19,323 matches
-
2004), Venizelos și românii (2004) de Constantin Iordan ș.a., cât și greci: Athanasios E. Karathanasis, cu cartea sa despre Elenismul din Transilvania ș.a. Anul 2005 a debutat cu apariția unui reper bibliografic esențial pentru largi categorii de cititori români: volumul dedicat Iluminismului neoelen (tradus de Olga Cicanci) de profesorul atenian de sorginte cipriotă Pashalis M. Kitromilides. Ambițiosul program de perspectivă al editurii își propune oglindirea în continuare, sub cele mai diverse aspecte, a unui spațiu cultural care s-a intersectat de
Editura Omonia și literatura neoelenă by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/11802_a_13127]
-
auctoriale, inadecvate în context, prin care prozatorul trage palme de prisos comunismului defunct. Căci natura acestuia reiese cel mai bine din însăși dinamica personajelor, din fractura vieții lor private, la presiunea unui Sistem aberant. Sunt, în schimb, deosebit de frumoase paginile dedicate micuței Dorina-Pușa, cu percepții de mare acuitate ale universului infantil. E o direcție pe care Virgil Duda ar putea continua, un filon bogat, de exploatat în romanele ce vor urma.
Socialismul sexual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11790_a_13115]
-
alipit de țara ce-ți dete adăpost / Și-n scris întîia oară zicîndu-i România / Și dîndu-i clar, tu cel dintîi în lume, / Firescul și cuprinzătoru-i nume". Tatăl poetului nu-și reneagă nici el obîrșia. Dimpotrivă. În monografia lui Iorgu Iordan dedicată profesorului și mentorului Al. I. Philippide, apare un episod semnificativ. Întrebîndu-și îndrumătorul lucrării de doctorat de ce tocmai un partizan atît de bătăios al ortografiei fonetice face excepție în cazul propriului nume, lingvistul primește răspunsul printr-o glumă cu destul substrat
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11796_a_13121]
-
procesul comunismului, ci doar bani de votcă sau cărți mai ieftine pentru a-și putea consuma voios eșecul. Teatrul le dă șansa unei priviri lucide și în corecta ei direcționare stă succesul lui Mircea Cornișteanu. Într-o emisiune de televiziune dedicată spectacolului, actorii și actrițele își exprimau satisfacția de a fi dat viața acestui material dramatic. Nu era nimic de conveniență în vorbele lor, pentru interpreți, piesa e deosebit de ofertantă și toți răspund acestei oferte cu poftă de joc, cu motoarele
Femei în tranziție by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12858_a_14183]
-
acest amical proiect timișorean. Oricum, cele două voci în ușoară antinomie de ton surprind și inventează fermecător orașul încoronat imediat drept supra-personajul cărții. Iar dacă într-adevăr „scrisul e o plăcere împărtășită”, cum spune Florin Iaru, aproape toate poemele sunt dedicate prietenilor, strecurați și ei, astfel, pe furiș în această tonifianta carte. Export de lux În septembrie anul trecut, revista franceză Poésie a dedicat un numar întreg poeziei românești, având ca redactor invitat pe Magda Cârneci care și semnează un pertinent
Literatură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12998_a_14323]
-
propunem să supunem atenției lucrarea reputatului profesor al universității bucureștene, Constantin C. Petolescu, carte ce a văzut lumina tiparului în anul 2010. Preocupările autorului față de istoria Daciei pot fi urmărite pe întreg parcursul carierei acestuia, printre cele mai importante titluri dedicate acestui subiect amintim doar: Decebal, regele dacilor, apărută în anul 1991, Scurtă istorie a Daciei romane, publicată în 1995, sau Dacia și Imperiul roman, apărută în anul 2000. Domeniul care l-a consacrat pe profesorul Petolescu în rândurile comunității academice
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
religia militarilor din Dacia romană. În același timp, este și un instrument pentru eventuale analogii cu provinciile romane vecine sau chiar cu structura religioasă din Imperiul Roman în vremea Principatului. Istoriografia română nu cunoaște până în momentul de față o sinteză dedicată exclusiv cultelor orientale din provincia romană Dacia. Din bibliografia subiectului, putem aminti articolul din 1935 al lui O. Floca și lucrarea lui S. Sanie din 1981, care tratează monografic doar cultele de origine siriană și palmiriană. Astfel, cartea d-lui
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
o imagine completă. În cazul cultului mithraic analiza se bazează pe 181 reliefuri (54 cu inscripții), 26 de statui (trei cu inscripții), patru teracote la care se adaugă alte 47 de inscripții (altare, baze de statui, coloane votive etc.). Subcapitolul dedicate „cultelor siriene și palmiriene” analizează 127 de inscripții, 31 de statui, 16 reliefuri, cinci mâini votive și nouă temple. Cultele originare din Asia Minor sunt mai slab reprezentate în Dacia, fiind ilustrate prin 42 de inscripții, 11 statui, cinci reliefuri
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
acord cu Juan Ramón Carbó García este tratarea figurilor divine Theos Hypsistos și Deus Aeternus la capitolul Culte siriene și palmirene, conform ipotezei greu de susținut azi a lui S. Sanie (pe urmele lui F. Cumont). Marea masă a documentelor dedicate lui Theos Hypsistos provine din Asia Minor (mai potrivită ar fi fost, deci, încadrarea printre cultele microasiatice). Gruparea dedicațiilor la Ulpia Traiana Sarmizegetusa indică existența unui grup de adoratori (theosebeis) aici, veniți, probabil, de pe coasta vestică a Asiei Mici, așa cum
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Asia Minor (mai potrivită ar fi fost, deci, încadrarea printre cultele microasiatice). Gruparea dedicațiilor la Ulpia Traiana Sarmizegetusa indică existența unui grup de adoratori (theosebeis) aici, veniți, probabil, de pe coasta vestică a Asiei Mici, așa cum indică inscripția de la Mytilene (Lesbos) dedicată lui Theos Hypsistos de un decurion al Ulpiei Traiana, P. Ailios Arrianos Alexandros (IDRE II 372). În partea a II-a, „Analiza generală a formelor de răspândire a cultelor orientale” (II.B. Análisis general de las formas de difusión de
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
coordonatorii în Avant-propos (p. 7-10), „a nouri bien de fantasmes et des projections” (p. 7) - Antichitatea târzie. Asupra conceptului, ridicat de unii învățați la rangul de principiu ordonator al unei realități istorice autonome, atrage atenția Jean-Marie Salamito într-o Préface dedicată moștenirii lui Henri Irénée Marrou, cel care, începând de la mijlocul anilor ’70, l-a promovat și l-a impus în mediul francez prin contribuții devenite clasice (De l’illusion de la décadence à l’invention de l’Antiquité tardive: ce que
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
schimb, mai multe biografii semnate de regretatul filolog clasic Eugen Cizek, respectiv cele ale lui Claudius, Nero, Titus, Traianus, Aurelianus. footnote>. Recent, Casa Editorială Demiurg și-a asumat responsabilitatea traducerii și publicării lucrării din 1978 a lui Glen W. Bowersock dedicate lui Iulianus Apostata. Însă nu despre conținutul cărții, bi necunoscută specialiștilor, vom vorbi în cele ce urmează, ci despre traducerea discutabilă prin care Irina Ioniță și Cristina Ioniță, patronate de Alexandra Ioniță, directoarea demiurgicei case editoriale, au deformat, uneori radical
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
a.Chr.-V p.Chr., coincid cu o serie de evenimente politico-militare, lucru reflectat și în cazul produselor romane. Lucrarea prinde contur odată cu inițiativa propusă de Römisch-Germanischen Kommission de a lansa un proiect ce vizează publicarea unor serii de cataloage dedicate produselor romane din zona europeană, Corpus der Römischen Funde in Europaischen Barbaricum”. Ținând cont de aceasta, Costin Croitoru dă curs întocmirii și editării unui astfel de „Corpus” al produselor romane descoperite în spațiul cuprins între Carpații Orientali și Prut. Din
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
scriu cu superbie cei doi juni autori chiar la începutul primului capitol, Patimile politicii de tranziție, un lung și aberant rechizitoriu la adresa presei, vinovată, cred autorii, de a fi ocupat segmentul de interes al opiniei publice care ar fi trebuit dedicat exclusiv specialiștilor în științe politice. În viziunea lui Marius Tudor și Adrian Gavrilescu, „jurnalismul postdecembrist evită evaluările pe criterii vizibile de competență parlamentară” și se ocupă exclusiv de cîteva „șabloane gazetărești” precum: „traficul de influență, corupția, bunăstarea afișată în contradicție
Anatomia democrației originale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13021_a_14346]
-
dialectul, de faptul că va găsi cu greu bilete la filmele lui Fellini sau de amestecul bizar de capete încărunțite și băscuțe multicolore care umplea, mai zilele trecute, sala de la Museo di Roma in Trastevere, la o serie de conferințe dedicate lui Moravia. Pentru că numai un turist în trecere nu știe că nume ca Trilussa, Pasolini, Fellini, Moravia atrag indiscriminat, ca o plasă de păianjen, insecte culturale de cele mai pestrițe extracții sociale și de cele mai diverse vârste, dar cu
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
portretul interior al Aglajei. Cîtă aproximație. De ce nu putem înțelege nimic decît raportîndu-ne la noi? În sală sînt toate locurile ocupate, se recurge la strapontine și trepte. Stau la balcon între Rodica Binder și Ludwig Metzger, realizatorul filmului pentru televiziune dedicat Aglajei Veteranyi. A venit de la Köln. Mă tem că n-o să-i placă spectacolul. Îi știu de-acum pe germani. Sensibilitatea lor e diferită de a noastră. Trag cu coada ochiului să-i văd reacția. În special la românisme prea
La Timișoara, Aglaja ne-a vorbit românește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13074_a_14399]
-
sau trădate; taina nu se dezvăluie și chiar purtătorii ei au o anumită rezervă superstițioasă față de indiscreții. Dusă la vedere, viața vedetelor este însă plină de întîmplări, de întîlniri, de despărțiri, de jurăminte călcate, de nefericiri și piesele sau romanele dedicate lor nu pot evita melodrama contrastului între succesul exterior și bănuita drama interioară. Pe de o parte, vedetele nu sînt fericite, deși sînt bogate și adulate, totul e efemer, succesul nu ține niciodată cît și-ar dori, pe de altă
O actriță, o vedetă by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13095_a_14420]
-
o osmoză pilduitoare pentru Încrengăturile și experiențele de viață ale lui Brâncuși. Toate afirmate vizibil până la experiența indiană, care a adăugat profundele parimii din țara Gangelui, de o cu totul altă coloratură morală și filosofică. Aflăm din zecile de cărți dedicate sculpturii lui Brâncuși, mai rar și scrisului său, că jurnalul lui de creație, care se poate circumscrie suitei de aforisme, n-a putut prinde viață din cauza unei atitudini reticente, dar nu Nihiliste, a marelui artist de a le publica. Își
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
Îi tine În frâu, Îi judecă si pedepsește după voia lui. Semnificația extraordinară a acestui animal e dovedită si de faptul că În cultura noastră populară Îi sunt consacrate 35 de zile pe an. Aceste zile În care apar practici dedicate lupului sunt concentrate În perioada de toamnă si iarnă a anului: Sânpetru (29 iunie), Circovii Marinei (15-17 iulie), Martirul Lupu (22 august), Teclele (24 septembrie), Berbecarii (26-28 septembrie), Osie (17 octombrie), Lucinul (18 octombrie), Sâmedru (26 octombrie), Ziua Lupului (13
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
Fl. López din Mexic: Dostoievski, Octavio Paz și scriitorii latino-americani, precum și alte lucrări abordînd spațiul hispanic (I.A. Hita Jiménes despre Unamuno și J. Morillas despre L. Vilialonga). Aceleași aspecte (contactele, intertextualitatea, dialogul culturilor) au fost examinate și în lucrările dedicate altor spații literare - englez, nord-american, rus, francez, german, italian, japonez etc. Sînt de evidențiat, în acest sens, lucrările: Dostoievski și dialogul culturilor: biografia ca problemă de cercetare (I.Volghin); Căderea în păcat la Dostoievski și Shakespeare - transformarea unui arhetip (V.
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
Împreună cu Renata Topciu), am asistat la momente Înălțătoare. Memoria marelui dispărut este Încă vie În România și va rămâne peste secole. Au ținut scurte alocuțiuni poeta prietenă Gabriela Crețan, dna deputat prof. Oana Manolescu, pictorița Aurelia Călinescu (prezentă cu picturi dedicate lui Cezar) și ambasadorul Sami Shiba. Meritul de a pune sub coperți Îndoliate o seamă de poeme reprezentative ale Poetului, comentarii, destăinuiri, aprecieri, mărturii etc. aparține scriitoarei Maria Dobrescu, soția scriitorului Ion Dobrescu, prieten cu Cezar și care trebuia să
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
eminesciene (În proză și versuri). În finalul capitolului, George Popa remarcă faptul că „Eminescu optează pentru temporalitatea de tip omenesc, pe care, supunând-o sortilegiului poeziei, o preschimbă În energie de transmutare ontică a omului și a lumii”. După interludiul dedicat traducerii În engleză (toate cele trei capitole despre Luceafărul sunt urmate de versiune engleză), urmează al treilea capitol (și ultimul) de negăsit În vreo carte anterioară. El este așa dar originar, iar prin titlul propus: Eliberarea dincolo de dincolo, ca și
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
poate răni August Uite că iar se aprind licuricii pe malul apei am văzut libelule de cobalt într-o zi a lui august când fructele îmi pătaseră bluza când pe degete îmi ningea un polen străveziu când încheiasem o carte dedicată amurgului când tatăl meu Augustin se pregătise de moarte și eu nu știam o țigancă deghizată în nufăr îmi ghicea viitorul Goluri }ipătul galben se aude desperecheatele păsări își caută cuibul dacă ai ațipit în amiaza târzie casa luminii mai
Poezii by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/9603_a_10928]
-
Eugen Simion. Eseistica, publicistica politică și culturală, studiile despre aspectele mitului, despre istoria credințelor și ideilor religioase sunt și ele aduse în discuție, fără a fi însă obiect de examinare sistematică. Lucrarea nu este o monografie, ci un studiu amplu dedicat literaturii epice eliadești, aici intrând romanele, nuvelele, prin extindere și piesele de teatru, precum și scrierile de factură confesivă, memoriile, jurnalul, corespondența. în nota de pe ultima copertă Eugen Simion spune ceva despre titlul noii ediții a cărții sale și anume că
Viziunea totalității by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9470_a_10795]
-
subcapitolul următor, Sub semnul lui Faust, o serie de poeme (și drame) "faustice", în frunte cu Prometeul descătușat al lui Shelley. Și mai important este însă faptul că opera lui Goethe reapare, mereu, sub acest aspect, și în capitolele următoare, dedicate speciei poemului ca atare. Același rol de invariante profund semnificative, ce generează ecouri și reverberații în opera marilor romantici, îl joacă, de-a lungul studiului, și Divina comedie a lui Dante, și Paradisul pierdut al lui Milton. Autoarea nu se
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]