336 matches
-
a râului Ileana în Bahlui - Anexa nr. 4 la Planul de management. Pe trepte altimetrice, cele mai mari ponderi sunt deținute de suprafețele de 60 - 80 m - 49,84%, urmate de cele de 80 - 100 m - 24,31%. Panta reliefului, declivitatea terenului, reprezintă unul dintre cei mai importanți factori de control ai scurgerii lichide de suprafață și de subsuprafață intermediară, la nivelul bazinului pârâului Ileana. Suprafața reliefului din arealul de interes comunitar prezintă sectoare cu pante de 3-5° care ocupă o
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
32 (1) Întreținerea pasajelor denivelate este în sarcina administratorului căii de comunicație situate pe pasaj. ... (2) Întreținerea trecerilor la același nivel, paza și securitatea în limitele zonei de siguranță a căii ferate revin deținătorilor acestei căi. ... (3) Modificarea cotelor și declivităților pe oricare dintre căile de comunicație care se intersectează atrage după sine obligația deținătorului de a suporta costul lucrărilor necesare și pe cealaltă cale de comunicație. ... (4) Pentru poduri, baraje, diguri și altele asemenea, care cuprind părți ale mai multor
ORDONANŢĂ nr. 43 din 28 august 1997 (**republicată**)(*actualizată*) privind regimul drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275439_a_276768]
-
vedere în aplicarea procedurilor de siguranță rutieră prevăzute în prezenta lege; ... l) modificarea substanțială - orice modernizare sau reabilitare care impune schimbarea elementelor geometrice ale drumului, după cum urmează: ... (i) în plan orizontal: aliniamente, curbe, respectiv razele acestora; (ii) în profil longitudinal: declivități, curbe verticale pentru racordarea declivităților succesive, respectiv razele acestora, pasul de proiectare; (iii) în profil transversal: lățimi ale elementelor componente ale drumurilor în aliniamente, supralărgiri ale platformei și părții carosabile ale drumurilor în curbe, pante transversale (dever-uri), înclinări de
LEGE nr. 265 din 7 noiembrie 2008 (**republicată**)(*actualizată*) privind gestionarea siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272754_a_274083]
-
siguranță rutieră prevăzute în prezenta lege; ... l) modificarea substanțială - orice modernizare sau reabilitare care impune schimbarea elementelor geometrice ale drumului, după cum urmează: ... (i) în plan orizontal: aliniamente, curbe, respectiv razele acestora; (ii) în profil longitudinal: declivități, curbe verticale pentru racordarea declivităților succesive, respectiv razele acestora, pasul de proiectare; (iii) în profil transversal: lățimi ale elementelor componente ale drumurilor în aliniamente, supralărgiri ale platformei și părții carosabile ale drumurilor în curbe, pante transversale (dever-uri), înclinări de taluzuri, precum și orice schimbare adusă
LEGE nr. 265 din 7 noiembrie 2008 (**republicată**)(*actualizată*) privind gestionarea siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272754_a_274083]
-
de siguranță rutieră, în condițiile prevăzute de art. 5 alin. (2); ... ....................................................................... l) modificarea substanțială - orice modernizare sau reabilitare care impune schimbarea elementelor geometrice ale drumului, după cum urmează: ... (i) în plan orizontal: aliniamente, curbe, respectiv razele acestora; (ii) în profil longitudinal: declivități, curbe verticale pentru racordarea declivităților succesive, respectiv razele acestora, pasul de proiectare; (iii) în profil transversal: lățimi ale elementelor componente ale drumurilor în aliniamente, supralărgiri ale platformei și părții carosabile ale drumurilor în curbe, pante transversale (dever-uri), înclinări de
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 22 din 16 iunie 2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 265/2008 privind gestionarea siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272724_a_274053]
-
prevăzute de art. 5 alin. (2); ... ....................................................................... l) modificarea substanțială - orice modernizare sau reabilitare care impune schimbarea elementelor geometrice ale drumului, după cum urmează: ... (i) în plan orizontal: aliniamente, curbe, respectiv razele acestora; (ii) în profil longitudinal: declivități, curbe verticale pentru racordarea declivităților succesive, respectiv razele acestora, pasul de proiectare; (iii) în profil transversal: lățimi ale elementelor componente ale drumurilor în aliniamente, supralărgiri ale platformei și părții carosabile ale drumurilor în curbe, pante transversale (dever-uri), înclinări de taluzuri, precum și orice schimbare adusă
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 22 din 16 iunie 2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 265/2008 privind gestionarea siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272724_a_274053]
-
Articolul 1 Participanții la trafic sunt obligați să respecte regulile de circulație și semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră, precum și celelalte dispoziții din prezentul regulament. Articolul 2 În sensul prezentului regulament, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație: 1. declivitate - înclinarea unui drum pe o porțiune uniforma față de planul orizontal; 2. viabilitatea drumului - starea tehnică corespunzătoare a părții carosabile, constând în practicabilitatea permanentă a acesteia potrivit reglementarilor specifice sectorului de drum, lipsa obstacolelor și existența amenajărilor rutiere și a mijloacelor
REGULAMENT din 4 octombrie 2006 (*actualizat*) de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278118_a_279447]
-
a vehiculului; ... c) în locurile unde soliditatea drumului nu permite; ... d) pe drumurile cu sens unic; ... e) pe marcajul pietonal; ... f) în locurile în care este instalat indicatorul "Întoarcerea interzisă". ... Articolul 127 (1) Pe drumurile publice înguste și/sau cu declivitate, unde trecerea vehiculelor care circulă din sensuri opuse, unele pe lângă altele, este imposibilă sau periculoasă, se procedează după cum urmează: ... a) la întâlnirea unui ansamblu de vehicule cu un vehicul conducătorul acestuia din urma trebuie să manevreze cu spatele; ... b) la
REGULAMENT din 4 octombrie 2006 (*actualizat*) de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278118_a_279447]
-
În partea de nord a comunei se află șoseaua națională care unește municipiul Bacău cu restul județului iar satul Letea-Veche este străbătut de la nord la sud de Dc 87. Formele de relief distincte sunt Lunca Șiretului și Bistriței, terasele acestora. Declivitatea terenului este foarte redusă. Teritoriul comunei se învecinează în partea de nord cu comună Săucești, la sud - est cu comună Tamași, la est cu comună Buhoci, la sud - vest are vecin comună Nicolae Bălcescu iar la vest orașul Bacău și
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
decât cele din zona temperată. Totuși în zonele temperată, mediteraneeană, precum și cele subtropicală și tropicală umede carstul se dezvoltă intens. Aici litiera prin descompunere generează diferiți acizi care accelerează efectul coroziv. c) Condițiile morfologice facilitează sau diminuează intensitatea carstificarii prin: declivitatea pantelor, densitatea fragmentării, energia reliefului, expoziția versanților. d) Condițiile climatice, fitogeografice și omul constituie alte grupe de factori care influențează carstificarea. Izvoarele carstice sunt alimentate din: precipitații, cursuri autohtone și alohtone, apă acumulată în golurile carstice. După specificul alimentării și
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
în parte superioară a bazinului hidrografic al Văii Ilișua într-un mediu preponderat forestier, prin procese de bioacumulare caracterizate prin humificarea activă a suprafeței organice, solurile sunt în mare parte brune, brune acide, brune podzolice și podzolice. Pe versanții cu declivitate mare și o structura geologică din starturi argiloase în alternanta cu cele nisipo-argiloase, se produc frecvente alunecări, rupturi și prăbușiri. Toate acestea, amplificate de modul de folosire a terenurilor, au produs erodarea progresivă a solului care și-a pierdut nivelul
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
oi pe o anumită suprafață de teren, în așa numită târlă. Excrementele oilor devin un îngrășământ natural). Nevoia de terenuri agricole, determinate în bună măsură de sporul demografic, i-a silit pe oameni să despădurească versanții cu expunere sud-estică și declivitate mai puțin accentuate, folosind sapa de laz sau întreruperea activității biologice a copacilor prin secuire sau înconjurare, respectiv jupuirea trunchiurilor de scoarță pe o porțiune de câțiva centimetri de la bază, grăbind astfel uscarea copacilor. Pe terenurile cu declivitate mare, unde
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
sud-estică și declivitate mai puțin accentuate, folosind sapa de laz sau întreruperea activității biologice a copacilor prin secuire sau înconjurare, respectiv jupuirea trunchiurilor de scoarță pe o porțiune de câțiva centimetri de la bază, grăbind astfel uscarea copacilor. Pe terenurile cu declivitate mare, unde folosirea plugului era dificilă, se lucra manual, cu sapa de laz. Urme ale acestui mod de exploatare a pământului se mai văd încă pe Dealul Bisericii, Zapodie, Runc, Secătură, Dealul Costeșii, Fața Agrieșului s.a Puțin productivă și
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
în partea superioară a bazinului hidrografic al văii Ilișua, într-un mediu preponderent forestier, prin procese de bioacumulare, caracterizate prin humificare activă a suprafeței organice, solurile sunt în mare parte, brune, brune acide, brune podzolice și podzolice. Pe versanții cu declivitate mare și o structură geologică din starturi argiloase în alternanta cu cele nisipos-argiloase, se produc frecvente alunecări, rupturi și prăbușiri care, amplificate de modul de folosire a terenurilor, au produs erodarea progresivă a solului care și-a pierdut nivelul de
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
grajd, desi necesară nu se făcea din cauza dificultății de a-l transporta. Se practică în schimb târlirea. Nevoia de terenuri agricole, determinate în bună măsură de sporul demografic, i-a silit pe oameni sa despădurească versanții cu expunere sud-estică și declivitate mai puțin accentuate, folosind sapă de laz sau întreruperea activității biologice a copacilor prin secuire sau înconjurare, respectiv jupuirea tunchiurilor de scoarță, pe o porțiune de câțiva centimetri de la bază, grăbind astfel uscarea copacilor. Pe terenurile cu declivitate mare, unde
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
sud-estică și declivitate mai puțin accentuate, folosind sapă de laz sau întreruperea activității biologice a copacilor prin secuire sau înconjurare, respectiv jupuirea tunchiurilor de scoarță, pe o porțiune de câțiva centimetri de la bază, grăbind astfel uscarea copacilor. Pe terenurile cu declivitate mare, unde folosirea plugului era dificilă, se lucra manual, cu sapă de laz. Urme ale acestuia mod de exploatare a pământului se mai văd încă pe "Dealul Bisericii, Zăpodie, Runc, Secătura, Dealul Costeții, Fata Agriesului" ș.a Puțin productive și
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
locuri de parcare și spații verzi, 21% (3500 hectare) din suprafață este cultivată. Există aprox. 8000 de parcele pe 380 ha și 46 cimitire pe o suprafață de 160 ha. Anumite regiuni din apropiere nu au putut fi cultivate din cauza declivităților prea mari. Pe anumite formțiuni stâncoase au fost amenajate parcuri sau grădini. Orașul are numeroase suprafețe acoperite de păduri. În pădurea Burgholz din Cronenberg există o colecție unică de arboret în care se realizează studii. Vizitatorii pot explora zona pe
Wuppertal () [Corola-website/Science/304230_a_305559]
-
locuri de parcare și spații verzi, 21% (3500 hectare) din suprafață este cultivată. Există aprox. 8000 de parcele pe 380 ha și 46 cimitire pe o suprafață de 160 ha. Anumite regiuni din apropiere nu au putut fi cultivate din cauza declivităților prea mari. Pe anumite formțiuni stâncoase au fost amenajate parcuri sau grădini. Orașul are numeroase suprafețe acoperite de păduri. În pădurea Burgholz din Cronenberg există o colecție unică de arboret în care se realizează studii. Vizitatorii pot explora zona pe
Wuppertal () [Corola-website/Science/304372_a_305701]
-
construit așezământul mănăstiresc, sihastrul Agafton a defrișat pădurea de pe o coastă a versantului. Pe măsură ce mănăstirea s-a extins, pădurea a continuat să fie defrișată tot mai mult, rezultând însă un dezechilibru local major. Amplasarea mănăstirii pe un deal cu o declivitate naturală a dus în timp la producerea unor alunecări de teren evolutive, dezvoltate pe direcția nord - sud, acestea fiind vizibile pe coasta sudică a dealului pe care este amplasată mănăstirea. Arealul de instabilitate este de circa 1,50 ha, întinzându
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
Arealul de instabilitate este de circa 1,50 ha, întinzându-se pe o lungime de aproximativ 450-500 m pe direcția vest-est, începând din zona Taberei de elevi „Codrii de aramă” și până la marginea pădurii Baisa. Cauzele alunecărilor de teren sunt declivitatea accentuată a reliefului, existența pământurilor loessoide, defrișarea arborilor cu important rol de stabilizare, circulația apelor subterane cu debite semnificative, circulația apelor pluviale colectate din amonte și de pe platforma drumului care au creat făgașe, transportând solul, precum și lipsa rigolele laterale la
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
220 de m altitudine medie) apoi urcă pe platoul din masivul Munților Semenic, urmând un traseu pe care nu se află nici un alt drum. Datorită razelor de curbură mici, unele chiar de numai 104 m, și a rampelor mari cu declivitate maximă de 21 ‰, linia se aseamănă foarte mult cu celebra linie de munte austriacă care traversează pasul Semmering. Pentru remorcarea trenurilor pe dificilul traseu Oravița-Anina trebuia utilizată o locomotivă articulată cu un ampatament mic și cu o greutate aderentă de
Calea ferată Oravița–Anina () [Corola-website/Science/313504_a_314833]
-
și cu o greutate aderentă de cel puțin 42 tf (tone-forță) iar sarcina pe osie era limitată la 9,5 tf/osie, din cauza slabei rezistențe a șinelor utilizate. Conform temei de proiectare, locomotiva trebuia trebuia să remorcheze pe rampele cu declivitatea de 21 ‰, un tonaj maxim de 110 tf, cu o viteză de cel puțin 11 km/h. Pentru a nu se depăți rezistența șinelor, inginerul Pius Fink a proiectat o locomotivă-tender cu 5 osii cuplate de tip E-1. Acest
Calea ferată Oravița–Anina () [Corola-website/Science/313504_a_314833]
-
trei cule, din care două pe malul bulgăresc, iar una pe malul românesc. Pe malul bulgar, calea ferată se desprinde din structura unitară a podului și continuă pe un viaduct separat, în lungime de 400 m, pentru a putea asigura declivitățile stabilite prin normative. La capătul viaductului feroviar se află culeea A-1, la capătul viaductului rutier culeea A-2, iar culeea A-3 de pe malul românesc este comună. Între culee sunt amplasate 12 pile, numerotate PB1-PB12. Patru din aceste pile
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
fost inaugurată la 15 mai 1854 pentru traficul de marfă și două zile mai târziu pentru cel de călători. Se impunea găsirea unei locomotive care să satisfacă un traseu atât de dificil: curbe cu raze de numai 190 m și declivități ce ajungeau la 25 ‰. În acest scop, s-au publicat în martie 1850 condițiile unui concurs, dotat cu un premiu de 20.000 de ducați. Locomotivele participante trebuiau să remorcheze, în condițiile unui astfel de traseu montan, cu o viteză
Istoria locomotivei cu abur () [Corola-website/Science/313745_a_315074]
-
tf, lungimea între tampoane de 16 m și o viteză maximă de 75 km/h. Cele cinci osii motoare erau cuplate prin biele orizontale. O atenție deosebită s-a acordat liniilor din zona Saint Gothard, fiind vorba de trasee dificile: declivități mari, curbe numeroase, tuneluri elicoidale etc. Aici fusese introdusă tracțiunea cu abur încă din 1882. În perioada 1919 - 1920, pe linia Saint Gothard s-a introdus tracțiunea electrică. Printre cele mai celebre locomotive introduse aici se numără cele denumite "Krokodillokomotiven
Istoria locomotivei electrice () [Corola-website/Science/313976_a_315305]