851 matches
-
ținte (persoana sau persoanele atacate de glumă), punct de vedere (mesajul pe care prezentatorul glumei îl transmite auditoriului, macostructura sau esența politică, sexistă, rasistă a glumei) și diverse strategii de comunicare (gestuală, pro-xemică, paraverbală, intonațională etc.). 7.2. Convenție și deconstrucție Considerînd gluma un act discursiv, puternic determinat de context, de cunoașterea comună (shared knowledge, enciclopedie) și de abilități inferențiale (vor exista întotdeauna receptori insideri capabili să recunoască poanta și receptori outsideri cărora "nu le pică fisa"), vom încerca să analizăm
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Semantica discursului publicitar .............................................. 151 6.8. Retorica discursului publicitar ................................................. 153 6.8.1. Retorica iconică .................................................................... 153 6.8.2. Retorica lingvistică ............................................................... 157 7. SEMIOTICA GLUMEI .............................................................. 162 7.1. Actul umoristic în perspectivă lingvistică și enciclopedică .... 162 7.2. Convenție și deconstrucție ....................................................... 166 7.3. Normă comportamentală/vs/normă lingvistică ........................ 169 7.4. Sens fundamental. Sens contextual .......................................... 172 7.5. Calcul interpretativ și ierarhia competențelor ......................... 175 8. SEMIOTICA GESTUALĂ ......................................................... 181 8.1. Comunicare și gestualitate. Conexiuni interdisciplinare ......... 181 8.2. Incidențe în
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
încă și astăzi, dar cu semne de tranziție către revenirea la statutul de știință normală și matură (dacă aplicăm modelul epistemologic kuhnian). Schimbarea de paradigme trebuie interpretată atunci ca un fapt ireversibil, pe care se construiește viitorul problemei, folosind și deconstrucția, ca și reconstrucția, iar nu ca întoarcere la "paradisul pierdut", care a avut rolul său în evoluția științei sau a practicii educației. Ca sintagmă, schimbarea de paradigmă este utilizată prima dată de către Th. Kuhn, în sens epistemologic, pentru a defini
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
unei coerențe, dar și a independenței în acțiune. De fapt, dacă acesta acționează în spiritul altei paradigme alternative postmodernismul, el va promova gândirea divergentă, critică, reflexivă, va formula ipoteze alternative de soluționare a limitelor educației școlare curente, va proceda la deconstrucții și reconstrucții în variate contexte sau la descentralizarea unor strategii generale, recomandate metodic. Nevoia de a lucra cu paradigme alternative în practica educațională nu este o problemă nouă, ci a devenit actuală, când s-au maturizat specific condițiile contextului. Concret
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a valorilor mobilizatoare, a valorilor estetice variate, a valorilor date de perspectivele așteptate, a modurilor de participare și angajare, • cuprinderea varietății experiențelor existențiale în situații și contexte reale, • recursul la formele vizuale de expresivitate, • urmărirea evoluțiilor și a proceselor de deconstrucție și reconstrucție, • introducerea de procese experimentale, • introducerea stilului variat de prezentare (critic, ironic, metaforic, autocritic, diferențiat). Paradigma postmodernistă propune un alt model actual de alternativă în reconceptualizarea curriculumului, esențial prin infuzarea acestor trăsături în elementele sale componente: • obiective, • conținut, • organizare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cognitivă inițială. Atunci se oferă suplimentar și în variate combinații: instrumente, materiale, modele de acțiune, informații, criterii, sarcini ș.a. Ele extind posibili Categorii Caracteristici. Procedee. Instrumente tățile proprii de căutare, înțelegere, de modificare și de flexibilizare cognitivă, de construcție sau deconstrucție și sprijină depășirea dificultăților în cunoaștere, ca diferențiere. • Valorificarea rolului metacogniției (Flavell, 1976), corelată cu progresul conștientizării a stilului învățării, cu metodologia de înțelegere și rezolvare a problemelor, în căutarea critică de semnificații ale experienței acumulate și a posibilităților proprii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
să găsească ceea ce este util în conceperea și realizarea designului (care sunt mai eficiente între elementele contextului, care alternativă de organizare, ce variante intermediare, ce interacțiuni, cât s-ar rezolva practic din baza teoretică). ► Sau prin asociere cu postmodernismul, prin deconstrucție și reconstrucție, ar rezulta microparadigma artistică, a interpretării proiectării ca artă (depășind progresiv artizanatul), care unifică expertiza științifică cu experiența, crearea de produse-construct (proiecte) bazate pe promovarea expertului, cu critica procesului, cu imaginația educatorului, dând soluții creative la situații specifice
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
modul de construcție, le combină și generalizează. Or, aceste procese este necesar a fi prevăzute și încurajate prin modul de construire a proiectării și apoi de aplicare efectivă. Demersul proiectării constructiviste se poate învăța, exersând alternative, raționale, pornind chiar de la deconstrucția proiectării anterioare, centrate pe obiective operaționale, observând că un educator, mai ales începător, în rezolvarea unei sarcini de proiectare, se interesează întâi de modelul de reprezentare grafică a proiectului, pentru o completare formală, după reguli prescrise. Deși are obligația de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
așteptări, metode și instrumente, etape și ațiuni, probleme de management al procesului și resurselor, evaluări și reflecții, sarcini și soluții alternative (ca plan B sau C), dificultăți și restricții inerente, corelații interne sau la distanță, reflecții și ipoteze de acțiune-cercetare-formare, deconstrucții și reconstrucții necesare și posibile. Procedura de elaborare și completare a acestui model propriu de produs-construct al proiectării ne-a mai confirmat o problemă de principiu, în sens constructivist: ea nu mai este prescriptivă, ca în procedura behavioristă, ci una
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Narrative Inspired by Duel in the Sun și cu feminismul de Susan Snaider Lanser în Toward a Feminist Narratology, Nilli Diengott în Narratology and Feminism sau Teresa de Lauretis în Desire in Narrative . Narațiunea este abordată în asocierile ei cu deconstrucția de Jacques Derrida în La loi du genre , J. Hillis Miller în Line și Barbara Johnson în The Critical Difference: BartheS/BalZac. Narațiunea este studiată în relația ei cu fenomenologia de Dorrit Cohn în Transparent Minds: Narrative Modes for Presenting
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
Narrative Inspired by Duel in the Sun și cu feminismul de Susan Snaider Lanser în Toward a Feminist Narratology, Nilli Diengott în Narratology and Feminism sau Teresa de Lauretis în Desire in Narrative . Narațiunea este abordată în asocierile ei cu deconstrucția de Jacques Derrida în La loi du genre , J. Hillis Miller în Line și Barbara Johnson în The Critical Difference: BartheS/BalZac. Narațiunea este studiată în relația ei cu fenomenologia de Dorrit Cohn în Transparent Minds: Narrative Modes for Presenting
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
Narrative Inspired by Duel in the Sun și cu feminismul de Susan Snaider Lanser în Toward a Feminist Narratology, Nilli Diengott în Narratology and Feminism sau Teresa de Lauretis în Desire in Narrative . Narațiunea este abordată în asocierile ei cu deconstrucția de Jacques Derrida în La loi du genre , J. Hillis Miller în Line și Barbara Johnson în The Critical Difference: BartheS/BalZac. Narațiunea este studiată în relația ei cu fenomenologia de Dorrit Cohn în Transparent Minds: Narrative Modes for Presenting
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
pus pe istoricismul comunităților omenești sau pe stratul de perenitate. Autorul optează pentru o diviziune care pornește de la strategiile cunoașterii, convins fiind că nucleul oricărei atitudini este dat de experierea cunoscătoare. Or trăsătura dintâi a oricărui act de experiere este deconstrucția și reconstrucția întregului câmp experiențial. Este evident, așadar, că trebuie să distingem între teoriile care operează cu o viziune esențialistă, conform căreia în orice fenomen există ceva esențial, un nucleu dur, definitoriu pentru respectivul fenomen și pentru câmpul relațiilor sale
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
orice fenomen există ceva esențial, un nucleu dur, definitoriu pentru respectivul fenomen și pentru câmpul relațiilor sale cu alte fenomene și, pe de altă parte, teoriile care ocolesc capcana prezumțiilor, socotind că orice experiență recompune întregurile după legile construcției și deconstrucției experiențiale, cognitive. Fenomenul identitar este de acest tip, încât o atare diviziune a teoriilor despre identitate esențialism, constructivism ferește o cercetare de riscul tautologiilor și al paralogismelor. A cunoaște ceva înseamnă a-l experia, a experia ceva înseamnă a construi
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
estetice asumate de epocile anterioare: „Avangarda e mai radicală decât modernitatea, mai puțin flexibilă [...], mai dogmatică - în sensul autoafirmării, cât și invers, în sensul autodistrugerii.“ (Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității) negarea capacității limbajului de a exprima idei sau sentimente; deconstrucția codului lingvistic se realizează fie prin dezmembrarea enunțului în cuvinte, a cuvintelor în silabe, în litere, în absențe (reprezentate grafic prin spații albe), fie prin compromiterea codului, prin invalidarea semnificației, realizată în enunțuri corecte din punct de vedere formal, bazate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
a textului. Modificările aduse canonului pot privi inversarea unor momente (ca în nuvela Două loturi de I.L. Caragiale, care începe cu intriga, fixând situația inițială doar în secvența a doua) sau absența expozițiunii, suprimarea unor momente sau multiplicarea lor etc. Deconstrucția postmo dernă a schemei narative clasice anulează indicii de coerență textuală: temporalitatea lineară, raportul stabil între instanțele narative, organizarea paradigmatică a momentelor subiectului. 3.2.8. Specii ale genului epic Specia literară desemnează, în cadrul fiecărui gen (epic, liric și dramatic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
mărturisește poetul Mircea Cărtărescu. - VARIANTA 2 SUBIECTUL I (30 de puncte) (Lucian Blaga, Autoportret) 1. antonime: mut - vorbăreț, locvace; neființa - ființa, existența, realitatea 2. Scrierea cu literă mică la începutul unor versuri este un element de moderni tate ce reliefează deconstrucția convențiilor poetice. În același timp, în poezia lui Blaga, această grafie semnalează tehnica ingambamentului. 3. [a cere/a(și) da/a avea/a lua cuvântul, a înțelege/a se ține/a ști de cuvânt, a avea un cuvânt greu, a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
îndepărta tot mai mult de puritatea originară a vieții prin toate creațiile procesului neîncetat de organizare și de construcție 138. În aceste condiții, sarcina filozofiei, în general, și a filozofiei limbii, în special, este de a ridica acest văl, prin deconstrucția acestor structuri simbolice 139. Ca atare, dacă toată cultura constă din crearea de către spirit a unor lumi imaginare, scopul filozofiei nu poate fi acela de întoarcere la originea și înapoia acestor creații, ci de înțelegere a pricipiului lor de formare
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Fabulantul cu excelentă imaginație combinativă (dramaturg la fel de ingenios) păstrează o anumită bonomie, un zâmbet de copil mare. Perpetua sobrietate a discursului ca la un Jacques Prévert sau la Ungaretti, deposedarea miturilor de sugestiile lor inițiale, nota zeflemistă toate pendulează între deconstrucție și montaj inedit; citatul livresc și faptul divers orientează spre viziuni sucite, răsturnătoare. Fac impresie în Poeme câteva creații soresciene fundamentale pagini reprezentative în întregul context poetic al celui de al șaptelea deceniu. În textele în cauză izbește tonul serios
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
e mult sub nivelul adevăratei realități. Singurul lucru pe care pare să-l fi prevăzut e imprevizibilul. Printre improvizațiile sale am găsit o idee interesantă, potrivit căreia "sensul nu se separă de semn" și nici gîndul de scriere. Termenul de deconstrucție, care îl caracterizează în chip notoriu, nu a fost niciodată definit de autor. Rămîn la părerea că e un simplu joc mental care, în loc să flexibilizeze gîndirea, mai mult o încurcă, în timp ce scriitura sa e o superbă bolboroseală, iar exprimările sale
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
greutate, problemele fiind structurale. De pildă, în condițiile liberei circulații a capitalurilor și a persoanelor în Europa, a discrepanțelor încă mari dintre țări, nu văd cum s-ar putea armoniza fiscalitatea. Sunt principii contradictorii, ce poate duce mai curînd la deconstrucție decît la unificare. În ce ne privește, oficial ne merge bine. Guvernul a trebuit să modifice legea pentru a putea face a treia rectificare pe 2014 și a crește deficitul bugetar spre 2%. Dar acest deficit mic se datorează, de
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
puse la stâlpul infamiei, dar obiectivul urmărit este acela de a aduce țările în curs de dezvoltare în epoca bunăstării materiale. Distrugerea culturilor de porumb transgenic, apelurile în favoarea taxei Tobin sau a anulării datoriei țărilor sărace, toate acestea nu constituie deconstrucții ale lumii consumeriste, ci cereri de reglementare și de „umanizare” a mondializării. Deși numeroase aspecte ale hiperconsumului sunt aduse pe banca acuzării și deși anticonsumatoriștii militează contra automobilului, a televiziunii ori a publicității, suntem nevoiți să constatăm că nu mai
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
inedite. Meniurile sunt compuse din feluri detradiționalizate care combină aromele scoțând produsele din aparența și din contextul lor obișnuite. Orgia dionisiacă și bunul-gust burghez au fost detronate de o bucătărie semiprometeică, semiludică, dominată de valorile invenției și ale imaginației, ale deconstrucției și ale contrastelor de textură. În societatea de hiperconsum, nu mai e suficient să savurezi specialitățile, masa trebuie să fie ocazia unei „călătorii”, a unei experiențe sinestezice care satisface toate cele șase simțuri, „cel de-al șaselea fiind emoția, sensibilitatea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
drepturilor femeii. Adepții acestei școli pornesc de la premisa că structurile de stat pot fi folosite pentru promovarea intereselor femeilor (Stetson,xe ", D.M." Mazurxe "Mazur, A.", 1995; Eisensteinxe "Eisenstein, Hester", 1990). Spre deosebire de această viziune liberală asupra feminismului, scopul cercetărilor germanice este deconstrucția „masculinității” statului și, prin intervenția feministă, reconstruirea înseși structurii statului. Scepticismul manifestat față de stat și respingerea aproape completă a participării în cadrul instituțiilor politice ale acestuia sunt o trăsătură foarte caracteristică a „mișcării feministe autonome” germane. Dată fiind moștenirea autoritară și
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
vom lăsa nostalgicilor cultului. 6 Principiul lui Alfeu. Filosofia nu este muzeul propus în mod obișnuit de istoriografia dominantă, cu un parcurs presărat cu indicatoare care, din sală în sală, duce de la o capodoperă la alta, de la sculpturile Parthenonului la deconstrucțiile unui Picasso vizând desăvârșirea lumii vizitate și închiderea ei în sine. Ea urmează mai degrabă modelul cabinetelor de curiozități dragi filosofilor, cărturarilor, istoricilor și colecționarilor din veacurile al XVI-lea și al XVII-lea: o acumulare de obiecte rare și
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]