1,050 matches
-
care să influențeze preferințele țării mici în ceea ce privește alianța militară. Astfel, o valoare (+) în cazul variabilei X ar trebui să producă o valoare similară (+) în cazul lui Y; o valoare (-) în cazul lui X va produce (-) în cazul lui Y. Prin deducție, nu ne putem aștepta la situații cu X+ și Y-, sau cu X- și Y+. Ipoteza poate fi reprezentată într-un tabel cu patru căsuțe în care valorile prezise apar doar în căsuțele de pe diagonală (+,+) înspre (-,-), dar nu și în
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
pure- bazată pe decizii separate luate de către indivizi autonomi, fiecare luând în calcul propriile costuri și beneficii - nu impune în mod necesar această condiție și, prin urmare, o astfel de convenție ar reprezenta mai mult o proiecție optimistă decât o deducție atentă. Ceva mai satisfăcătoare sunt abordările care se întorc la forma extensivă a modelului de joc. O strategie de echilibru perfect acceptă faptul că ar putea exista mai multe soluții posibile pentru un joc, dar subliniază faptul că odată ce jocul
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și S2s2. Acesta poate continua să se opună reformei, câștigând v1, dar pierzând atât v2, cât și r. Sau, poate susține reforma împărțindu-și voturile reformei cu partidul 2, dar pierzând valoarea lui v1 (și anulând totodată amenințarea v2). Prin deducție, dacă v1 minus v2 este mai mare decât r, câștigul relativ al partidului 1 de pe urma corupției va depăși costul de a oferi problema reformei complet opoziției. Totuși, dacă v1 minus v2 este mai mic decât r, atunci câștigul relativ al
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
propune lui C o diviziune de 30/30. Acest rezultat este, la rândul său, instabil față de contra-propunerea rațională pe care o poate face A, și astfel ciclul începe din nou. În forma schematică, stadiile negocierii ar putea arăta astfel: Prin deducție, regula majorității într-un joc de n persoane cu sumă zero produce un tipar de rezultate ciclice. Orice diviziune a unităților de utilitate este posibilă, dar nici una nu este vreodată stabilă. (Anumite jocuri cu sumă non-zero produc și ele acest
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
mai mare. Fiecare dintre acestea va acționa în mod voluntar pentru a încheia o negociere care să le deplaseze pe amândouă în poziții de tranșare cu utilitate preferabilă. Procesul de modelare adaugă limpezime modului în care percepem această situație, iar deducțiile logice ne ajută să emitem ipoteza că anumite rezultate, amplasate în afara curbei de contract, nu au șanse de apariție în situații reale. IV. Negocierea în democrațiitc "IV. Negocierea în democrații" Negocierea în jocurile de n persoane constituie un mijloc de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
sorții face ca în acest joc partidele să aibă o putere de negociere egală, în ciuda diferențelor de mărime. Nici una dintre ele nu poate constitui o majoritate de una singură; oricare două dintre ele pot obține o majoritate în coaliție. Prin deducție, o coaliție între partidele A și B, cu un total de 480 de membri, este la fel de eficientă ca și una între partidele B și C, cu un total de 319 membri; partidul C cu numai 20 de membri, are tot atât de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
se află situat mai departe de zero, cu atât relația este mai puternică. În exemplul de mai sus, Q este egal cu 0,486, sugerând o relație pozitivă de putere moderată între calitatea de stângaci și absolvirea unei facultăți. Prin deducție, aproximativ jumătate din varianta observată dispare atunci când scorul cazurilor covariante care confirmă tendința centrală este identificat în numărător. Statistica Gamma a lui Goodman și Kruskal reprezintă o măsură P.R.E. a puterii, utilă atunci când există mai mult de două opțiuni pentru
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
0% (0,115 înmulțit cu doi) din aria de sub curba normală este egal sau mai mare decât ±1,20Z din media populației; 21,4% (0,107 înmulțit cu doi) din arie este egal sau mai mare decât ±1,24Z. Prin deducție, în cazul unui eșantion aleatoriu extras dintr-o populație a cărei medie și abatere standard sunt cunoscute, în 23% din cazuri media eșantionului se va afla la o distanță de media populației de cel puțin 1,20Z; în 21,4
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
opusă a distribuției normale nu ar fi considerat o confirmare. Ba chiar dipotrivă, ar fi interpretat ca probă negativă. (Nu ne-ar face plăcere să descoperim că studenții de la universitate sunt, în general, mult mai puțin inteligenți decât populația.) Prin deducție, numai acele rezultate ce reprezintă apariții aleatorii în extrema distribuției normale din ipoteza trebuie considerate suficiente astfel încât să permită cercetătorului să accepte provizoriu afirmația de testat în locul ipotezei nule. După cum am văzut în distribuția Z din tabelul de mai sus
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Mișcarea și contrapartea ei, cumpănirea (echilibrul), sunt În adevăr ceva absolut real care nu poate fi subtilizat prin nici un raționament sofistic. S-ar putea substitui lui Cogito ergo sum al lui Descartes axioma: „Umblu, deci sunt”. Cât despre fizică, aplicarea deducțiilor matematice conduce la stabilirea unor fapte confirmate apoi de experiență. D1 Bouasse dovedește acest principiu prin dezvoltarea catoptricei sau științei fenomenelor datorate reflexiunii luminii. Principiile fundamentale ale acestei ramuri a opticii erau cunoscute din Antichitate; dar aceste principii rămăseseră sterile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
minune. D1 Bouasse ne zice: „Cu Newton optica geometrică s-a dezvoltat pe cale silogistică și, de 200 de ani, progresele acestei ramuri a fizicii sunt paralele cu progresele matematicilor” (p. 185). Cum ar putea Însă fenomenele fizice să asculte de deducțiile matematice, dacă acestea nu ar fi expresia Însăși a raporturilor reale ale naturii? Și tot așa cu astronomia. Cum s-ar putea stabili prin calcule eclipsele de soare și de lună și fixa cu precizie timpul când ele vor avea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
prin mijlocirea conceptelor trase prin abstracție din experiență și apropiate unele de altele, așa ca să se obțină legile care fac cu putință coordonarea și prevederea” (p. 30), și aiurea el repetă aceeași idee, spunând că „noi Întrebuințăm conceptele noastre În deducții care duc la prevedere” (p. 16). Dl Job, pe de altă parte, arată că „În chimie metodele noastre ne permit a face să varieze Într-un chip regulat și prevăzut proprietățile materiei” (p. 126). Din punctul de vedere al explicării
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
configurează modernitatea noastră reflexivă: contemporană și convergentă în unele privințe cu cea din Europa dezvoltată, divergentă și particulară în alte privințe, întrucât corespunde tranziției noastre. De aici și nevoia de o nouă sociologie românească. În locul opțiunii pentru „ordonarea” cunoașterii în deducții, abstractizări sau ipoteze testabile, asociate cu „marea teorie” de sorginte predominant iluministă, găsesc că ar fi preferabilă acea cunoaștere socială care s-ar concentra asupra specificității, contingentului, ambivalenței și mult mai puțin asupra particularului indus anecdotic sau etnocentric sau asupra
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
că are o formă atît de stranie, de schimbătoare și de lunecoasă, ca aceea a unui țipar, încît nici măcar diavolul nu i-ar putea surprinde precis expresia. S-ar putea presupune însă că scheletul unei balene eșuate ar îndreptăți anumite deducții corecte în ce privește adevărata ei formă. Nimic mai inexact! Căci una dintre ciudățeniile acestui leviatan este că scheletul lui dă o foarte vagă idee despre forma sa generală. Dacă scheletul lui Jeremy Bentham, atîrnat în chip de candelabru în biblioteca unuia
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
singura hrană a cașalotului, căci, dacă celelalte specii de balene își găsesc merindea la suprafața apei și pot fi văzute cu ochiul liber în momentul cînd se hrănesc, cașalotul își află hrana în zonele misterioase din adînc, încît numai prin deducție se poate afirma în ce anume constă aceasta. Cîteodată, cînd e urmărit îndeaproape, cașalotul elimină ceea ce se presupune că sînt brațele rupte ale sepiei - unele dintre ele avînd o lungime de peste douăzeci sau treizeci de picioare. Marinarii își închipuie că
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ca sarcina lor de căpetenie, ca mijlocul de a participa, alături de cei mari, la Înfăptuirea unor mărețe visuriă Macarenko vorbind despre metodele de educație observă că «procesul pedagogic nu poate fi dedus nici din psihologie, nici din biologie pe cale de deducție, pe calea unui simplu logism, pe calea logicii formale». (Ă). Problema dezvoltării unei noi literaturi pentru copii, care să fie o puternică armă de educație comunistă nu poate fi rezolvată deci, decât având În față bine conturat scopul social și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
convingerea „că această teorie decurge în mod inevitabil și cu necesitate logică din legile intelectului nostru”9. Prin expresia fizică pură, Kant ar fi avut în vedere, de fapt, teoria lui Newton. Iar în Pmsn Kant ar fi dat o deducție a teoriei lui Newton 10. Kant ar fi gândit știința ca episteme, în sensul că enunțurile ei pot și trebuie să fie derivate dintr-un mic număr de principii a priori. Până și un precaut filosof contemporan al științei a
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
percepție”, așa cum le caractrizează Kant în Pr., nu ar fi, prin urmare, judecăți 61. Acesta este motivul pentru care distincția din Pr. nu mai apare în cea de-a doua ediție a CRP. Formularea dată de Kant, în § 19 al „Deducției transcendentale a conceptelor pure ale intelectului”, distincției dintre judecăți, ca raporturi obiectiv valabile, și raporturi dintre reprezentări, care se întemeiază pe legile asociației, ar indica în mod clar că așa-numitele „judecăți de percepție” nu sunt judecăți. Pe aceeași linie
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
și judecăților de experiență, ca judecăți empirice obiective 64. Longuenesse apreciază că în timp ce în Pr. sunt distinse două tipuri de judecăți empirice, punându-se astfel în evidență contribuția empiricului și a a priori-ului în constituirea lor, în § 19 al „Deducției transcendentale” din CRP în discuție este temeiul judecății. Aici sunt puse în antiteză două puncte de vedere, cel potrivit căruia judecata este o simplă asociație după legile imaginației, și cel potrivit căruia ea este caracterizată prin raportare la funcția originară
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
intuiască. Tocmai în aceasta constă, după Kant, deosebirea dintre intelectul omenesc și intelectul divin. În al doilea rând, Kant neagă faptul că noi am putea obține cunoaștere prin intuițiile sensibile. Faptul că nu a realizat această imposibilitate, orientându-se spre deducția empirică a conceptelor intelectului, constituia, pentru Kant, păcatul capital al filosofiei empiriste a cunoașterii din epoca sa. O formulare pozitivă a conceptului kantian al cunoașterii ar putea fi următoarea: nu există vreo altă intuiție în afară de intuiția sensibilă; aceasta oferă doar
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
consemnează aproape o sută de titluri, nu figurează nici o scriere a lui Kant. Învățământul filosofic al lui August Treboniu Laurian și al lui Ion Zalomit se sprijinea pe autoritatea lui Kant5 cu precădere în afirmarea ideilor directoare ale luminării. Nu deducția transcendentală sau formulările alternative ale imperativului categoric îi interesau pe acești profesori - elevii lor nu ar fi putut oricum urmări asemenea demersuri conceptuale pretențioase -, ci îndemnul kantian la instaurarea suveranității rațiunii, un mesaj al modernității într-o lume premodernă. Discursul
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Land obscuritatea, din moment ce e sedus de acest lucru la propriul său ucenic? Acel nothing to hitch to nu este decât indeterminarea, fărâmițarea, anularea temporalității și a formei din poetica modernistă. Ceea ce-l interesează pe Chandler la alți autori (și, prin deducție, ceea ce încearcă să facă el însuși) e inteligenta dispunere a cuvintelor. Este obligatoriu ca fraza să fie nu doar precisă, ci și neașteptată. Cuvintele trebuie să-ți dea impresia că s-au întâlnit atunci pentru prima oară și că întâlnirea
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
ca un gen popular și așa trebuie să rămână. Mai presus de orice, scriitorul e invitat să devină partenerul detectivului: dacă acesta este un om obișnuit - și, în cazul scrierilor lui Raymond Chandler, așa și este -, atunci metodele de gândire, deducțiile și asocierile de fapte trebuie să-i fie accesibile și cititorului: Cititorul nu trebuie să fie dotat cu cunoștințe rare sau speciale și nici cu memoria excepțională a detaliilor lipsite de semnificație. Dacă acestea ar fi necesare, cititorul n-ar
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
data aceasta. Chandler simte că a găsit formula ideală, că nu va avea dificultăți să treacă de la un nivel al narațiunii la altul. Există, desigur, o doză de aleatoriu și un mic joc al coincidențelor - dar ele sunt inteligent speculate. Deducția detectivistică este subsumată strategiilor de construcție a textului. Narațiunea evoluează lin, trecerea dintr-un plan în altul se bazează pe conexiunile făcute de Marlowe, pe intuiția născută dintr-o intensă experiență a studiului firii umane. Punctul de atracție al romanului
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Politic, fie doar prin anumiți membri ai săi, din cauza caracterului conspirativ al acțiunii. E sugestivă în acest sens tăcerea membrilor PMR/PCR și ai Securității cu privire la evenimente, chiar și la decenii distanță de ele. Totuși, repetăm că acestea sunt doar deducții logice, întrucât dovezile fizice oferă foarte puține informații 2. Desigur, numele vehiculate în studiile de până acum constituie doar partea vizibilă a aisbergului, nicidecum numele cele mai importante. Așa cum directorii de închisori, gardienii și deținuții din jurul lui Eugen Țurcanu au
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]