408 matches
-
poarte vreo amprentă care să-l identifice ca procedeu definitoriu de formare a cuvintelor. Adeseori avem a face cu termeni făcând parte din mai multe baze sintagmatice și extrași conjunctural cu un anumit înțeles, pe care necunoscătorii nu îl pot decoda decât dacă este precizat sintagmatic, deoarece altfel nu sunt capabili să facă legătura dintre cuvântul simplu și sintagma sau compusul originar. Pentru a dezambiguiza enunțul Am reușit la Filo, cel care ignoră antecedentele trebuie să pună întrebarea: La Filozofie sau
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Ne referim la cuvintele care sunt, aparent, polisemantice, de vreme ce același înveliș sonor are conținuturi semantice variate, ca urmare a condensării din mai multe sintagme, ale căror înțelesuri le-a preluat: uneori, "același cuvânt, în funcție de contextul situațional sau de vecinătăți, se decodează diferit" (Dindelegan, p. 2); cu unele accepții, cuvântul se poate afla într-o etapă primară, în timp ce cu altele ar putea fi deja lexicalizat. De fapt, astfel de exemple cu semnificații multiple trebuie considerate cuvinte distincte, având etimologie diferită și sensuri
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
tréningruha [ruha "haină"]). Din acest tip de condensare fac parte și exemplele conjuncturale, cu aplicabilitate imediată, dar fără viitor, constând din determinanți substantivali "încremeniți" la cazul genitiv și utilizați numai deictic, în contexte grăitoare care par, strict gramatical, incorecte, dar decodează mesajul: rom. cobor la Eroilor înseamnă cobor la stația Eroilor; moștenirea din Victoriei (subtitrare apărută la o televiziune română) vrea să semnifice moștenirea pe care o lasă cutare la Palatul Victoriei etc. 2.2.2. Un subtip particular al condensării
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
exact ale capului acestuia), determină, de fapt, o reducere a dependenței noului cuvânt față de termenul complex din care provine, dar, la începutul procesului, și o scădere a autonomiei lui în raport cu contextul de comunicare: spre deosebire de sintagma originară, el nu poate fi decodat corect decât dacă referentul este prezent în discurs sau, deictic, în conștiința vorbitorilor. Soluția la această dilemă este fie revenirea la termenul complex, fie lexicalizarea deplină a noii formații. Totuși, în unele limbi și în anumite condiții dar în logica
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
mahalaua România. Mahalaua lingvistică Preocuparea mea pentru aspectele „mahalalei” românești în sens lingvistic a fost evidentă încă din Imaginarul violent al românilor (Humanitas, București, 2003). Analizând exclusiv violența de limbaj din presa românească pe parcursul a mai bine de un veac, decodasem nouă registre ale limbajului violent, specifice mentalului românesc: subuman, igienizant, infracțional, bestiariu, religios, scatologic, libidinos, funebru, xenofob-rasist. Pentru a caracteriza mahalaua lingvistică de astăzi, mahalaua contemporană (care de astă dată nu mai ține strict de presă și pamflet, ci de
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
televiziune prin cablu concurează tot mai mult canalele naționale și pot da un nou suflu comunicării locale sau expresiei particularismelor. Dar prin certitudinea țintei atinse, cablul este un suport care facilitează intercesiunea releelor locale de opinie, avînd misiunea de a decoda și recoda mesajul politic pentru a-l adapta exigențelor unei situații. Aceste rețele de televiziune prin cablu pot fi utilizate și datorită sateliților de teledifuziune; candidații sînt înzestrați astfel cu ubicuitate, reducîndu-se deplasările costisitoare în timp și bani și în
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
parte, calitatea de "acte sau acțiuni lingvistice (sfat, promisiune, ofertă, amenințare, cerere, rugăminte etc.)" a "fragmentelor discursive" (Rovența-Frumușani, 2000, p. 31) și, pe de altă parte, însuși raportul stabilit între intenția comunicativă a locutorului și maniera în care interlocutorul receptează/decodează mesajul (în conformitate sau nu cu intenția comunicativă a locutorului, de aici și diferența dintre mesajul codificat/transmis de către locutor și mesajul receptat/decodat/interpretat de către interlocutor) cf. Dragoș, 1989, p. 4; Hobjilă, 2003, p. 12; Hobjilă, 2009, p. 234
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
care a făcut trimitere la un moment dat, pe parcursul discuției), implicând un anumit tip de relaționare cu interlocutorul aici, locutorul dorește să se facă înțeles cât mai bine de către interlocutor și folosește "ancore" care să-l ajute pe acesta să decodeze mesajul conform intenției comunicative inițiale, "ancore" motivate inclusiv de feedback-ul verbal ("ce ai vrut să spui prin...?", "cum anume?", "poți fi mai explicit?", "ce exemplu ai în minte?", "la ce te gândești când spui asta?" etc.) sau nonverbal (sprâncene
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
informații considerate adevărate/verificate, precizăm de fiecare dată sursa (de exemplu, în cazul citării sau al parafrazării), dezambiguizăm, când este cazul, anumite componente ale mesajului transmis interlocutorului (de exemplu, dacă ne dăm seama că aspectul ludic al comunicării nu este decodat de către interlocutor, îl semnalăm: "era o glumă/am glumit, evident..."); * legea litotei impusă, în principiu, de anumite convenții/limite sociale care presupun comunicarea, de către locutor, a mai puțin decât ar necesita contextul, însă cu intenția ca decodarea să acopere/completeze
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
implicând transmiterea graduală de noi informații: titlu, exemple, definiție, tipologii etc.); (c) repere clare, necontroversate (de exemplu, în comunicarea interpersonală, stările contradictorii ale locutorului și formulările aferente acestora îl dezarmează, cel mai frecvent, pe interlocutor, în încercarea sa de a decoda mesajele receptate; de asemenea, în comunicarea didactică, prezentarea controverselor din literatura de specialitate a unui anumit domeniu nu este utilă în orice context nu se studiază, de exemplu, în ciclul primar, decât elementele "clasice" ale gramaticii limbii române vs. multiplele
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
prin intermediul personajelor (în care autorul se disimulează) și al partiturilor vorbite încredințate acestora, adică al textului dramatic propriu-zis" (A. Ubersfeld, apud Măciucă, 1989, pp. 137-138); * decodificare tridimensională 60 a mesajului artistic la un prim nivel al receptării și interpretării, regizorul decodează mesajul transmis de către autor/dramaturg; la un al doilea nivel actorul decodează mesajul transmis de către autor/dramaturg și de către regizor (acesta din urmă reflectând, în mesajul său, atât maniera particulară în care a decodat și interpretat mesajul dramaturgului 61, cât
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
acestora, adică al textului dramatic propriu-zis" (A. Ubersfeld, apud Măciucă, 1989, pp. 137-138); * decodificare tridimensională 60 a mesajului artistic la un prim nivel al receptării și interpretării, regizorul decodează mesajul transmis de către autor/dramaturg; la un al doilea nivel actorul decodează mesajul transmis de către autor/dramaturg și de către regizor (acesta din urmă reflectând, în mesajul său, atât maniera particulară în care a decodat și interpretat mesajul dramaturgului 61, cât și concepția sa regizorală), iar la un al treilea nivel spectatorul decodează
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
nivel al receptării și interpretării, regizorul decodează mesajul transmis de către autor/dramaturg; la un al doilea nivel actorul decodează mesajul transmis de către autor/dramaturg și de către regizor (acesta din urmă reflectând, în mesajul său, atât maniera particulară în care a decodat și interpretat mesajul dramaturgului 61, cât și concepția sa regizorală), iar la un al treilea nivel spectatorul decodează mesajul transmis de autor/dramaturg, regizor și actor (în condițiile în care spectatorul receptează 62 atât ficțiunea, cât și performanța scenică Bodiștean
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
decodează mesajul transmis de către autor/dramaturg și de către regizor (acesta din urmă reflectând, în mesajul său, atât maniera particulară în care a decodat și interpretat mesajul dramaturgului 61, cât și concepția sa regizorală), iar la un al treilea nivel spectatorul decodează mesajul transmis de autor/dramaturg, regizor și actor (în condițiile în care spectatorul receptează 62 atât ficțiunea, cât și performanța scenică Bodiștean, 2009, pp. 198-199); * actor semn-sumă (Ciobotaru, 2006a, p. 63)/suprasemn al personajului interpretat, rezultat al coroborării mai multor
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
1) Ce știu despre locutor? (2) Cum relaționez cu locutorul? Ce atitudine am față de acesta și față de situația de comunicare, în general? (3) Cu ce scop mă plasez în ipostaza de interlocutor în această situație de comunicare? (4) Ce receptez/decodez? (5) Ce tehnici/instrumente folosesc în decodare? (6) Dau feedback locutorului? Sub ce formă? Cu ce instrumente? (7) Cum mă raportez la ipostaza de interlocutor, respectiv la cea de locutor? Răspunsurile posibile plasează interlocutorul într-o anumită ipostază în raport cu situația
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
mine; interpersonale/relaționale ce știu despre relația cu locutorul, cum mă raportez la acesta, cu ce atitudine; circumstanțiale acum, aici mă simt.../mă raportez într-o anumită manieră la actul comunicativ; culturale, sociale etc. prin prisma prejudecăților, a cutumelor etc., decodez mesajul într-un anumit fel etc.), cu scopul asumării rolului de interlocutor în situația respectivă, cu disponibilitatea de a oferi o anumită formă de feedback locutorului, de a-i prelua sau nu acestuia rolul (fie și secvențial), cu instrumentele/tehnicile
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
disponibilitatea de a oferi o anumită formă de feedback locutorului, de a-i prelua sau nu acestuia rolul (fie și secvențial), cu instrumentele/tehnicile de care dispune pentru a-și exprima (verbal, nonverbal/paraverbal) această disponibilitate, respectiv pentru a recepta, decoda și interpreta optim mesajul și, de altfel, întregul act comunicativ. (1) Ce știe interlocutorul despre locutor? Poate avea sau nu informații referitoare la vârstă, profesie, preocupări, interese, stare fizică, intenție comunicativă etc., la cum a fost perceput anterior, în alte
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
conflictuale; * dorește să aibă puncte de plecare pentru prezentarea/dezvoltarea propriilor idei; * dorește să se raporteze critic la ceea ce spune locutorul; * dorește să construiască/să mențină o anumită relație cu locutorul; * dorește să se amuze/distreze etc. (4) Ce receptează/decodează interlocutorul? Mesajul verbal, nonverbal și paraverbal transmis de către locutor, informațiile, stările comunicate/exteriorizate de către acesta, voluntar și/sau involuntar. Mesajul explicit și, în condiții optime, pe cel implicit mesajul "spus" și pe cel "ne-spus" (vezi supra). (5) Ce tehnici
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
înroșit la față; Ați strâns pumnii etc.; * reverberare realizată prin reacții verbale de tipul: La început ați spus că...; Credeți că...; Cred că...; M-a surprins faptul că... etc. Practic, ipostaza interlocutorială se concretizează, în plan acțional, în succesiunea: percep decodez/ajung la sens înțeleg/ evaluez/mă raportez critic la răspund/reacționez/dau feedback. (6) Dă interlocutorul feedback locutorului? Sub ce formă? Cu ce instrumente? Interlocutorul poate alege să dea sau nu feedback verbal/nonverbal/paraverbal locutorului (deși și absența feedback
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
necesității unor clarificări (inclusiv la nivelul codului folosit). Cu alte cuvinte.../ Ce vrei să spui de fapt este că.../ Deci ce spui tu este că.../ Ați spus că..., aceasta înseamnă... Interlocutorul dorește să verifice dacă/să-și confirme că a decodat corect mesajul locutorului. Ce-ai simțit atunci?/ Ce simți acum când te gândești la...?/ Cum ai reacționat când...? Interlocutorul dorește ca sentimentele locutorului să fie formulate explicit. Ce încerci să-mi spui? Interlocutorul dorește ca mesajul locutorului să fie formulat
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
derularea actului său comunicativ), respectiv poziției actorului (prin prisma exersării valențelor verbale, nonverbale și paraverbale ale transmiterii mesajului vezi, de exemplu, dicția, intonația, intensitatea vocii, gestica, mimica, lexicul etc. toate, condiții ale optimizării demersului său comunicativ către interlocutor, care percepe, decodează și interpretează, în principiu, întregul). În comunicarea-teatru1, instanța locutorială este concretizată în fiecare dintre ipostazele implicate de actul artistic, de la dramaturg (autorul inițial al actului comunicativ artistic) sau narator (autorul textului epic aflat la originea unei dramatizări), până la regizor, actor
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
timp; Intonația salvatoare o persoană comunică neinteligibil un mesaj (eventual, într-o limbă inventată sau folosind formule chimice/matematice în loc de cuvinte propriu-zise), însă cu intonația corespunzătoare sensului (informațional/emoțional etc.) pe care dorește să-l transmită; interlocutorii sunt provocați să decodeze mesajul etc. * tehnici subsumate "disciplinei" spectatorului implicând: * pentru interlocutorul dintr-o situație de comunicare-teatru (așadar, pentru spectatorul de teatru 47): eventuala lectură a piesei de teatru sau a textului aflat la originea dramatizării (pentru a avea o primă cheie de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
fals start" ("vorbitorul se oprește și întrerupe o construcție abia începută, pentru a formula o alta, pe care o consideră mai adecvată contextului respectiv") Dascălu Jinga, 2006, pp. 20-28; "care creează enunțuri deliberat neîncheiate" (vorbitorul consideră că interlocutorul poate deja decoda mesajul) Dascălu Jinga, 2006, pp. 28-34; "ca parte componentă a unei autocorectări" (Dascălu Jinga, 2006, pp. 35-38); "ca parte componentă a unei digresiuni" (Dascălu Jinga, 2006, pp. 38-58); "autoîntreruperile paralingvistice" (având cauze fiziologice tuse, sughiț, strănut sau caracter intenționat: râsul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
o aplica. A lucra astfel creează elevului impresia de libertate și exploatează mai eficient capacitățile lui din perspectiva inteligențelor multiple; combinarea desenului, culorilor și a cuvintelor duce la o înțelegere superioară și complexă a temelor/textelor, care, în fapt, sunt decodate și recodate în această formă, fără a crea frustrarea datorată impunerii unei anumite forme de exprimare. Mai exact, posterul este un mod eficient de a apropia de problematica disciplinei limba și literatura română elevul lumii de azi crescut într-un
Posterul - între istoria artei şi practica didactică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Pavel-Bărbăcuţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1354]
-
machiaj, gest, cuvânt etc.) are un înțeles foarte strict (în opera chineză sau în teatrul tradițional din India de Sus). în teatrul contemporan, însă, codurile sunt mai puțin constrângătoare, „regulile de joc” devenind mai suple. Oricum, mesajul teatral poate fi decodat printr-o multitudine de coduri : lingvistice, perceptive (vizuale, auditive, olfactive, termice etc.) socio-culturale, precum și coduri specific teatrale (spațiu scenic, joc, lumini etc.) ceea ce permite, paradoxal, să fie înțeles și de cel care nu posedă toate codurile: o piesă de teatru
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]