre). Un aspect relevant: jocul dintre substanță și iluzie, dintre materie și umbră, cu rostul de-a
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
trei frați Anania și unde locuiește în prezent Valeriu, prietenul meu din copilărie, nepotul de sora al lui IPS Bartolomeu. Tânți Lenuța, fusese căsătorită cu un "nemernic" (cum ziceau mama și bunica mea), profesor pe undeva, într-o comună peste dealuri, care a părăsito pentru altă femeie, iar mama mea a divorțat de tatăl meu când eu aveam numai un an. Deci ...două femei fără bărbați, speriate de viitorul sumbru care se prevedea la orizontul roșu și trei copii (ba chiar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
în domeniul literar. Spun "amărăștean" deoarece așa cum se poate înțelege și din rândurile de mai sus, Valeriu Anania se trage în realitate din Amărăști mama lui fiind amărășteanca sută la sută. Este adevărat că în copilărie a păscut vacă pe dealurile Glăvilor. Mătușa mea, nașă Marioara Să mochiș, fostă Cetățeanu de-o seama cu Bartolo meu Anania și care este în viață, cu o memorie excelentă își aduce aminte și acuma cum ea păștea un cal Suru, iar el păștea o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ne-a aflat mulțime Ne vorbește zi și noapte... Cand de rău și când de bine”, „Dacă ea nu mă iubește”, „Dragostea e că și-o râie”, „Cocoșel cu două crește”, „Foaie verde spic de grâu”, „Mărie și Marioara”, „Pe deal pe la Cornățel”. „Cântecul lui Zavaidoc”. Dar să revin în timpul Primului Război Mondial, cănd Zavaidoc se înrolează voluntar, fiind chemat de Societatea Artiștilor, si cutreiera spitalele de campanie împreună cu George Enescu și Elenă Zămora (viitoarea prim-solistă la Teatrul de Opereta Regina Maria
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
care mă tot plimba prin destine. fii mai blând, prietene, cu viața, nu-i a ta ți-a dat-o Dumnezeu. ți-ai zburdat desculț copilăria, mai apoi te-ai învățat la greu. ce n-ai da să hoinărești pe dealuri. sau să săpi în vie printre șesuri, dar tu ai pornit peste planetă să-i dai vieții și-alte înțelesuri. libertatea-i steagul tău de luptă. ai învins și încă vei învinge. mai vâslește veșnic înainte! timpul din clepsidra te
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
trei frați Anania și unde locuiește în prezent Valeriu, prietenul meu din copilărie, nepotul de sora al lui IPS Bartolomeu. Tânți Lenuța, fusese căsătorită cu un "nemernic" (cum ziceau mama și bunica mea), profesor pe undeva, într-o comună peste dealuri, care a părăsito pentru altă femeie, iar mama mea a divorțat de tatăl meu când eu aveam numai un an. Deci ...două femei fără bărbați, speriate de viitorul sumbru care se prevedea la orizontul roșu și trei copii (ba chiar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
în domeniul literar. Spun "amărăștean" deoarece așa cum se poate înțelege și din rândurile de mai sus, Valeriu Anania se trage în realitate din Amărăști mama lui fiind amărășteanca sută la sută. Este adevărat că în copilărie a păscut vacă pe dealurile Glăvilor. Mătușa mea, nașă Marioara Să mochiș, fostă Cetățeanu de-o seama cu Bartolo meu Anania și care este în viață, cu o memorie excelentă își aduce aminte și acuma cum ea păștea un cal Suru, iar el păștea o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ne-a aflat mulțime Ne vorbește zi și noapte... Cand de rău și când de bine”, „Dacă ea nu mă iubește”, „Dragostea e că și-o râie”, „Cocoșel cu două crește”, „Foaie verde spic de grâu”, „Mărie și Marioara”, „Pe deal pe la Cornățel”. „Cântecul lui Zavaidoc”. Dar să revin în timpul Primului Război Mondial, cănd Zavaidoc se înrolează voluntar, fiind chemat de Societatea Artiștilor, si cutreiera spitalele de campanie împreună cu George Enescu și Elenă Zămora (viitoarea prim-solistă la Teatrul de Opereta Regina Maria
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
care mă tot plimba prin destine. fii mai blând, prietene, cu viața, nu-i a ta ți-a dat-o Dumnezeu. ți-ai zburdat desculț copilăria, mai apoi te-ai învățat la greu. ce n-ai da să hoinărești pe dealuri. sau să săpi în vie printre șesuri, dar tu ai pornit peste planetă să-i dai vieții și-alte înțelesuri. libertatea-i steagul tău de luptă. ai învins și încă vei învinge. mai vâslește veșnic înainte! timpul din clepsidra te
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
dintre dânșii erau atât de emoționați încât erau cu ochii plini de lacrimi. Un tânăr medic militar, mă rugă să acompaniez în lieduri de Schubert. În fața pianului printr-o mare fereastră pătrundea lumina lunii, care se ridica melancolică și arămiepeste dealurile împădurite. Mi-aduc aminte că am fost conduși cu facle acasă și am ajuns târziu, după miez de noapte, plini de frumoase amintiri ale acestei zile petrecute atât de poetic. Toamna aduce obișnuitele concerte simfonice sub direcția Dinicu. Cânt într-
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
de o lună, cei patru sculptori - Mircea Bochiș, Corneliu Tache, Cristian Pentelescu și Florin Strejac - au cioplit masive blocuri de piatră, mai exact, calcar de Letea, iar lucrările au fost amplasate, finalmente, în cea de-a doua poiană, pe coama dealului, dincolo de liziera de pădure, acolo unde cu doi ani în urmă s-a inaugurînd un nou spațiu de amplasare și li s-a deschis obiectelor o nouă perspectvă peisagistică. Gîndit de la bun început ca un proiect de durată, organizat strict
Muzeul Florean, un bilanț la sfîrșitul lui 2006 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10027_a_11352]
-
cele 10 unități B.C.R. din județul Hunedoara și prin 8 sucursale județene, printre care cea din Arad, Cluj, Dolj, Timiș. Primăria Municipiului Deva va întrebuința cele 58 de miliarde de lei pentru finanțarea obiectivului de investiții „Amplasare ascensor înclinat pe Dealul Cetății Deva“. E. C. Întocmirea documentațiilor l Agricultorilor li se vor aloca 13 200 miliarde de lei La începutul acestei săptămâni, la D.A.D.R. Timiș a avut loc o întâlnire între specialiștii direcției, inginerii de la centrele agricole și reprezentanții primăriilor
Agenda2003-34-03-8 () [Corola-journal/Journalistic/281365_a_282694]
-
folcloric intitulat „Sara bună, bade Ioane“, urmat de la ora 24 de focuri de artificii. Duminică, 24 august, de la ora 11, la Biserica din Poienița Voinii se va oficia o slujbă de pomenire a lui Drăgan Muntean. De la ora 12, pe Dealul Cornetului începe spectacolul folcloric la care participă formații artistice din localitățile Bătrâna, Lăpugiu de Sus, Feregi, Lelese, Lunca Cernii, Ciulpăz, Toplița, Ruda-Ghelari. Vedetele sunt timișorenii Tiberiu Ceia și Felicia Stoian. Traian Vuia l Evocat la Făget Eveniment anual, simpozionul „Traian
Agenda2003-34-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281370_a_282699]
-
zonele joase, până la 2300m în zona montană. Clima este temperat-continentală, cu diferențieri în funcție de diversitatea formelor de relief; condițiile climatice permit vizitarea zonei în tot timpul anului. Odată ajuns aici, turistul va fi copleșit în primul rând de superbele peisaje de deal sau munte. Bisericile de lemn se întâlnesc în aproape fiecare sat maramureșean; cea mai înaltă construcție din lemn din Europa a fost, până nu demult, Biserica din Surdești (54 m), fiind depășită de biserica Mănăstirii de maici din Bârsana (62
Agenda2003-34-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281387_a_282716]
-
Silvică Timișoara, am aflat că în zona fondului forestier Șarlota sunt în desfășurare lucrările de reamenajare a vechiului parc de vânătoare de la Șarlota, pe o suprafață de 1 207 hectare, care întrunește condițiile optime pentru creșterea intensivă a cerbului lopătar: dealuri mici colinare, altitudine medie 250 m, forme de relief în care predomină versanții cu pante reduse urmând lunci, terase, culmi domoale. În structura arboretelor se disting speciile de cvercinee (cer, gârniță, gorun) în stadiu de arborete capabile să asigure prin
Agenda2003-34-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281384_a_282713]
-
-a - 1 222 variante a 213 400 lei. METEO Perioada 23 - 29 august Serviciul Regional de Prognoză a Vremii Banat-Crișana ne-a informat: Sâmbătă, vremea va fi frumoasă și călduroasă. Cerul va fi variabil, temporar noros după-amiază în zonele de deal și de munte, unde izolat sunt posibile averse de ploaie și descărcări electrice. Temperaturile maxime se vor încadra între 30 și 33° Celsius, iar cele minime, între 16 și 19° Celsius. Apoi, vremea va deveni instabilă. Pe alocuri se vor
Agenda2003-34-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281371_a_282700]
-
mai puteți vizita Poarta Ecaterina, Zidul de incintă pe latura de sud cu Bastionul Țesătorilor, construcție unică în țară, Bastionul Frânghierilor. În afara zidurilor, dintre fortificațiile de apărare amintim Turnul Alb și Turnul Negru, Cetățuia, astăzi pitorescul complex turistic „Cetate“ de pe Dealul Cetății. Poiana Brașov este poate cea mai cunoscută stațiune montană din România, vizitată mai mult în sezonul rece de către amatorii sporturilor de iarnă, stratul de zăpadă de pe Postăvaru menținându-se 4 - 5 luni pe an, dar și de pasionații de
Agenda2003-36-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281442_a_282771]