1,200 matches
-
numai că nu i-a făcut pe tineri să devină conștienți de slăbiciunile lor intelectuale cele mai rele, ci i-a convins că ele reprezentau o superioritate vrednică de a fi păstrată și chiar sporită. El declară aici că stilul decadenței, „limba Împestrițată cu putreziciunea verde a descompunerii și fezandată parcă” este „idiomul necesar și fatal al popoarelor și al civilizațiilor a căror viață factice a Înlocuit viața naturală, dezvoltând la om necesități necunoscute”. Această viață factice și chiar depravarea ce
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Thomas Mann, sau automatizate, ca la Ramón del Valle-Inclán) există tocmai În Remember, circumscrisă prin masca lui Aubrey de Vere, cu sulemeniri de o rară și aleasă extravaganță, cu palori de heruvim, sub fard conturându-se stigmatele nealterate Încă ale decadenței: „Pudra cu care Își văruise obrazul era albastră, buzele și nările și le spoise cu o vopsea violetă, părul și-l poleise, presărându-l cu o pulbere de aur, iar ochilor le trăsese jur-Împrejur largi cearcăne negre-vinete ce-i dădeau
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
lui Bacovia și simbolismul francez există „serioase incompatibilități”. Nu ezită să-l considere pe Bacovia „decadent” (titulatură pe care, de altfel, și-o acordă însuși poetul într-un interviu), identificând cheia de boltă a universului său liric în „joncțiunea dintre decadența naturală și cea estetică”. Punând permanent în lumină excepționala originalitate a poeziei bacoviene, a cărei valoare îl situează pe autorul român pe aceeași treaptă cu scriitori precum Musil sau Kafka, D. redefinește, cu mijloace critice sigure, un univers liric a
DIMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286782_a_288111]
-
cerul liber, conform vieții lor tribale.13 Populația locală care ducea o viață modestă în fostele orașe și-a continuat existența materială, fără a fi influențată semnificativ de migratori, cu care au avut relații sporadice. Peste tot se înregistrează o decadență rapidă și continuă a orașelor, circulația monetară este anemică la Sarmizegetusa, Apulum, Napoca, Potaissa, Porolissum, Tibiscum. În ceea ce privește orașele din sudul Daciei, Dierna, Sucidava, Drobeta, Romula, reintegrate în Imperiu, în secolele IV-VI, acestea continuă, după 275, o anumită viață urbană
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
VI (691-692). Prin urmare, nu a existat o discontinuitate totală între creștinismul secolelor IV-VI și cel din secolele următoare (VII-X), precizare importantă pentru înțelegerea evoluției istorice din spațiul românesc.59 II. Creștinismul medieval (secolele VII-X) Decăderea creștinismului în Dobrogea Decadența politică și militară a Imperiului, la sfârșitul secolului VI și începutul secolului VII, invaziile avaro-slave (584-587), ruperea limesului dobrogean (scythan), în 614, și constituirea hanatului bulgar în sudul Dunării (680-681) au deschis o pagină întunecată în istoria Dobrogei. Timp de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
5 iunie și 31 iulie 1932 (patru numere, al cincilea fiind interzis). Redactor-responsabil: Alexandru Sahia. Ivită într-un peisaj publicistic agitat, ce oglindea el însuși frământările sociale, ideologice și culturale ale epocii, revista adoptă o atitudine contestatară, denunțând cu înverșunare decadența burgheză a artei. În numele nonconformismului revoluționar, ea combate „falsul spiritualism, intelectualismul camuflat și pseudoermetismul”, iar pe „scriitorul care continuă să mai scrie o literatură artistică” îl declară „pur și simplu nebun”. Aplicând cu strictețe dogmatică preceptele esteticii marxist-leniniste, care vede
BLUZE ALBASTRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285766_a_287095]
-
prelungită de haos și pentru a inspira un simț al datoriei și al serviciului altruist printre învățații care au ajuns la putere atunci când filozofia confucianistă a fost acceptată oficial ca fiind crezul de stat. Dar, nu după multă vreme, pe măsură ce decadența și corupția au început din nou să se răspândească în rândurile claselor conducătoare ale Chinei, „școala socială” a practicii qi gong confucianiste s-a dizolvat. Într-adevăr, unele dintre motivele principale pentru care budismul și taoismul au devenit din ce în ce mai populare
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
cu cele mai nalte și care repede și c-o rară putere primitivă, se ridicase și se menținuse printr-o neînfrînată ambiție care-l și răsturnă. Amenințarea hotarălor, incomodarea, strămutatul și răscumpărarea românilor. În urma încurcăturelor bisericești și politice, precum în urma decadenței generale ași împărăției bizantine, puterea ei de apărare scăzuse foarte și starea armatei și a flotei se dovedi chiar de la începutul autocrației împăratului Andronic Paleolog că era atât de jos, încît nu mai erau destoinice nici a apăra teritoriul statului
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
scurt și cu succes atât de repede, de se trezi gelozia lui Andronic împărat, carele începu să lucreze în contra lui, până ce stăpânirea noului domnitor nu câștigase o consistență durabilă. Un prilej potrivit se-nfățoșă în curând, căci bulgarii, văzând slăbiciunea și decadența odioasei supremații a tătarilor, rânduiră solie cătră împăratul cu rugăciunea ca să li deie rege pe tânărul Michail, fiul fostului rege Constantin Tichus și a soției sale Maria, ce era prințesă greacă. Deși Andronic, încuviințînd cererea aceasta, trămise în anul 1287
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
catolică a Milcovului, întemeiată în jumătatea a doua a sutei a unsprezecea, fu cu zel restaurată și îngrijită de cătră episcopul Mihail, dar nici el, și mai puțin încă regele Ungariei, nu fură în stare a o ridica din marea decadență la înălțimea strălucitoare pe care o doreau. Urmașul său, episcopul Laurentius, adresă în anul 1096 cătră toți creștinii din Ardeal, clerici și mireni, iar mai cu samă cătră secui, solicitarea urgentă ca să ajute din nou înființatei episcopii, Milcovia, prin o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
tron în Ungaria, iar pe el însuși îl opri hotărâtor de-a se ridica ca pretendent la coroana polonă, pentru că tocmai în urma unor asemenea pretențiii la tron nobilul altfel și vestitul regat al Ungariei au ajuns în timpul din urmă la decadență și va părea destinat a pieri cu desăvârșire în ochii cumanilor, tătarilor, schismaticilor și păgânilor ce vor năvăli dușmănește asupră-i. Daca Wenceslaus V are însă drepturi reale asupra Poloniei, atunci să le dovedească în persoană dinaintea papei, din mâna
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
viața. Profunditatea e esența însăși, măsura aceleia e și a acesteia. {EminescuOpXIV 929} raport obiectiv există, nu există însă ideea subiectivă. Când însă se manifestă o mișcare în sens invers de ceea ce-am indicat-o noi, o mișcare a decadenței și a decompozițiunii, când în regiunea inteligenței totul decade și se decoloră, atunci epoca morții sau, în cazul cel mai bun, a regenerării nu e departe. Atunci literații naționali devin receptivi, diversele literaturi contimporane, intrând înăuntrul sufletului național în contact
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în Irlanda. Scopul pentru care au fost durate este transportul exportului de materii brute ale pământului și întinderea și mai mare a puterii centralizatoare a negoțului, sleirea și mai mare a pământului, căderea puterii de asociație între cultivatori și o decadență repede a comunicației concentrice. Puținul ce-au mai rămas din manufactura indică trebuie să dispară, și bumbacul cată să fie din ce în ce mai siluit * de-a lua drumul de la producătorul din inima Indiei pîn' la neamul lui, adesea pîn' la copilul și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
alt cetățean, care n-ar avea nici talent, nici avere, nici spirit de muncă. Și legea 'i dă o sferă mai mare de influență, înscriindu-l în colegiul I. Nu exista în adevăr decât două forme ale tiraniei și ale decadenței unui stat omenesc: despotismul și demagogia. Și despotismul egalizează pe oameni, supuindu-i unuia singur, lăsând să degenereze cele mai nobile facultăți ale lor, patimele bune și inteligența; precum demagogia are acelaș fatal efect prin indiferentismul care-l inspiră naturilor deschise
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
aplicată pe dânsa o resimțea țara pe obrazul ei. Cu gura plină de principie mari, n-ați neglijat niciodată micele voastre interese și, de șase ani, prezentați țărei spectacolul scandalos ce-l vedem în istoria popoarelor numai în timpuri de decadență; îmbuibați însă nesatisfăcuți, vă certați unii pe alții, vă acuzați între voi de imoralitate, vă aruncați în față epitetele de cumularzi și concesionari - toate acestea în ochii națiunei uimită de atâtea turpitudini! Ați comis păcatul neiertat de care istoria vă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și sociale cari determină fenomenele publice ale unei societăți omenești, d-sa face ca istoric ceea ce face și ca politician, judecă toate cele a priori, măsurîndu-le cu micimea insuficienței propriilor sale cunoștințe, ba vede chiar mărire și înălțare acolo unde decadența e invederată și-și face un merit din fapte absolut condemnabile. Ceea ce voim să constatăm astă dată e altceva. De câte ori afirmam că d. C. A. Rosetti e republican, socialist chiar, ni se contesta aceasta, ni se zicea că e o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
deocamdată cu titlul de rege, dar în realitate menține faptul republicei. Daca regele ar voi să uzeze de prerogativele monarhice ale Coroanei, daca ar da sceptrului său acea energie grea și mântuitoare care e esența monarhiei și scapă statele în decadență de păture ca ale Mihăleștilor și Caradalelor, daca, în sfârșit, amic și părinte al poporului său, care va fi și poporul fiilor și nepoților săi, ar avea îndurare de soarta lui, de necultura lui, de sărăcia lui și ar alege
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cuvinte goale și de fraze sunătoare, am îngăduit ca negustorii de vorbe dinlăuntru, aliați cu cavalerii de industrie din afară, să escamoteze una câte una toate vertebrele societății și să i se substituie românului în toate celea și oriunde. Prevestitorii decadenței bat în zădar la poarta luării noastre aminte. În zadar medicul recrutor constată degenerarea rasei române, perceptorul sărăcia ei, învățătorul ignoranța, economistul inepția ei produsă în mod artificial - noi urmăm, ca bizantinii decăzuți, a tăia înțelesul cuvintelor în două și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a orașelor va ajunge la ideea fatală că e mai lesne și mai bine de a trăi din munca altora decât din a sa proprie și urmările unei asemenea maniere de a vedea sunt cunoscute de toți. Astfel, atenianii în decadență se prefăcuseră toți în samsari, în advocați, în aspiranți de funcții, în oameni politici; din buget începu a se plăti mulțimea care asista la întruniri publice; se plăteau mărturiile false înaintea judecății, se plăteau membrii juriilor judecătorești. Un popor care
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
merităm rolul de conducători pentru că știm a guverna mai bine. [23 iulie 1882] ["ȘCOALELE NOASTRE SUNT RELE... Școalele noastre sunt rele - iată o temă adeseori repetată de ziare politice și literare; cu toate acestea puțini au aflat cauzele adevărate ale decadenței învățămîntului nostru public si cei mai mulți sunt predispuși a atribui starea de lucruri unor cauze imaginare sau cel mult unor fenomene cari nu sunt ele înșile decât urmarea unei cauze generale și mai adânci. 147 {EminescuOpXIII 148} Și "Romînul" constată că
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu i se poate cere profesorului de-a fi altfel decât toată lumea, de-a nu vâna câștiguri ilegitime într-o țară în care toți le vânează, de-a nu căuta bun trai și avere fără muncă ca toți ceilalți. Cauza decadenței școalelor e dar declasarea generală care se răsfrânge asupra corpului profesoral ca asupra țării întregi. Răul trebuie scos din rădăcină; trebuie ca fiecăruia, fie director de bancă, fie amploiat la Regie, la Domenii, la drumul de fier, să i se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Brătianu, care informează pe "Noua presă liberă", cât și corespondentul "Independenței belgice" care, după toată aparența, se inspiră asemenea din sorginți oficioase. Asemenea se lasă cu totul nerelevat faptul că discordia internă în tabăra liberalilor naționali și prestigiul moral în decadență a actualei majorități parlamentare nu-i permit unui bărbat de dezinteresarea patriotică a lui Ioan Brătianu decât alegerea între retragerea sa și o regenerare fundamentală a majorității parlamentare. Dar fie cum o fi - destul că "Romînul" nu întîmpină cu simpatie
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ei ne-au lipsit de arma cea mai puternică în lupta națională; disprețuind limba prin împestrițări și prin frazeologie străină, au lovit un al doilea element de unitate; desprețuind datinele drepte și vechi și introducând la noi moravurile statelor în decadență, ei au modificat toată viața noastră publică și privată în așa grad încît românul ajunge a se simți străin în țara sa proprie. Ne temem deci că interesul pe care din nou și pe neașteptate îl arată "Romînul" pentru stările
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
banul public, piramida era întoarsă cu vârful în jos, toți domneau și nimeni nu muncea, și Imperiul a căzut în fața unor 170 {EminescuOpXIII 171} {EminescuOpXIII 172} popoare barbare, dar mai drepte, mai sănătoase, mai firesc organizate decât poporul roman în decadență. La atâta însă se mărginește afirmarea noastră, la principiul că numărul celor ce muncesc pentru a produce trebuie să fie, spre binele lor și al societății întregi, infinit mai mare decât numărul negustorilor de vorbe și negustorilor de marfă chiar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
împroprietăriți, după ce-au plătit anuitatea șapte - opt ani, au părăsit pământul, s-au făcut servitori și argați sau au trecut Dunărea. Din Moldova țăranii își părăsesc căminele și trec în Basarabia rusească. Toate aceste sunt fapte. Aceste fapte dovedesc decadența statului, căci nu sunt unice în istorie, ci se repetă ori de câte ori decadența intervine și mai curios este desigur că, pe când oamenii care se complac în decadență se bucură și se veselesc, tot atuncea spiritele mai bune înclină a vedea lucrurile
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]