353 matches
-
Velculescu), se regăsește însă (uneori cu câteva deosebiri notabile) în cel puțin alte șapte manuscrise. Este de menționat că titlul Fiziolog nu apare în manuscrisele românești, care folosesc în loc sintagma Cuvânt de smerita înțelepciune (înțelepciunea omenească, smerită, cunoscându-și limitele, decodifică simbolurile încifrate în făpturi de creatorul însuși; autorul cărții nu are trufia de a crede că el ar fi „creat” simbolurile). Ediții: Physiologus (publ. M. Gaster), „Archivio glottologico italiano” (Roma-Torino-Florența), 1886-1888, 276-290; Oarecare cunoștințe de la filosofii vechi pentru firea și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287010_a_288339]
-
12MHz, 8Kx8 RAM CMOS expandabilă la 32Kx8, 8Kx8 EPROM, 512x8 EEPROM, 4 porturi paralele de ieșire de 8 biți, 3 porturi paralele de intrare pe 8 biți, 8 intrări multiplexate la un convertor A/D de 10 biți, 8 ieșiri decodificate de porturi, 2 ieșiri analogice de 8 biți PWM, 3 numărătoare de tip TIMER/COUNTER, un Watchdog programabil (mijloc de autodeblocare în cazul execuției eronate a programelor datorate perturbațiilor sau interferențelor,15 întreruperi din care 6 externe, reset la punerea
Aplicaţii în electronica de putere by Ovidiu Ursaru, Cristian Aghion, Mihai Lucanu () [Corola-publishinghouse/Science/311_a_653]
-
o reduce prin subterfugii ca ironia sau intertextualitatea savantă. De multe ori, poetul erudit apelează la o operație inedită, pe care aș numi-o de permutare a referenților livrești, în așa fel încât cititorului să îi fie aproape imposibil să decodifice sursa ironiei plurietajate a discursului liric. Aș cita, spre edificare, câteva versuri incluse în Meditația din Golful Francezului: "Visez la strălucita logodnă/ a Cancerului cu Nebunia/ în zilele de aur al lunii Mai". Desigur că, la o primă vedere, în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ale poeziei, ce trebuie văzută cu mult mai mult decât un (altfel firesc) elogiu adus, în descendență platoniciană, prieteniei, fundamentală alteritate ce rotunjește ființa. Și anume, un ceremonial ezoteric colportând, peste timpuri și spații, reale ori livrești, simboluri ezoterice, parțial decodificate cu subtilitatea obișnuită: "Miercuri am hotărât să petrecem în cortul/ amicului nostru hindus Gebarau./ Au fost invitați/ saxonul Um și slavul Nidalov./ Pe rând, schimbam pieile între noi:/ una de guzgan una de șopârlă/ una de inorog una de dinozaur
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
să le aud în această casă. Unul este "căcat", iar celălalt "fute-l"! CAMERON: E-n regulă, bunico! Și care sunt cele două cuvinte? Deoarece bunica a pus accentul pe cuvintele "eu nu vreau" și "în această casă", copilul a decodificat mesajul în sensul că nu e nimic greșit dacă el va continua să utilizeze cele două cuvinte, cu condiția ca ele să nu ajungă la urechile bunicii în casa ei. A continuat, deci, să le folosească în orice alt loc
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
ne semnalizează că o persoană încearcă să voaleze adevărul sau să ne inducă în eroare. "Sincer", "pe, cinstea mea", "pe șleau" arată că vorbitorul urmează să fie mult mai puțin sincer sau onest decât pretinde. Oamenii cu o percepție fină decodifică instinctiv aceste cuvinte și au "senzația" că vorbitorul încearcă să-i păcălească. De exemplu, "Pe cinstea mea, este cea mai bună ofertă pe care v-o pot face" se traduce cu " Nu este cea mai bună ofertă, dar poate mă
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
care nu puteți să vă luați ziua liberă. "De ce nu?" este, de asemenea, un răspuns negativ la o judecată pozitivă. Când cineva întreabă: "Ai vrea să ieșim undeva diseară?" răspunsul "de ce nu?" vrea să spună "da", dar ar putea fi decodificat "nu" de cel care-l primește. "De ce nu luăm măcar o dată prânzul împreună?" impune un răspuns pozitiv, dar sugerează de fapt că prânzul nu va avea loc niciodată. "O dată" în context înseamnă "sper că niciodată". Este o formulă pe care
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
desfășurați activitatea pentru ca randamentul dumneavoastră să crească (sunteți incapabil). La sfârșitul acestei scene, angajatul pleacă spunându-și: "Eu am încercat" (nu mă așteptam să reușesc), iar șeful în sinea lui: "Afacerile sunt afaceri" (Du-te-n... ) SCENE DE FAMILIE Copiii decodifică metalimbajul cu aceeași sensibilitate ca și limbajul trupului. Acei părinți care încearcă să discute cu copiii lor folosind limbajul adulților se vor simți frustrați, deoarece copiii utilizează metalimbajul pe scară largă. Această situație duce adesea la clișee de genul: "Să
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
interpretăm corect mesajul prietenului vom conchide că dorește doar ca muzica să fie dată mai încet. Dar dacă-l interpretăm ca însemnând "Sunt furios pe tine", s-ar putea foarte bine să răspundem într-un mod nepotrivit. Adesea mesajele sunt decodificate incorect, fără ca nici una din părți să știe vreodată că a existat o neînțelegere. Iată de ce este atât de importantă ascultarea activă, în loc să presupunem că impresiile noastre sunt corecte și să răspundem ca atare, având această deprindere vom fi capabili să
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
părți să știe vreodată că a existat o neînțelegere. Iată de ce este atât de importantă ascultarea activă, în loc să presupunem că impresiile noastre sunt corecte și să răspundem ca atare, având această deprindere vom fi capabili să ne asigurăm că am decodificat corect Dacă în exemplul cu muzica gălăgioasă răspundem: "Te-ai supărat pe mine, nu-i așa?", atunci emițătorul mesajului ne va spune probabil: Nu, nu vreau decât să reduci sonorul". A asculta activ înseamnă deci a comunica emițătorului ce înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
a spus cât de nerăbdător este s-o invite la schi, când va veni iarna. Ea, întorcându-și privirea în altă parte, a spus: Cine știe, poate nici nu vom mai ști unul de altul până la iarnă". El i-a decodificat mesajul, ca vrând să spună că nu mai dorea să-l întâlnească. Dar, în loc să accepte această impresie ca un fapt și să devină rece cu ea (caz în care ea ar fi tras concluzia că o respinge), a folosit ascultarea
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
seama de acestea. O abordare verbală de genul: "Am observat că v-ați încrucișat mâinile. Am spus ceva ce nu vă place?" - poate declanșa un răspuns ca acesta: Da, nu agreez nici propunerea dumitale și nici pe dumneata!" Deci, atunci când decodificăm un mesaj negativ transmis prin limbajul trupului într-o situație de afaceri, să folosim o abordare non-verbală pentru a rezolva problema. Să-i oferim un obiect oarecare persoanei respective pentru a o obliga să-l ia cu mâna, ceea ce o
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
că un exemplu tipic este formarea dualilor de spații vectoriale și a vecinătăților de transformări liniare. Fii simplu, fiind concret. Ascultătorii sunt pregătiți să accepte generalizări nedeclarate (dar sugerate) în mai mare măsură decât sunt capabili, sub impulsul momentului, să decodifice o abstracție precizată și să reinventeze cazurile speciale care o motivează. Atenție: a fi concret nu conduce automat la capacitatea de a vedea copacii și nu pădurea. În multe părți ale matematicii, o generalizare este mai simplă și mai incisivă
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
repede când să avanseze sau când să se retragă, când să vorbească sau când să asculte, când să întrebe sau când să tacă etc., toate aceste exprimări personale presupunând de fapt deținerea unui limbaj gestual adecvat situației. De cele mai multe ori, decodificând numai un gest autonom al unei persoane ne putem înșela asupra semnificației acestuia și asupra atitudinii exprimate, de aceea recomandăm surprinderea sensului acestuia în combinație cu alte gesturi (constituind un limbaj gestual) sau în funcție de contextul în care are loc interacțiunea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
implică întotdeauna diferențe, care sunt subliniate de posibilitatea apariției unor ,,stigmate" de orice fel, stângăcii sau accentuarea unor gesturi patologice (ticuri), care trebuie gestionate. Accepțiunea socială accentuează faptul că gesturile au un rol important în interacțiunile umane, fiind codificate și decodificate social. Pentru a surprinde spectacularitatea gestualității, cele mai indicate împrejurări sunt acelea care reunesc actorii sociali, de la aniversări onomastice, sărbători cu datini și tradiții, până la aglomerațiile din magazine, piețe, mijloace de transport în comun și alte locuri publice. În aceste
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
puțin verbale decât culturile nord-europene, dar nu atât de implicite precum cele mai multe culturi asiatice. Limbajul gestual are o importanță mai mare în culturile nonverbale decât în cele verbale 65. De fapt, în culturile nonverbale, oamenii învață să codifice și să decodifice gesturile mult mai bine și mai repede, deoarece sunt învățați de mici să comunice afectiv, să asculte și să observe limbajul corpului, să empatizeze și să-i respecte pe ceilalți. Prin urmare, potrivit acestei accepțiuni, gestul este o moștenire culturală
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
într-un laborator de comunicare, specific stilului democratic de predare, este rezultatul pregătirii psihopedagogice, antrenamentului și experienței didactice, automotivării și autoevaluării permanente, precum și dezvoltării competenței nonverbale a profesorului. După Loredana Ivan, ,,competența nonverbală reprezintă abilitatea de a codifica și respectiv decodifica mesajele nonverbale în funcție de contextul social, de a estima și prezice emoțiile, atitudinile, comportamentul celorlalți în funcție de comportamentele nonverbale ale acestora, de a folosi eficient elemente nonverbale pentru a obține rezultatele dorite în interacțiunile cotidiene"75. De cele mai multe ori, competența nonverbală a
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
profesorului spre elevul solicitat să răspundă poate să transmită implicarea și considerația față de acesta, așa cum depărtarea poate indica superioritatea sau diminuarea interesului. Pe de altă parte, unele rezultate ale cercetărilor de psihologie socială ne atrag atenția asupra faptului că elevul decodifică mesajele profesorului într-o manieră personală, conform structurii de personalitate, particularităților de vârstă și de gen, experiențelor acumulate, puterii de înțelegere a lucrurilor și de concentrare a atenției, stilului și ritmului de învățare etc. Mai mult decât atât, acesta poate
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
scopul urmărit; • particularitățile receptorului (vârsta, genul, personalitatea, nivelul de pregătire, mediul de proveninență, rolul și statutul); • contextul socio-cultural; • limitările spațiale și temporale etc. Considerăm că un gest devine pragmatic eficient numai atunci când emițătorul se gândește la posibilitățile receptorului de a decodifica sensul dorit și îl codează ținând cont de acest aspect. În caz contrar se instituie un ,,limbaj al orbilor sau surzilor" care duce la neînțelegerea, deformarea sau nesesizarea intenției emițătorului. În concluzie, analiza pragmatică insistă asupra funcției comunicative, acționale a
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
parametrii prozodici (ritmul vorbirii, accentul, rima, măsura). Aceștia merită să fie conștientizați pentru că pot schimba într-un anume context sau în funcție de context întreaga construcție de sensuri și semnificații transmise verbal. De exemplu, enunțul ,,Acest elev este supradotatul clasei" poate fi decodificat ca o apreciere, constatare, uimire, ironie la adresa elevului în funcție de elementele paraverbale care acompaniază limbajul verbal. Printre nemulțumirile studenților legate de parametrii paraverbali ai discursului didactic menționăm: • neutilizarea unui ton adecvat în prezentarea materialului: Tonul vocii mă determină să nu mai
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și elevii reprezintă constructe ale profesorului. Eficiența comunicării didactice nu poate fi atinsă dacă ne limităm la perspectiva emițătorului (profesorului), întrucât depinde de implicarea personală a receptorului (elevului) și de nevoia lui de cunoaștere. Elevul, subiect activ în propria formare, decodifică mesajele educative într-o manieră personală, conform particularităților individuale și influențelor din mediul școlar, familial, social. Prin urmare, profesorul trebuie să țină cont de faptul că noua generație de elevi adoptă trăsături specifice timpului istorico-socio-economic căruia îi aparțin: • tendința construirii
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
contactul vizual și decodificarea limbajului verbal sunt întrerupte de către un elev care se joacă cu un obiect în timp ce profesorul oferă explicații); • induc în eroare (de exemplu, gestul ridicării umerilor de către un elev amorțit din cauza poziției în bancă poate să fie decodificat de profesor ca o manifestare a neînțelegerii mesajelor transmise); • sporesc redundanța comunicării (de exemplu, abundența gesturilor ilustrative); • perturbă atenția (gesturile personale excesive ale unui profesor ștergerea lentilelor ochelarilor, manipularea mărgelelor, păstrarea mâinilor în buzunare, fluturarea părului etc. pot conduce la
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
suportive și exprimă aprobarea, acceptarea, înțelegerea celor spuse; d) înălțarea capului: transmite siguranță de sine, sentimentul propriei valori, capacitatea de a acționa; e) mișcarea capului spre spate și în sus: arată deconectare, stare de visare, dorință de detașare (dacă profesorul decodifică acest gest la elevi în timp ce predă, înseamnă că trebuie să schimbe strategia didactică); f) înclinarea laterală a capului: spre umărul drept transmite simpatie, spre umărul stâng, exprimă scepticism, o atitudine critică; g) legănarea capului: poate exprima atât acordul, cât și
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
un picior, deplasarea de pe un picior pe altul etc.). Picioarele pot fi considerate facilitatori ilustrativi ai noțiunilor, ideilor, ritmurilor sau proceselor, deși nu au aceeași capacitate de a transmite mesaje ca mâinile. Profesorul poate evalua elevii în legătură cu stăpânirea cunoștințelor și decodificând poziția picioarelor: dacă își repartizează greutatea corpului pe ambele picioare cu o ușoară distanță între ele, atunci sunt încrezători în propriile forțe. Observând poziția picioarelor elevilor în timpul examenelor, se constată că unii dintre ei încrucișează gleznele, gest ce exprimă reprimarea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și o parakinezică, deoarece gesturile au intensitate, ritm, durată, amplitudine, formă, expresivitate care se integrează contextelor sociale și psihologice 135. Kinezica este o știință recentă cu o vârstă de doar câteva decenii, care nu dispune de formule magice care să decodifice limbajul trupului, respectiv limbajul gestual, într-o manieră precisă și riguroasă, dar ne ajută să devenim mai conștienți de semnificațiile acestuia. Registrul gesticii cuprinde mișcări ale trupului întreg și ale componentelor sale, ca și felul cuiva de a reacționa atunci când
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]