514 matches
-
aer liber, de fapt nu liber, sunt spații largi, exploatări miniere de suprafață, șantiere pustii, poduri de cale ferată, dar apăsate de o atmosferă încărcată de griuri, superb fotografiată de operatorul Sergiu Huzum. În astfel de spații, cuvintele propagandei se decolorează, se pierd. Laitmotivul vizual al etajelor de bloc cu pasarele înțesate de locatari care privesc în jos, în vreme ce imaginea coboară din etaj în etaj cu zgomot de lift, capătă o valoare geometrizant estetică în sine, dincolo de orice propagandă, așa cum se
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
termostat la temperatura de +37 °C sau, în lipsa acestuia, în baia de apă. Decolorarea se urmărește la trei intervale: după 20 minute, după 2 ore și după 5½ ore. Determinarea se consideră încheiată atunci când întreaga probă de lapte s-a decolorat. Interpretare: rezultatele se interpretează în funcție de viteza de decolorare a laptelui (tab. 11). b) Metoda cu resazurină Principiul metodei: resazurina este o oxazonă care, introdusă în lapte, dă o colorație albastră; sub acțiunea microorganismelor din lapte, aceasta este redusă în resorufină
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
studiile de histo-anatomie vegetală. Pentru a urmări nervațiunea am prelucrat frunze întregi, după următoarea metodă: frunzele au fost ținute 2-3 zile într-o soluție 5% NaOH, în care s a dizolvat 1 g fucsina (100 ml). După ce acestea s-au decolorat, au fost spălate cu apă curentă până la înroșirea nervurilor. Preparatele totale astfel obținute au fost fixate în glicero gelatină. Pe aceste preparate totale s-a efectuat și numărarea perilor secretori de la speciile investigate. S-a urmărit numărul de peri secretori
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
și în unele țări din Europa iar pentru România este o boală de carantină. Simptome. Boala apare pe tulpini unde se observă o colorație verde-gălbuie a internodurilor inferioare care în scurt timp se brunifică și devin spongioase. Măduva tulpinilor este decolorată, se descompune și rămân evidente numai vasele conducătoare. Frunzele plantelor bolnave au o culoare verde-cenușie iar pe tecile frunzelor apar pete roșii-purpurii sau brune închis. Tulpinile se frâng cu ușurință. Știuleții infectați au pănușile decolorate, albicioase iar în cazul infecțiilor
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
mineralizării se recomandă ca încălzirea să fie efectuată treptat și numai după ce conținutul a încetat să spumeze se intensifică încălzirea, mărind flacăra becului de gaz sau coborând balonul. În general mineralizarea se consideră terminată când lichidul din balon s-a decolorat și a devenit transparent. După răcirea balonului Kjeldahl în care s-a realizat mineralizarea se adaugă cu pipeta în acest balon 50 100 ml apă distilată, se omogenizează,apoi se tece cantitativ într-un balon cotat de 250 ml, se
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
petalele se introduc pentru scurt timp în eter pentru dizolvarea stratului de ceară de pe suprafața acestora care împiedică acțiunea decolorantă a SO2 asupra coloranților din flori. Pentru decolorare floarea se ține într-un flacon mare cu SO2 gazos. Florile se decolorează aproape în alb. Acest proces este datorat unei combinații incolore de adiție formată de SO2 cu colorantul din flori și nu datorită distrugerii colorantului. Experimental acest fapt se verifică prin introducerea unei flori (petale) decolorate într-un cristalizor cu H2SO4conc
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
cu SO2 gazos. Florile se decolorează aproape în alb. Acest proces este datorat unei combinații incolore de adiție formată de SO2 cu colorantul din flori și nu datorită distrugerii colorantului. Experimental acest fapt se verifică prin introducerea unei flori (petale) decolorate într-un cristalizor cu H2SO4conc. și apoi imediat în apă. Florile se colorează din nou, însă culoarea primită diferă puțin de cea inițială (floarea de nu-mă-uita în loc de albastru devine violet). Dacă floarea decolorată se introduce într-un vas cu clor
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
Na2SO3 dacă la oxidarea a 20 mL din această soluție în mediu acid sunt necesari 16 ml soluție 0,05 normal de KMnO4? 4. Câte grame de Na2SO3 se găsesc într-un litru de soluție, dacă 25mL din această soluție decolorează 20 mL soluție 0,04 normal de iod? 5. Ce cantitate de apă trebuie să se evaporeze din 6 litri de soluție 8% de K2SO3 cu densitatea de 1,067g/mL, pentru a obține o soluție în care concentrația sării
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
petalele se introduc pentru scurt timp în eter pentru dizolvarea stratului de ceară de pe suprafața acestora care împiedică acțiunea decolorantă a SO2 asupra coloranților din flori. Pentru decolorare floarea se ține într-un flacon mare cu SO2 gazos. Florile se decolorează aproape în alb. Acest proces este datorat unei combinații incolore de adiție formată de SO2 cu colorantul din flori și nu datorită distrugerii colorantului. Experimental acest fapt se verifică prin introducerea unei flori (petale) decolorate într-un cristalizor cu H2SO4conc
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
cu SO2 gazos. Florile se decolorează aproape în alb. Acest proces este datorat unei combinații incolore de adiție formată de SO2 cu colorantul din flori și nu datorită distrugerii colorantului. Experimental acest fapt se verifică prin introducerea unei flori (petale) decolorate într-un cristalizor cu H2SO4conc. și apoi imediat în apă. Florile se colorează din nou, însă culoarea primită diferă puțin de cea inițială (floarea de nu-mă-uita în loc de albastru devine violet). Dacă floarea decolorată se introduce într-un vas cu clor
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
Na2SO3 dacă la oxidarea a 20 mL din această soluție în mediu acid sunt necesari 16 ml soluție 0,05 normal de KMnO4? 4. Câte grame de Na2SO3 se găsesc într-un litru de soluție, dacă 25mL din această soluție decolorează 20 mL soluție 0,04 normal de iod? 5. Ce cantitate de apă trebuie să se evaporeze din 6 litri de soluție 8% de K2SO3 cu densitatea de 1,067g/mL, pentru a obține o soluție în care concentrația sării
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
in lizozomi acționează asupra propriilor componenți celulari. Autoliza este influențată de temperatură, activitatea ei optimă desfășurându-se la 37-400C cât și de pH-ul organelor, optimul fiind pH 4,0-6,7 (Mihăilescu M., 1942Ă. Ca urmare a autolizei, organele se decolorează, își reduc consistentă devenind mai friabile și iau aspectul organelor fierte. Procesul apare la început sub forma unor zone lenticulare cenușii, vizibile mai ușor în ficat (petele autoliticeă și apoi cuprinde organul în totalitate. La suprafață mucoaselor, autoliza se exteriorizează
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
și limfoamele cu localizare hepatică: leziuni distructive parenchimatoase + compresiune extrahepatică + hemoliză; icter pruriginos + febră + hepatomegalie tumorală + splenomegalie + poliadenopatie + ascită + edeme periferice; diagnostic: clinic + echografie + scintigrafie + laparoscopie + biopsie. b. Colestaza se datorează unei obstrucții extrahepatice? - clinic: icter verdinic sau melas; scaune decolorate; urini hipercrome (verde-brun); prurit prezent; bradicardie; hepatomegalie + /sensibilă; colecist uneori palpabil, nedureros. - paraclinic: sindrom de colestază: bilirubină crescută pe seama bilirubinei conjugate (crește și bilirubina neconjugatăă, FA crescută, colesterol crescut (total), săruri biliare crescute; sindrom hepatopriv: IP scăzutcorectabil la administrarea de
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
imersează în reactivul de colorare constituit din albastru de bromfenol dizolvat în alcool saturat cu clorură de mercur (II). În continuare, benzile de hârtie se spală, de repetate ori în acid acetic 0.5 % până când fondul benzii de hârtie se decolorează, se usucă parțial la temperatura camerei și se expun la vapori de amoniac concentrat. Proba de analizat se consideră corespunzătoare dacă prezintă o singură zonă colorată în albastru, iar migrarea s-a făcut cu aceeași viteză cu cea a etalonului
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
cedată, prin presare, materialului pe care se imprimă. De-a lungul timpurilor, s-au folosit o mare diversitate de cerneluri, unele deosebit de rezistente la acțiunea factorilor de degradare, altele, cum este, de pildă, cerneala obținută din anilină, vulnerabile și instabile, decolorându-se sau ștergându-se cu vremea. Cea mai veche cerneală este aceea de carbon, preparată din funingine în suspensie în ulei sau clei, preferată și astăzi pentru persistența scrisului. Egiptenii scriau pe papirus cu o asemenea cerneală, dar obținută pe
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
o capitală acceptabilă. Cea mai sinistră parte din centrul centrului României este însă Piața Unirii, copleșită de imense plase publicitare care transformă blocurile comuniste în fidele mostre ale acestui nou regim valah, postcomunismul-consumist. Urâțenia blocurilor altoită pe jegul unor reclame decolorate de soare. BVS. Spații verzi distruse, graffiti-uri banale și obscene, gogoși delicioase cu dulceață de vișine. Ministere, iar în vârf Marea Casă totalitară, ambiția absurdă a unui om nebun. După Casa Poporului, pitită undeva și aflată-n umbra ei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
se strecoare în pielea eroului și să recreeze de acolo relații noi cu lumea înconjurătoare. Cum faci ca un film să fie claustrofob până la insuportabil, dar care să permită treptat unui grăunte de lumină să-l deschidă și să-l decoloreze? Cum surprinzi sentimentul insuportabil de a nu te putea exprima? Un artist trebuie se știe cât de cumplit e să nu te poți exprima. Schnabel recurge la o chestie simplă, cea mai la îndemână. Filmează în mare parte din punctul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
în culturi se observă scăderea desimii normale. În perioada mătăsiriifecundării, boala se observă pe rădăcini și pe partea bazală a tulpinii. Rădăcinile infectate se înroșesc, putrezesc și plantele se pot smulge ușor din sol. Partea bazală a tulpinii atacate se decolorează, apoi devine brună iar în interior măduva este de culoare roz-roșiatică. În dreptul nodurilor se observă pâsla miceliană albă sau roz deschis, care produce putrezirea țesuturilor iar ca urmare plantele se frâng. Știuleții aproape maturi care sunt atacați, se acoperă cu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în unele țări din Europa, iar pentru România este o boală de carantină. Simptome. Boala apare pe tulpini, unde se observă o colorație verde-gălbuie a internodurilor inferioare care, în scurt timp se brunifică și devin spongioase, sfărâmicioase. Măduva tulpinilor este decolorată, se descompune și rămân evidente numai vasele conducătoare. Frunzele plantelor bolnave au o culoare verde-cenușie, iar pe tecile frunzelor apar pete roșii-purpurii sau brune închis. Tulpinile se frâng cu ușurință. Știuleții infectați au pănușile decolorate, albicioase iar în cazul infecțiilor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
infecției și condițiile climatice. Plantele soiurilor sensibile prezintă la scurt timp după infecție (8-14 zile), pete verzi-deschis pe frunzele tinere, apoi pete mari verzi-deschis, mate, în contrast cu zonele sănătoase care sunt lucioase(fig.34). La soiurile sensibile spațiile dintre nervuri sunt decolorate, cu zone verzi în lungul nervurilor și datorită creșterii încetinite a zonelor afectate, pe frunze apar gofrări și răsuciri ale marginilor. Plantele rămân mici, au înflorire slabă și formează păstăi deformate, cu pete verzi-închis sau pete verzi situate în zone
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și seminceră de sfeclă, viroza poate da pagube de 29 38,5 % la producția de rădăcini, 42 % la producția de zahăr și 18-70 % la cea seminceră. Simptome. Plantele tinere infectate prezintă frunze cu nervurile transparente, apoi pe frunze apar zone decolorate între nervuri. Frunzele încep să se îngălbenească de la vârf spre bază și de la margini spre nervura principală. Țesuturile frunzelor sunt îngroșate cu suprafața lucioasă, iar în final apar puncte brune (fig. 59). La semincerii infectați se observă frunze mici îngălbenite
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Simptome. Plantele atacate se recunosc ușor datorită simptomului de piticire accentuată, reducerea înălțimii mergând până la 50 %. Frunzele au nervura principală normală ca lungime dar, foliolele laterale au suprafața mult redusă, sunt deformate, răsucite și aplecate în jos. Plantele virotice sunt decolorate, fructifică slab și numai în partea bazală. Transmitere-răspândire. Virusul este transmis prin inocularea sucului de peste 10 specii de afide, care îl iau de la crizanteme, spanac sau buruiana Stellaria media (rocoțea) și poate da infecții la ardei, țelină, crin, cana și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
vascular al tomatelor care produce simptome evidente abia în faza de maturare a fructelor. Simptomele de veștejire a frunzelor și tulpinilor apar în aprilie-mai și se pot confunda cu cele produse de fuzarioză. Frunzișul capătă o culoare verde-pal și se decolorează. Pe frunze apar zone galbene marginale sau centrale, urmate de o uscare. Ca și la fusarioză, veștejirea se observă ziua, cu revenirea la normal noaptea, pentru ca după câteva zile cu insolație puternică, veștejirea să fie totală. Plantele ofilite fructifică puțin
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
câmp. Simptome. Atacul este frecvent pe frunze, fructe și semințe și mai rar pe tulpini și rădăcini. Frunzele atacate prezintă pete circulare în dreptul cărora țesuturile par opărite și se acoperă în scurt timp cu un puf albicioas. Țesuturile afectate se decolorează, se brunifică și se usucă. Tulpinile atacate au la bază o zonă inelară, verde închis apoi cafeniebrună, ceea ce produce imediat ofilirea și uscarea plantelor. Fructele atacate de obicei prin trecerea miceliului din tulpină prin codiță, prezintă pete apoase, verzi închis
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Frunzele se răsucesc spre partea superioară de-a lungul nervurii principale, apoi se usucă și se începe desfrunzirea plantelor, de jos în sus. Pe tot frunzișul se observă și coloritul maro caracteristic acestei boli. Fructele ce rămân pe plante sunt decolorate, mici, cu pulpa lemnoasă și nu au valoare comercială. La plantele fără frunze, chiar și rădăcinile sunt brunificate și putrezesc. Transmitere--răspândire. Apariția micoplasmei în culturi depinde de numărul de generații a insectelor ce transmit micoplasma. Dacă larvele din sol ale
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]