5,739 matches
-
U., mereu supravoltată). Cursul opțional Mircea Eliade l-a ținut în răspăr cu generația Bumbești-Livezeni, în frunte cu prorectorul, votat "ca bun stăpîn și altul nu ne trebuie" (cum zicea Anonimul Brâncovenesc despre Brâncoveanu) și cu Alexandru Andru. Carp, vechiul decan, e mort, dar Alandru se bîțîie pe Copou, abia încăpînd de sinele lui cosmic, pe care lumea nici nu-l merită. Lui Herr Professor, generația bumbesc-livezenilor i-a pus ștampila (să-i vorbesc lui Șichy despre felul cum foștii tovarăși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
cu ghiotura. Ioana și-a complinit insuficiența de pregătire, împingînd spre A, B, C prospături cu șolduri economicoase. Reușita pe scară didactică a obținut-o ca peștoaică. L-a avut la mînă pe X. I-a pus la dispoziție viitorului decan pe Miss Filologia. Y i-a acoperit (destul de inabil) un plagiat. Lucrarea de doctorat a dat-o "la făcut" lui Z. A știut să-i agațe, cu complicitate perversă, pe mulți. Vrăjitorie? Nu, psihologie. O evit pe dama masivă, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Pe vremea ailaltă, obișnuia să repete (l-am auzit și eu spunînd asta) cu modestie jucată și trăgînd dintr-o țigară "Carpați fără": "Ieu nu sînt decît marxist". "Marxist pi o sutî șî șin'zăși di santimi", îi viza fostul decan Scarlat Carp statura: "o țîrucă piști on metru șî juma'". Fuseseră amîndoi, și Mistrie, și Carp, sovietiști‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡. Cu ochiul și cu urechea la privilighenția de la răsărit. Dar Mistrie lustruise cizmele nemuritorului și după ce murise. "Nu, Stalin n-a murit", își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Asia; prezenta cercet...torilor asiatici în reviste științifice de prestigiu este tot mai frecvent.... Acum dou... s...pt...mani, am conferențiat la Universitatea din Denver privind mersul Uniunii Europene. Cu acest prilej, am asistat la o prezentare f...cut... de decanul Școlii de Inginerie a Universit...ții, care a confirmat tendințe sugerate de cifrele de mai sus. În fapt, impresia care mi-a l...sat-o ultima vizit... peste Ocean este c... americanii, ca și europenii, înțeleg c..., f...r... producție
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
TOME, Lisabona, Portugalia; ANA KRASTEVA, Sofia, Bulgaria; BAUDOUIN HECQUET, Mons, Belgia; EMMANUEL JOVELIN, Lille, Franța, MARCHENRY SOULET, Fribourg, Elveția; JEAN-LOUIS DEROUET, Paris, Franța; GABOR ERDEI, Budapesta, Ungaria; TERESA PIRES CARREIRA, Algarve, Portugalia. Philippe Barthélemy este profesor la Universitatea Sud-Toulon-Var. Fost decan al Facultății de științe economice și gestiune, el este și membru al Laboratorului de economie aplicată pentru dezvoltare (LEAD). Roland Granier este profesor emerit al Universității Paul Cézanne (Aix-Marseille III) și decan onorific al Facultății de economie aplicată Aix-Marseille. Martine
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Philippe Barthélemy este profesor la Universitatea Sud-Toulon-Var. Fost decan al Facultății de științe economice și gestiune, el este și membru al Laboratorului de economie aplicată pentru dezvoltare (LEAD). Roland Granier este profesor emerit al Universității Paul Cézanne (Aix-Marseille III) și decan onorific al Facultății de economie aplicată Aix-Marseille. Martine Robert este conferențiar îndrumător de teze la Facultatea de economie aplicată a Universității Paul Cézanne (Aix-Marseille III) și membru al Grupului de cercetare a întreprinderilor, finanțelor și afacerilor internaționale. Philippe Barthélemy, Roland
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
tu prin tot ce-am trecut eu, te-ai fi ferit și de umbra ta... Știi tu ce visez eu, atunci când visez urât?... Că te pică la examenul de maturitate! Mai rău!... Visez că sunt chemată la decanat și acolo decanul, îmbrăcat într-o uniformă țeapănă de milițian, îmi vâră sub nas un document mare, mare de tot, pe care stă scris, cu litere de-o șchioapă, ca să se vadă bine, numele meu adevărat, nu cel de fiică adoptivă... Și nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
sub nas un document mare, mare de tot, pe care stă scris, cu litere de-o șchioapă, ca să se vadă bine, numele meu adevărat, nu cel de fiică adoptivă... Și nici nu apuc să realizez bine ce se petrece, că decanul se ridică grav în picioare și lovește cu arătătorul în actul acela demascator, arată spre mine și apoi spre ușă, spunându-mi: "Nu ești Felicia Măgureanu!... Ne-ai mințit!... Ești Felicia Antim, fata unui dușman al poporului!... Te declarăm exmatriculată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
și jumătate!.. Poți să-mi plângi de milă... Dar cu anul pierdut cum ai rezolvat? Cred că am încurcat-o și aici rău de tot. Cu siguranță se duce acum cu traistra în băț, la derector, cum îi zice el decanului, și află tot adevărul, dacă nu reușesc să-l pun în gardă... Eu i-am băgat ideea că fac un an în plus pentru funcția de subministru, după cum ți-am mai povestit. Minciuna, Silviu! Minciuna! Din una în alta! Ursulescule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
noului sistem de călătorie pe lumea cealaltă, să știe cine le dă binecuvântarea ultimă"209. Șerboianu este pomenit, în termeni foarte critici, și într-un articol publicat în 1933 tot în Glasul Monahilor de către Ioan (Irineu) Mihălcescu, la aceea oră decan al Facultății de Teologie Ortodoxă din București 210. Semnificativ este faptul că această poziție se înregistra înainte apariția revistei Flacăra Sacră. Mihălcescu, ceva mai târziu viitor Mitropolit al Moldovei, intervenea în tematică pornind de la constatarea creșterii necrologurilor anunțând incinerarea din
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
nu doar factuală sau contingentă. Urma nedeslușită a acestei marginalități poate fi încă observată în zilele noastre în faptul că autoritățile obișnuite polițienești sau judiciare nu au dreptul să pătrundă în interiorul unui campus universitar decât la invitația expresă a unui decan sau a unui președinte care vorbește în numele instituției universitare ca atare. Dintr-o asemenea marginalitate rezultă că conceptul de Universitate închide în sine o contradicție, dacă este adevărat că ceea ce tinde să promoveze el, și anume o universalitate limitată și
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
mai mare pericol a fost atins atunci când, conform profeției lui Nietzsche, cei puternici s-au lăsat câștigați de ideologie și de resentimentul celor slabi, așezându-se în fruntea cortegiului și mergând să scuipe odată cu ei pe mormântul culturii. Profesori titulari, decani ai Universității contestau acum titlul și funcția de profesor, propovăduiau eliminarea lor din consiliile Universităților, cadrul unic, desființarea tezelor, adică a oricărei norme calificative pentru învățământul superior. Atunci când îndatoririle asociate condiției de profesor sunt la rândul lor contestate, nu este
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
în Iugoslavia. Acesta a mai precizat că între actualul regim de guvernare și anumite etape ale comunismului există similitudini. Soluția îndepărtării lor ar fi ca ”generația actuală să fie resetată. Asta se întâmplă prin comunicare”. Dezbaterea a fost prezidată de decanul Facultății de Filosofie, profesor-doctor Romulus Brâncoveanu. Invitații săi au fost profesorul Dumitru Borțun de la SNSPA și David Ilina, profesor de logică și filosofie în Pitești. Cu această ocazie a fost lansată și cartea celui din urmă Contemplatio- Convorbiri cu Valentin
A fost sau nu comunism? Asemănări între actualul regim și cel de atunci - Dezbatere () [Corola-journal/Journalistic/80679_a_82004]
-
asta se face numai prin comunicare”, a mai precizat acesta. Dezbaterea a scos în evidență faptul că subiectul comunismului este încă unul controversat și captează chiar și atenția tinerilor. A fost nevoie de intervenții academice și apeluri la diplomație ale decanului Facultății de Filosofie, Romulus Brâncoveanu, pentru a potoli un student din public care aproape a monopolizat discuția. Acesta i-a reproșat profesorului doctor că nu a acceptat să difuzeze un material video cu dovezi despre regimurile dictatoriale, deși avea doar
A fost sau nu comunism? Asemănări între actualul regim și cel de atunci - Dezbatere () [Corola-journal/Journalistic/80679_a_82004]
-
Cezanne" Aix-Marseille), fiind profesor la Universitatea din București, din 2002. Bianca Guțan este doctor în drept și lucrează ca profesor la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu. Florin Streteanu deține, de asemenea, titlul de doctor în drept, iar în prezent este decan al Facultății de Drept din Universitatea "Babeș-Bolyai" Cluj-Napoca. Tudor Panțîru este judecător al Curții Constituționale din Republica Moldova și fost deputat PSD în Parlamentul României. Acesta a mai fost judecător internațional CEDO, între 1996 și 2001, conform CV-ului postat pe
CEDO: Iulia Motoc, Florin Streteanu şi Bianca Guţan, pe lista de propuneri by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78513_a_79838]
-
de fapt noi toți eram mult mai serioși, mai idealiști, mai altruiști decât cei de astăzi. Dar față de cei de alaltăieri, față de Rosetti, de pildă? Mi-amintesc că plecasem de acasă și m-am dus la domnul Rosetti, care era decan. Era un adevărat domn, în sfârșit, cu anumite lașități politice, dar domn. Mi-a dat o cameră la căminul de lângă facultatea Politehnică. Era acolo un cămin special, cu mai multe paturi în cameră. Eram vreo 6 fete, cu mine. "De ce
Gabriela Melinescu - „Vulnerabilitatea, asta e marca talentului“ by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7410_a_8735]
-
a cat: three reflections on communism, în care încape această viață de cîine, rezumată în fragmentul tradus de Catrinel Pleșu (căreia îi datorăm și recenta versiune românească a lui They would never hurt a fly). Nu este un Candide acest decan al maidanelor, plimbat prin metropole, rîvnind fără leac la viața de cîine vienez (doar de cîine?). Adevăruri pe care numai un cîine ar îndrăzni să le spună, fără să fie tras la răspundere, scuze pasabile, cu care se trag deoparte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7444_a_8769]
-
teoriilor sale mai puțin obișnuite privind rolul "proporției" în viață și în artă; a fost bucuros mirat de entuziasmul stîrnit la studențime de aceste frumoase excentricităti. în genere, e limpede că a fost stimat și simpatizat. Iată ce spune fostul decan, Prof. Edward Alvey Jr. în volumul "History of Mary Washington College 1908-1972" publicat de editura prestigioasei Universitati Virginia în 1974. Alvey îi rezervă lui Ghyka vreo 3 pagini în "istoria" sa, începînd cu propoziția: "Cadrelor didactice li s-a alăturat
Matila Ghyka în America by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Journalistic/7807_a_9132]
-
să-mi înțep ochii. Sunt în viață piedici de netrecut, zodii vrăjmașe: cum aș fi intrat pe poarta edificiului pe bicicletă, în costum cu săbiuță și bicorn? Dificultatea ar dispărea când ar fi vorba de un post de rector, de decan, de proprietar sau măcar acoperitor la una din facultățile particulare, de o desime asemănătoare farmaciilor și caselor de schimb valutar. în posesia unui computer performant, aș putea ține și cursuri. Dar ce n-aș putea face! Până la urmă m-am
În așteptarea creșterilor negative by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7587_a_8912]
-
văd pe doamna Andronescu ridicând problema măcar de dragul discuției, darmite să pună degetul pe rană. Ca om politic versat ce este, știe că nu există nimic mai primejdios decât un cuib de viespi întărâtat. În destule locuri, funcțiile de rectori, decani, șefi de catedră corespund ierarhiilor politice echivalente: președinte, vicepreședinte și secretar ai organizației de partid. A închide aceste instituții înseamnă, finalmente, a da o lovitură mortală partidului. Or, trebuie să fii sinucigaș pentru a face așa ceva. În lipsa unei abordări frontale
Ați fi de acord să se desființeze universitățile proaste? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7588_a_8913]
-
21 Conducerea fiecărei unități de învățămînt se realizează pe baza principiului muncii și conducerii colective, cu participarea largă a personalului didactic, a elevilor și studenților, a reprezentanților oamenilor muncii din alte unități socialiste, precum și a comitetelor cetățenești de părinți. Directorul, decanul, rectorul, celelalte cadre din conducerea unităților de învățămînt, întregul personal didactic răspund de respectarea prevederilor legale în adoptarea hotar��rilor și în întreaga activitate a unităților, de bună organizare și desfășurare a procesului instructiv-educativ. Articolul 22 Consiliul de Miniștri răspunde
LEGE nr. 28 din 21 decembrie 1978 legea educaţiei şi învăţămîntului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106519_a_107848]
-
și de stat, reprezentanți ai consiliilor populare, ai comitetelor cetățenești de părinți, precum și specialiști și muncitori din unitățile de producție, cercetare și proiectare. Articolul 152 Consiliul profesoral al facultății și senatul instituției de învățămînt superior sînt alcătuite, după caz, din decan și prodecani, rector și prorectori, secretar științific, reprezentanți ai personalului didactic, aleși de adunarea generală a personalului didactic, iar pentru senate, de către consiliile profesorale ale facultăților, secretarul organizației Partidului Comunist Român, reprezentanți ai organizațiilor de sindicat și tineret, desemnați de către
LEGE nr. 28 din 21 decembrie 1978 legea educaţiei şi învăţămîntului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106519_a_107848]
-
raport de unitatea de învățămînt, 6-10 la suta elevi și 12-15 la suta studenți. Articolul 155 Președintele consiliului de conducere al școlii, liceului, școlii profesionale și școlii de maiștri este directorul unității de învățămînt. Președintele consiliului profesoral al facultății este decanul acesteia. Președintele senatului instituției de învățămînt superior este o personalitate a vieții politice, științifice, economice sau culturale, desemnată în condițiile prevăzute de lege. Articolul 156 Consiliul de conducere al școlii, liceului, școlii profesionale și școlii de maiștri are următoarele atribuții
LEGE nr. 28 din 21 decembrie 1978 legea educaţiei şi învăţămîntului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106519_a_107848]
-
și servicii; ... d) avizează statele de funcțiuni ale personalului didactic întocmite de catedre; ... e) aprobă planurile anuale ale unităților de producție, cercetare, proiectare și servicii; ... f) stabilește planul comun al activităților politico-ideologice, cultural-educative și sportive; ... g) face propuneri pentru numirea decanului, prodecanilor și secretarului științific, precum și de cadre didactice pentru senat; ... h) aprobă organizarea și desfășurarea concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice; ... i) organizează activitatea de perfecționare a pregătirii personalului didactic; ... j) acorda titlul științific de doctor. ... Articolul 158 Senatul instituției de
LEGE nr. 28 din 21 decembrie 1978 legea educaţiei şi învăţămîntului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106519_a_107848]
-
muncitor al instituției de învățămînt superior. Articolul 159 Conducerea colectivă a activității operative a instituțiilor de învătămînt se exercită de către birourile executive ale organelor de conducere colectivă. Din birourile executive fac parte, după caz, directorul și directorii adjuncți, rectorul, prorectorii, decanii, prodecanii și secretarii științifici, secretarul organizației Partidului Comunist Român, președintele Consiliului Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști sau al Asociației Studenților Comuniști, secretarul organizației Uniunii Tineretului Comunist, comandantul instructor al unității de pionieri, reprezentantul sindicatului. Președintele biroului executiv este directorul, decanul sau
LEGE nr. 28 din 21 decembrie 1978 legea educaţiei şi învăţămîntului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106519_a_107848]