1,049 matches
-
comportări neobișnuite sunt priviți cu suspiciune și chiar cu dezaprobare, ceea ce constituie o descurajare pentru asemenea persoane. Apoi, există În general o neîncredere În fantezie și o prețuire exagerată a rațiunii logice, a raționamentelor. Dar, s-a constatat că gândirea, deducțiile riguroase nu permit un progres real decât dacă fundamentează rezultatele unor construcții sau ale unor operații imaginare. Nici matematica nu poate progresa fără fantezie. Aceasta atitudine sceptică, observată atât la oamenii simpli, cât și la cei cultivați, și-ar putea
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
comportări neobișnuite sunt priviți cu suspiciune și chiar cu dezaprobare, ceea ce constituie o descurajare pentru asemenea persoane. Apoi, există În general o neîncredere În fantezie și o prețuire exagerată a rațiunii logice, a raționamentelor. Dar, s-a constatat că gândirea, deducțiile riguroase nu permit un progres real decât dacă fundamentează rezultatele unor construcții sau ale unor operații imaginare. Nici matematica nu poate progresa fără fantezie. Aceasta atitudine sceptică, observată atât la oamenii simpli, cât și la cei cultivați, și-ar putea
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
ceea ce poate face, deci această inteligibilitate legată de gest este una operațională. Desigur, putem deduce în mai multe feluri realitatea. Dar în spatele tuturor raționamentelor noastre se ascunde, de fapt, determinarea cauzală, nomologică. Dacă derivăm rațional ceva, o facem printr-o deducție în cele din urmă cauzală. Chiar și raționalitatea teleologică, axiologică, valorică conduce la o coerență cauză-efect, prin adecvarea mijloacelor la scopuri. Este semnificativul invocat de Levi-Strauss compatibil cu aceste conotații ale raționalității? Putem adică găsi un alt logos de tăria
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
imagine în regnul animal a celor care își schimbă opțiunile și convingerile în funcție de context; alți monștri există pentru că au fost menționați în Biblie etc. Până la epoca modernă cunoașterea științifică este o chestiune de hermeneutică, de interpretare a semnificațiilor și de deducție simbolică. Ceea ce modernitatea, după Kant, numește cunoaștere, doar cizelează această ordine primă, o face mai adecvată, mai analitică și mai pertinentă. Nu există o instalarea progresivă a unui sistem semnificam. Apariția limbii marchează o discontinuitate. Animalele trăiesc în mediu; omul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
de alta, și să expliciteze relația dintre științele numite "formale" și științele numite "empirice". în semiotică Morris distinge între: semantică - care studiază relația semnului cu semnificația sa, expresiile formale și designatele lor, tratează sensul expresiilor și include teoria adevărului și deducțiilor logice; sintaxă - care studiază relația dintre semne (expresii) și dă regulile de formare ale acestora; și pragmatică - care studiază relația dintre semne și utilizatorii lor și cuprinde științe cum sunt "fiziologia limbilor", psihologia, etnologia etc. Structuralismul francez în schimb - Claude
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
activitate deosebit de complexă, cea a ameliorării genetice a peștilor. Cercetarea științifică din acest domeniu este destul de dificilă pentru că ameliorarea se realizează prin schimbarea generațiilor, fiind un proces de durată iar experimentul care trebuie să verifice ipoteza rezultată din intuiție și deducție matematică este deosebit de dificil. Din fericire, volumul imens de lucru depus pe perioada a două decenii (1988 - 2008) susținut cu perseverență, pasiune și profesionalism i-au oferit autorului satisfacția atingerii visului de o viață, și anume obținerea unui crap fără
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
unei eventuale soluții. 2) gruparea și selectarea informației - în care elevul își caută informația relevantă (pertinentă) pentru soluționarea problemei. 3) elaborarea informației prin reflectare, avându-se în vedere o soluție. Elevii raționează asupra tuturor informațiilor disponibile prim modalități diferite: intuiție, deducție, analogie, reducere la absurd, apelare la modele. 4) elaborarea soluției, făcând apel la idei și terminând cu adoptarea unei decizii. Există două alternative: - să se dea soluția corectă sau cea bună - să se dea soluția incorectă cea mai puțin greșită
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
plecat...”). Monologul ei interior, centrat pe Îngrijorarea pentru viața lui Chiriac, este sintetizat și redat narativ. Presimțiri are și Mița Baston (din D-ale carnavalului), confirmate Însă În timp. Presimțirea de care-i vorbește Mița lui Pampon e, de fapt, deducție și doar În mică măsură intuiție: „Eu am o presimțire...”. Ea se conduce după semnele cărților de ghicit; e convinsă că e tradusă de amant cu o damă de verde: „MIȚA (montându-se treptat): Nae mă traduce. IORDACHE: Aș! MIȚA
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
întregi. Dimpotrivă, nevoia de concizie în scris și chiar în vorbire face ca, odată stabilite, unele nume întregi de instituții, întreprinderi, organizații, produse etc. să fie însoțite aproape automat de o variantă scurtă, acceptată spontan și, de regulă, analizabilă prin deducție 40. Multe cuvinte scurtate sunt inventate anume, prin fantezia și ingeniozitatea creatorilor lor, pentru a se impune de la bun început ca denumiri convenționale oficiale. Unele nici măcar nu reflectă toate elementele formale ale sintagmei complexe al cărei înțeles îl au, în
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
ca expresie predicațională a unei concluzii silogistice: 1. ; 2. ; 3. ; 4. ; 5. ; 6.; 7. , alias Exemple de confirmare și, respectiv, de inventare a concluziei raționamentului, prin tehnica rezoluției 8. În măsura În care - prin variantele „rezoluției“ ca metodă și ca strategie În procesarea deducției - ajunge să controleze orice fel de raționament, mai cunoscut sau mai puțin cunoscut sub aspectul apartenenței la o categorie sau alta de structuri deductive, pe deplin corect sau doar plauzibil și, deci, supus revizuirii, logica devine o știință unitară a
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
de antrenare a „cantităților continue“ (de tipul iconilor geometrici) În reprezentarea și procesarea „automată“ a cunoștințelor, promotorii inteligenței artificiale ne-ntorc cu gândul la concepția după care axiomele sunt definiții (Thomas Hobbes), iar demonstrațiile sunt Înlănțuiri (sau concatenări) de definiții . „DEDUCȚIA DIRECTĂ“, CA DESFĂȘURARE CE ȚINTEȘTE SPRE OBȚINEREA UNEI CLAUZE VIDE: „DEDUCȚIA INDIRECTĂ“, CA SUCCESIUNE DE TRANSFORMĂRI ȚINTIND SPRE OBȚINEREA CLAUZEI UNIVERSALE: din urmează , dacă Întrucât (1) se rezolvă prin clauza vidă, În conformitate cu pașii (2) - (4), urmează că este
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
și procesarea „automată“ a cunoștințelor, promotorii inteligenței artificiale ne-ntorc cu gândul la concepția după care axiomele sunt definiții (Thomas Hobbes), iar demonstrațiile sunt Înlănțuiri (sau concatenări) de definiții . „DEDUCȚIA DIRECTĂ“, CA DESFĂȘURARE CE ȚINTEȘTE SPRE OBȚINEREA UNEI CLAUZE VIDE: „DEDUCȚIA INDIRECTĂ“, CA SUCCESIUNE DE TRANSFORMĂRI ȚINTIND SPRE OBȚINEREA CLAUZEI UNIVERSALE: din urmează , dacă Întrucât (1) se rezolvă prin clauza vidă, În conformitate cu pașii (2) - (4), urmează că este un raționament valid 1. - supoziție 2. din (1), prin N. B. 3
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
universală, În conformitate cu pașii (2) - (4), urmează că este un raționament valid 1. - supoziție 2. (3), care este În F. N. D. P. 2°. Exemplu de validare a unei scheme de raționament pe cale reductivă și, respectiv, progresivă 9. Pentru că, În versiunea „deducției directe“ (Întruchipate prin conjuncții inconsistente de tipul ), rezoluția se suprapune metodelor reductive din logica formală „obișnuită“, iar În versiunea „deducției indirecte“ (etalate prin disjuncții tautologice de forma ), aceeași strategie de Întemeiere recuperează numeroase alte proceduri ale verificării (respectiv ale validării
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
D. P. 2°. Exemplu de validare a unei scheme de raționament pe cale reductivă și, respectiv, progresivă 9. Pentru că, În versiunea „deducției directe“ (Întruchipate prin conjuncții inconsistente de tipul ), rezoluția se suprapune metodelor reductive din logica formală „obișnuită“, iar În versiunea „deducției indirecte“ (etalate prin disjuncții tautologice de forma ), aceeași strategie de Întemeiere recuperează numeroase alte proceduri ale verificării (respectiv ale validării, sau ale deciziei) structurilor logice, am putea spune că, În orizontul inteligenței artificiale, logica ajunge să Însemne o știință a
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
de forma ), aceeași strategie de Întemeiere recuperează numeroase alte proceduri ale verificării (respectiv ale validării, sau ale deciziei) structurilor logice, am putea spune că, În orizontul inteligenței artificiale, logica ajunge să Însemne o știință a supramodelării operațiilor gândirii. TEHNICI SIMILARE „DEDUCȚIEI DIRECTE“, ÎN SPEȚĂ REZOLUȚIEI, CA REDUCERE A PREMISELOR ȘI ANTICONCLUZIEI LA CLAUZA VIDĂ TEHNICI SIMILARE „DEDUCȚIEI INDIRECTE“, ÎN SPEȚĂ REZOLUȚIEI, CA METODĂ DE IMPUNERE A UNEI CLAUZE UNIVERSALE reducerea tabelelor „semantice“; reducerea tabelelor „analitice“; reducerea la absurd prin arbori ai
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
ale deciziei) structurilor logice, am putea spune că, În orizontul inteligenței artificiale, logica ajunge să Însemne o știință a supramodelării operațiilor gândirii. TEHNICI SIMILARE „DEDUCȚIEI DIRECTE“, ÎN SPEȚĂ REZOLUȚIEI, CA REDUCERE A PREMISELOR ȘI ANTICONCLUZIEI LA CLAUZA VIDĂ TEHNICI SIMILARE „DEDUCȚIEI INDIRECTE“, ÎN SPEȚĂ REZOLUȚIEI, CA METODĂ DE IMPUNERE A UNEI CLAUZE UNIVERSALE reducerea tabelelor „semantice“; reducerea tabelelor „analitice“; reducerea la absurd prin arbori ai adevărului; testul reducerii; reducerea la absurd În limbajul „electric“ etc. Întabularea; calculul polinomial; calculul În stilul
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
adevărului; testul reducerii; reducerea la absurd În limbajul „electric“ etc. Întabularea; calculul polinomial; calculul În stilul lui Sommers; interpretarea formelor normale conjunctive; interpretarea formelor normale perfect disjunctive etc. 3°. Distribuția metodelor decizionale În raport cu cele două forme ale rezoluției, deducția „directă“ și cea „indirectă“ 10. Grație aceleiași dedublări, permise de o proprietate simplă a secvențelor logice În sens gentzenian, și anume mișcarea unui termen din postura de antecedent În cea de succedent, ori vice versa, o dată cu schimbarea calității respectivului termen
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
care urmează a se tranșa dacă putem vorbi de un psihic artificial, sau computațional, de un eu informatic și chiar de o „conștiință informatică“, sau „artificială“ . În cuvinte cât mai simple, algoritmul descris de Hao Wang, În 1958, Încorporează regulile deducției din calculul secvențelor, propus de Gerhard Gentzen, ca pași În analiza (respectiv reducerea, sau decizia) schemei date de deducție. În caz de reușită, analiza o dată Întreprinsă ne oferă și calea sintezei, prin răsturnarea pașilor parcurși, În stilul În care, cu
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
chiar de o „conștiință informatică“, sau „artificială“ . În cuvinte cât mai simple, algoritmul descris de Hao Wang, În 1958, Încorporează regulile deducției din calculul secvențelor, propus de Gerhard Gentzen, ca pași În analiza (respectiv reducerea, sau decizia) schemei date de deducție. În caz de reușită, analiza o dată Întreprinsă ne oferă și calea sintezei, prin răsturnarea pașilor parcurși, În stilul În care, cu peste trei veacuri În urmă, René Descartes recomanda metoda „regresiv-progresivă“, pentru a nu proceda În cunoașterea faptelor asemenea celuia
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
Mavrodin, 1998: passim. Pentru un exemplu strălucit de argumentație înrudită cu poiețica generală, cf. Negrici, 1998, passim. 24 Pentru mai multe amănunte, cf. Proust, 1971, passim. 25 Persona este cuvântul latin care desemnează "mască unui actor". Această pare a fi deducția cea mai plauzibilă, cu toate că numeroși autori (Aullus Gellius, Julius Caesar Scaliger, Hans Rheinfelder, Șir Arthur Pickard Cambridge etc.) au sugerat și alte etimologii, unele dintre ele ridicole. Pentru un tablou complet al dezbaterii etimologiilor respective, cf. Elliott , pp. 19-20. 26
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
materiei? Dovezi directe, palpabile, se pare că nu are. Oricum am demonstrat că astfel de dovezi nici nu au mare relevanță. Dar aceste dovezi pot fi adunate din mai multe direcții, din anumite observații și într-un mod indirect, prin deducții logice. Orice om, după ani de experiență de viață, chia r d acă este un ateu convins, ajunge la concluzia că în lume se petrec multe lucruri neclare. Că viața nu are un curs normal , l ogic, numai pe baza
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
vor să afle orice. Cum se poate explica această caracteristică, având ca reper supraviețuirea speciei, supraviețuire care presupune prudența indivizil or și nu dorința de explorare. Spre deosebire de alte specii, omul are capacitatea de a înțelege noțiuni abstracte, de a face deducții l ogice, capacitatea de sinteză și în general tot ce ține de dezvolt are a inteligenței. Apoi mai este și graiul articulat, atribut care nu este necesar supraviețuirii, ci îl ajută pe om în comunicarea clară a ideilor la acest
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
le au la bază. Analiza lor, pe rând, ne permite să le reconectăm. Multe definiții contemporane ale realismului presupun că statul este actorul central în relațiile internaționale. Pentru primii realiști, premisa era mai curând o problemă de observație decât de deducție. Evenimentele politice majore din prima parte a secolului XX au fost cele două războaie mondiale, iar ele au fost purtate de și între state. Acestea erau organizațiile din politica internațională care dețineau putere. Într-adevăr, nici o altă organizație nu avea
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Citându-l pe Einstein, se poate spune că ipoteza lor epistemologică e următoarea: „Experiența este alpha și omega tuturor cunoștințelor noastre despre realitate”35. La nici unul dintre ei nu este evidentă postularea unor categorii teoretice, legate intern între ele prin deducții, cu un conținut predictibil, în genere. În marea dialectică dintre cunoașterea „empirică” și cea „rațională” de care Einstein vorbea deseori, realiștii tradiționali sunt adepții metodologiei primeia 36. Deoarece nevoia determinării, a predictibilității și a sistematizării logice prin interpretări deductive a
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
afirmații importante. În primul rând, „tovărășiile” ideilor se pot lega și dezlega cât ai clipi, ceea ce arată că este posibilă orice combinație de idei. Aceasta duce la concluzia că o anumită experiență acumulată deja nu influențează combinațiile care apar. O deducție similară rezultă din afirmația lui James că procesele gândirii acestor „minți de cel mai înalt rang” duc la combinații „despre care nici că s-a mai auzit vreodată” - despre care, probabil, n-au auzit nici cel care gândește, nici cei
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]