855 matches
-
remarcat că volumul scurgerii depinde de poziția capului la capului la stânga poate ușura ingestia lichidelor, cu drenaj minim în plagă. Apariția disfagiei ulterior se va trata din a 2 - 4 săptămâni prin dilatații până la calibrul 48 F care permite o deglutiție confortabilă pe măsura progresării 150 Incidența defectelor anastomotice după rezecția Ivor Lewis este redusă dar consecințele sunt importante. Apărute precoce postoperator sunt determinate de obicei de probleme tehnice și sunt dificil de tratat, când apar tardiv sunt consecința unui grad
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
rar, evacuării dificile a stomacului ascensionat. Stenozele anastomotice sunt cel mai adesea sechelele defectelor anastomotice, prin distorsiunea stomacului sau simplă atonie. Scu 151 prin dilatații cu bujii Maloney, progresiv și cu blândețe. Trecerea unei bujii de 48 F asigură o deglutiție confortabilă. Cele care sunt dificil de tratat vor fi controlate endoscopic cu biopsie pentru excluderea recidivei tumorale. Dacă se constată o scădere ponderală neexplicabilă se va practica CT toracic Cancer gastric Nu vom lua în considerație complicațiile generale chirurgiei, rezumându
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
cardiopulmonar. 109 B. METODELE DE EPURARE A TOXICULUI până la absorbție sunt considerate măsuri terapeutice adiționale. 1. Siropul de ipecca este contraindicat, având un efect tardiv și la un pacient cu potențial de deteriorare rapidă spre comă, cu afectarea reflexului de deglutiție. 2. Spălătura gastrică este recomandată În primele 4 ore de la intoxicație (de preferat În prima oră). Antrenează o reacție vagală cu agravarea toxidromului cardiodepresor (prevenibil prin administrarea de atropină anterior manevrei), iar preparatele comerciale sunt adesea prea mari ca să poată
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
la 45 de ani de la ingestie (În medie); argumentează evaluarea endoscopică repetată. ¾ Neoplasmul gastric (debutul mediu la aproximativ 30 de ani postingestie). Evoluție și prognostic: Imediat după ingestie simptomatologie dramatică, eventual perforație - urgență chirurgicală. Următoarele zile (În lipsa perforației) ameliorare progresivă: • deglutiția mai puțin dureroasă; • durerea retrosternală dispare sau se ameliorează mult. LatenȚĂ--2 săptămâni. La sfârșitul săptămânii a III-a reapare disfagia (apariția stenozei) Tratament: Etapa prespital: A. ,,Basic life support’’ și măsuri suportive. B. Decontaminare și diluție: ¾ Diluarea toxicului (cu apă
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
poate exista fie compensată, fie necesitând executarea unui șunt, în perioada perinatală sau tardiv. Convulsiile motorii focale sunt de tip grand mal sau petit mal, opistotonus și fasciculații musculare. Afectarea spinală sau bulbară se manifestă prin paralizia extremităților, dificultăți la deglutiție și respirație. Microcefalia reflectă de obicei afectare cerebrală severă, fiind citate și cazuri care, datorită tratamentului bine condus, par a se dezvolta normal în primii ani de viață. La cel puțin 1/3 dintre copiii cu toxoplasmoză congenitală apar anomalii
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
aportul caloric negativ (absolut sau relativ). Inaniția poate fi de repaus sau de stress. În inaniția de repaus aportul caloric negativ este absolut, consecință a aportului insuficient(dietă săracă, anorexie, disfagie prin tumori sau stricturi ale esofagului, tulburări neurologice ale deglutiției) sau a imposibilității nutrientelor de a ajunge la celule(sindroame de maldigestie sau malabsorbție). Odată ajunse la celule, nutrientele sunt însă utilizate normal. În cursul inaniției de stress aportul caloric poate fi normal sau redus(de obicei) dar cheltuielile energetice
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
și doar apariția primului simptom cardinal - tremorul de repaus - va evoca diagnosticul. Tremurul în repaus și bradichinezia sunt cele mai frecvente semne ale sindromului parkinsonian. Bradichinezia se observă atât în repaus prin lipsa expresiei feței, scăderea frecvenței clipirii ochilor, afectarea deglutiției cu scurgerea salivei pe la colțurile buzelor, cât și în activitățile de rutină: vorbire înceată, monotonă, scrisul cu litere mici, dificultăți la ridicarea de pe scaun sau întoarcerea în pat, mers nesigur, cu pași mici și atitudine înțepenită. Diagnosticul bolii Parkinson se
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
gura câinelui când acesta s-a Înecat cu un os sau alte corpuri dure. Aceasta și pentru faptul că majoritatea câinilor bolnavi de turbare exteriorizează semne de Înecare cu os, care de fapt nu este altceva decât o paralizie În deglutiție sau a maxilarelor; de asemenea, se va lega la bot Întotdeauna când i se ia temperatura fiindcă nu Îi este plăcut să i se introducă În anus termometrul pe o distanță de 3 5 cm. De reținut aici că temperatura
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
orofaringelui. Orofaringele include: baza limbii (treimea posterioară a limbii sau porțiunea fixă a acesteia), palatul moale (partea posterioară a „acoperișului” gurii), amigdalele palatine și peretele posterior al faringelui. Cavitatea orală și orofaringele asigură funcțiile de: respirație, vorbire, alimentare, masticație și deglutiție. Glandele salivare minore, localizate peste tot în cavitatea orală și orofaringe, produc saliva care contribuie la umezirea gurii și ajută la digestia alimentelor. Cavitatea orală și orofaringele au în structură mai multe tipuri de țesuturi, fiecare dintre acestea fiind la
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
sau o masă tumorală în grosimea obrazului O pată albă sau roșie persistentă, la nivelul gingiilor, limbii, amigdalelor sau la nivelul mucoasei orale O ulcerație la nivelul faringelui sau senzația persistentă de „corp străin” în faringe Tulburări ale masticației sau deglutiției Tulburări ale mobilității limbii sau ale deschiderii gurii Hipoestezia limbii sau altor arii ale cavității orale Tumefieri la nivelul maxilarelor sau mandibulei, care provoacă implicit inadaptarea pe câmp a protezelor mobile, care devin stânjenitoare Pierderi ale dinților, dureri dentare ori
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
cancer oral sau orofaringian sunt expuși riscului de a face un al doilea cancer al tractului digestiv, această explorare se impune a fi practicată pentru a exclude cancerul esofagian. Este de asemenea utilă pentru a verifica dacă este interferată funcția deglutiției normale. ALTE TESTE TESTELE SANGUINE Nu există teste sanguine care pot diagnostica tumori la nivelul cavității orale sau orofaringelui. Medicii recomandă teste sanguine de rutină care ar putea să-i ajute în determinarea stării generale de sănătate, în special înaintea
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
canceroasă, contribuind la limitarea schimbărilor în fizionomia pacientului, inerente exciziilor mai mari de țesut. LARINGECTOMIA În cazuri foarte rare, intervenția chirurgicală care îndepărtează o tumoră mare a limbii sau orofaringelui poate de asemenea necesita îndepărtarea țesuturilor care sunt implicate în deglutiția normală. Rezultatul îl constituie pătrunderea alimentelor prin trahee către plămâni, cauzând serioase pneumonii. Dacă acest risc devine important, se procedează uneori la îndepărtarea laringelui odată cu tumora primară (laringectomie). Odată cu îndepărtarea laringelui, traheea va fi „conectată” la nivelul tegumentului gâtului, sub
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
tumorii orale sau orofaringiene, se poate efectua o traheostomie temporară (incizie la nivelul traheeei), care de asemenea facilitează respirația până la retrocedarea completă a edemului. GASTROSTOMIA Cancerele cavității orale și orofaringelui pot împiedica nutriția adecvată a unui pacient, prin dificultățile de deglutiție. De aceea, este uneori necesară efectuarea unei gastrostomii, prin care se introduce un tub prin peretele abdominal anterior până în stomac, acesta reprezentând calea de pasaj a alimentelor. Gastrostomia este o procedură chirurgicală minoră. Este practicată de către chirurgul generalist, alimentația pacientului
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
este menit să distrugă depozitele mici de celule canceroase, care nu pot fi văzute și îndepărtate în timpul actului chirurgical. Radioterapia poate fi de asemenea recomandată pentru ameliorarea simptomelor de asociere cu boala canceroasă cum ar fi: durerea, hemoragia, tulburările de deglutiție sau problemelor cauzate de metastazele osoase. RADIOTERAPIA EXTERNĂ Folosește un fascicul de raze produs de un aparat exterior organismului și reprezintă cea mai comună modalitate de tratament iradiant pentru cancerele orale și orofaringiene. Pentru a reduce efectele secundare, medicii calculează
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
procedează la evidarea cervicală bilaterală. CANCERUL PORȚIUNII MOBILE A LIMBII Tratamentul chirurgical este preferat pentru tumorile de mici dimensiuni, în timp ce radioterapia este recomandată pentru tumorile mai mari, în special dacă extirparea lor ar conduce la tulburări de vorbire sau de deglutiție. Dacă tratamentul chirugical nu a obținut îndepărtarea în totalitate a cancerului, poate fi adăugat tratamentul prin iradiere. În cazurile tumorilor de dimensiuni mai mari, se va apela la evidarea cervicală sau la radioterapie pentru a trata și ganglionii limfatici cervicali
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
referă la tratamentul chirurgical. Radioterapia va fi adăugată doar dacă este necesar. Uneori trebuie îndepărtați limfonodulii cervicali (evidare cervicală). CANCERUL BAZEI DE LIMBĂ Se preferă radioterapia, întrucât tratamentul chirurgical ar cauza mai multe probleme prin tulburările de vorbire și de deglutiție pe care le antrenează. În unele cazuri însă, se apelează la tratamentul chirurgical. În general, este necesară și evidarea cervicală. CANCERUL VĂLULUI PALATIN Întrucât chirurgia ar interfera probabil funcțiile de vorbire și deglutiție, radioterapia rămâne tratamentul preferat. Iradierea poate fi
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
probleme prin tulburările de vorbire și de deglutiție pe care le antrenează. În unele cazuri însă, se apelează la tratamentul chirurgical. În general, este necesară și evidarea cervicală. CANCERUL VĂLULUI PALATIN Întrucât chirurgia ar interfera probabil funcțiile de vorbire și deglutiție, radioterapia rămâne tratamentul preferat. Iradierea poate fi folosită și pentru tratamentul ganglionilor cervicali. Dacă tratamentul de primă intenție adresat tumorii primare este cel chirurgical, se va efectua și evidarea cervicală. CANCERUL AMIGDALIAN Pot fi utilizate (cu beneficiu egal) atât tratamentul
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
2 Anginele infecțioase acute 5.2.1 Definiții Anginele, numite și faringo amigdalite sau tonsilite, sunt inflamații faringiene localizate sau extinse la lojile amigdaliene. În sens general, noțiunea de angină se referă la senzația de durere, spontană sau produsă de deglutiție, indiferent se amploarea procesului inflamator. Rinofaringita este o angina extinsă suprajacent, la nivelul mucoasei nazal. Uneori, angina se asociază cu stomatită. Anginele pot fi entități independente sau manifestări ale unor boli infecțioase generale. În cadrul acestor boli, angina este definitorie pentru
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
este întâlnită mai ales la copilul mic și/sau preșcolar. Este datorată hiperplaziei foliculilor limfatici amigdalieni; la bucofaringoscopie se constată amigdale mărite de volum, palide, moi, depresibile la palpare. În această formă simptomatologia este dominată de tulburările mecanice de respirație, deglutiție și fonație. Hipertrofia dură este întâlnită mai ales la adult și se datorează proliferării țesutului conjunctiv amig dalian. La bucofaringoscopie amigdalele sunt mari, roșii, ferme sau renitente, cu cripte vizibile. Elementul infecțios (angine repetate) este mai pregnant în cazul amigdalitelor
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
scade sub influența a numeroși factori locali și generali (traumatisme locale, răceală, lipsă de odihnă, alimentație necorespunzătoare, regim de viață impropriu, epuizare fizică și psihică). * modul de inserție - eficiența inelului muscular realizat de pilieri (de “stoarcere” a conținutului amigdalian odată cu deglutiția) nu se mai păstrează în cazul amigdalelor hipertrofice (care scapă inelului) și nici în cazul celor scleroatrofice (care rămân în spatele inelului). * flora microbiană care nu întotdeauna este pusă în evidență în mod fidel și real la examenul bacteriologic al exsudatului
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
saturație infecțioasă când devine focar de infecție. Diagnosticul focarului de infecție amigdalian include următoarele date: * anamneza - prezența anginelor repetate în antecedentele personale patologice; * simptomatologia - inconstant tuse seacă matinală (tuse amigdaliană) hipersensibilitate la frig sau la schimbările de temperatură, senzație de deglutiție dureroasă, frecvente cataruri rino-faringiene; * criterii clinice - la bucofaringoscopieamigdale mici, scleroase, ascunse în loje (sunt cele mai suspecte), cu aderențe (astfel încât nu pot fi luxate din lojele amigdaliene), având cripte cu dopuri de cazeum fetid sau cu lichid purulent ori lăptos
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
de mucus. Hemoptizie cu mare durere în acutizare. Fiecare răceală determină bronșite. Nas uscat și obstruat. Medorrhinum. Tuberculoză incipientă. Laringe inflamat. Inflamații catarale cronice nazale și faringiene. Transpirații nocturne hectice. Dorește lichior, sare și dulciuri. Gâtul este dureros și edemațiat. Deglutiția lichidelor sau a solidelor este imposibilă. Gâtul este constant umplut cu mucus sangvinolent, gros și gri, provenit din nările posterioare. Tuse uscată continuă noaptea. Iodium Emaciere cu mare apetit. Debilitate generală. Adenopatii glandulare. Își înghite mucusul. Gușă. Afecțiuni acute ale
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
primirea diplomei de medic, la 29 de ani, își începe cercetările în laboratorul lui Henry Pickering Bowditch, în care a lucrat și Claude Bernard. Utilizează metoda razelor X, recent descoperite, pentru a înțelege mecanismele înghițirii și motilității stomacului. Demonstrează mecanismul deglutiției la gâscă și publică prima sa lucrare științifică în 1898, în American Journal of Physiology. Își scrie autobiografia în cartea The Way of an Investigator ("Calea unui cercetător") în care descrie cum și-a format gândirea filosofică. Elaborează teoria fight
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
un coeficient de inervație redus 5 - 10 și o bogată inervație proprioceptivă necesară controlului mioartrokinetic. În musculatura velopalatină predomină fibrele albe, iar în musculatura dilatatorilor glotei - mușchii crico-aritenoidieni posteriori - predomină fibrele roșii necesare activității tonice implicate în timpul fonației, respirației și deglutiției. Electromiografia mușchilor tiro-aritenoidieni necesită investigarea bilaterală musculară într-o înregistrare pe două canale, la care se poate adăuga fonograma într-o înscriere pe trei canale. Abordarea mușchilor tiroaritenoidieni se face prin perforarea membranei cricotiroidiene după anestezia mucoasei laringiene și sub
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
control laringoscopic. Uneori se implantează electrodul-ac în mușchiul crico-tiroidian, ce este un tensor al corzilor vocale. îfigurile 1.28 și 1.29) EMG de repaus înregistrează rar silențiu electric datorită prezenței permanente a unei activități mecanice legate de respirație și deglutiție. Mușchii tiro-artitenoidieni intră în activitate nu numai în timpul vorbirii rostite, ci se constată activitate și în timpul vorbirii interioare, când se înregistrează un traseu cu aspect asemănător dar cu amplitudine și frecvență mai mică. Nucleul ambiguu, originea nervului recurent, descarcă cu
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]