349 matches
-
vis-à-vis, acolo până la ora 8, en petit comité, doar suita și Claudy. Ora 9 în pat. Elisabeta se simte răcită. Vineri, 17/29 aprilie. Mehadia-București. Elisabeta face încă de la ora 6½ o lungă promenadă cu împărăteasa pe munte. Eu am dejunat la ora 7¾, apoi am făcut singur o promenadă pe Vârful Rotaru și la cascadă, până la ora 9½. Apoi împărăteasa vine la noi, se poartă ca o rudă apropiată și promite să vină la Sinaia. Ora 10 părăsim Băile Herculane
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Ora 10½ o furtună puternică, însoțită de ploaie torențială, până la ora 12½. Elisabeta e obosită, are febră. Duminică, 3/15 mai Vreme minunată, apăsător. Ora 6½ Elisabeta cu împărăteasa la sihăstria Sf. Ana. Ora 8¼ înapoi, eu ies în întâmpinare. Dejunat cu Elisabeta, împărăteasa rămâne singură până la ora 11½. După aceea ele pleacă la pavilionul de vânătoare, unde Elisabeta îi citește. Klaudy la mine. Ora 2 dejunat, le-am luat de la pavilionul de vânătoare. Ora 3¾ mers cu trăsurile la gară
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Regele Serbiei se află încă la Viena, nu vrea să-i permită reginei să ne viziteze aici. Luni, 4 iulie/22 iunie Vreme minunată, cald. Ora 10 plecat cu trăsura spre Poiana Țapului, toți împreună pe jos la Urlătoarea, apoi dejunat într-o poiană dincolo de cascadă. Ora 3 pe jos spre podul de piatră de la Caraiman, cascade frumoase, ceva ploaie. La Bușteni, de acolo doamnele cu trăsura. Pe jos cu Fritz, cafea la Montandon. Seara ploaie. Ora 6 în Sinaia. Biliard
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
apăsător. Ora 8½ dejunat à trois în pavilionul de vânătoare. În grădină cu Bibescu. Ora 12 plecarea din Sinaia cu trenul special, toți împreună, invitat de asemenea pe Busch cu soția, Nacu, Stătescu etc. La salinele din Slănic, prin Buda. Dejunat în vagon. Ora 2¼ sosirea la saline, mare întâmpinare, enorm de cald. Vizitarea salinei și a galeriilor, care sunt iluminate electric, foarte rece, +9°R. Apoi închisoarea, biserica și cazarma. Horă. Ora 5 și 50 de minute plecarea. La Buda
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
miniștrii și cu Bibescu la București. Ora 7½ sosirea în Cotroceni, foarte cald. Toți miniștrii prezenți. Ora 8 cinat cu Fritz. Stat pe verandă până la ora 11. Enorm de secetos. Marți, 12 iulie/30 iunie. Cotroceni. Căldură enormă. Ora 8 dejunat cu Fritz. Promenadă în grădină. Ora 9¾ plecat cu el la Palat, arătat încăperile. Orele 10½-12½ Consiliu de miniștri, discutat și despre audiența lui Lascăr Catargi. Pherekyde merge la Constantinopol. Ora 12½ dejunat cu Fritz. Vizitat Palatul Nou, grajdurile etc.
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
30 iunie. Cotroceni. Căldură enormă. Ora 8 dejunat cu Fritz. Promenadă în grădină. Ora 9¾ plecat cu el la Palat, arătat încăperile. Orele 10½-12½ Consiliu de miniștri, discutat și despre audiența lui Lascăr Catargi. Pherekyde merge la Constantinopol. Ora 12½ dejunat cu Fritz. Vizitat Palatul Nou, grajdurile etc. Stöhr acolo. În Palat până la ora 5. Mers cu trăsura la Cotroceni. Ora 6 cinat à deux pe verandă. Ora 7½ la gară, acolo toți miniștrii. Ora 8 Fritz pleacă spre Umkirch, prin
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
și Elisabeta fac o plimbare cu trăsura până la izvor. La lunch Lascelles, Coutouly, Del Moral, Guillaume etc. După-amiaza citit. Promenadă cu mama până la ora 7. Biliard. Pherekyde s-a întors de la Constantinopol. Luni, 10/22 august Vântos, cald. Baie, promenadă. Dejunat cu mama. Ora 12 generalul Fălcoianu. Ora 1 Hitrovo cu soția, colonelul Sabowici, atașat militar rus, pe care Hitrovo mi-l prezintă, generalul Fălcoianu cu soția. După-amiaza scris. Promenadă cu mama. Apăsător. Seara la ora 8 izbucnit furtună, ploaie torențială
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
onoare, se cântă imnul național austriac, defilare. Apoi la mama. Orele 4-6 plimbare pe jos cu arhiducele. Ora 6½ dineu, 30 persoane, muzică. Seara reprezentație de teatru până la ora 11. Sâmbătă, 12/24 septembrie Vremea schimbătoare. Baie, promenadă. Ora 9 dejunat pe terasă împreună cu arhiducele. La mama. Orele 10-11 promenadă cu ea. Ora 1 lunch, iar la ora 2½ mers cu trăsura la tabăra de barăci. Vizitat tabăra. Exerciții ale Batalionului 3 Vânători, apoi manevre sub foc, foarte bine, arhiducele foarte
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
etc. Seara reprezentație de teatru, șarade până la ora 11½. Noapte rece. Duminică, 13/25 septembrie. Sinaia-București. Ora 7 sculat. Ora 8 dejunat. La mama. Ora 9¼ plecarea la gară, unde ne însoțește Elisabeta. Ora 9½ cu trenul special spre București. Dejunat în vagon, invitat pe contele Goluchowsky. Ora 12¼ în București, întâmpinare oficială, gardă de onoare, mitropolitul, toți miniștrii în frunte cu Brătianu, generali etc. Prezentări. Mers cu trăsura, cu arhiducele, direct la Arsenal, apoi la Școala Militară. Cotroceni, vizitat casa
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
asemenea domnul și doamna Romalo. Ploaie torențială. Manevre la Olt Miercuri, 12 octombrie/30 septembrie. Sinaia-Slatina. Vreme frumoasă, cald. Cu Elisabeta până la ora 9¾. Ora 10 plecarea, Elisabeta cu mine până la gară, de asemenea Alecsandri, toți ofițerii Batalionului 3 Vânători. Dejunat pe drum, foarte cald. Ora 1 în Chitila, acolo Brătianu, care călătorește cu mine până la Pitești. La Titu și la Leordeni întâmpinări, autorități și multă lume, 10 minute. Ora 5 sosirea în Slatina, ministrul de război, generali etc., ofițeri străini
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
10/22 noiembrie. Sinaia-București. Ceva ploaie, apoi complet senin și foarte cald, soare. Între orele 10 și 12½ inspectat toate lucrările cu Stöhr. Ora 1 plecarea din Sinaia, cu Alecsandri, Lecomte etc. În munți nu e zăpadă. Vânt, deloc rece. Dejunat în vagon. Oprit doar în Buda și în Chitila. Ora 4½ sosirea în Gara de Nord, gardă de onoare, toți miniștrii, Sinodul, generali etc., peste 100 de persoane, doamne, care îi dau buchete Elisabetei. Cerc o jumătate de oră. Ora 5½ la
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
am auzit trântind ușile.” (D. Zamfirescu) În unele cazuri, parcă mai păstrând ceva din sensul său lexical ca verb predicativ, verbul a trebui îi servește vorbitorului pentru a-și manifesta încrederea în împlinirea unei acțiuni: „... Mi-a promis negreșit să dejuneze cu noi: trebuie să vie! peste putință să nu vie!” (I.L. Caragiale) Din punct de vedere morfologic, semiauxiliarul a trebui este cel mai apropiat de verbele auxiliare; intră în structura predicatului compus cu forma de prezent, persoana a III-a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cineva.” (Cezar Petrescu) Ca valoare „nominativă”, când intră în relație de sinonimie cu infinitivul verbului, prezentul conjunctivului este atemporal: „Culmile reporterului. Să-i chiorăie mațele de foame și el să se scobească-n dinți în fața lui Capșa, spunând c-a dejunat adineaori cu Arton.” (I.L. Caragiale) În funcție de planul semantic și structura contextului sintactic, prezentul conjunctiv poate dezvolta valoarea unui prezent etern: „E foarte greu să cerți pe un om care-și mărturisește vinovăția.” (I. Slavici) Ca timp de relație, conjunctivul prezent
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mărit și modernizat. Sala de mese e enormă și plină, amestec de francezi și spanioli, o excursie de persoane de vârsta a treia, oameni care traversează dintr-o parte În alta cu treburi și care fac popas aici pentru a dejuna. Atmosfera de restaurant popular, cu fețe de mese În carouri, chelneri foarte expeditivi, vorbind toți și franceză. Deși anunțați, găsim cu greu loc, suntem mulți, nouă persoane, dar apoi totul decurge În viteză. Observ că toată lumea mănâncă cam același lucru
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
mărunțiș, Maria-Tereza." "Ei, nu..." "Ba da, categoric!" Trec pe dinaintea faimosului restaurant, care, pentru că-și păstrase tradițiile culinare și marele stil de altădată, e frecventat de elita bucureșteană. Dincolo de draperiile trase cu grijă, obișnuiții casei sunt cu siguranță pe cale de a dejuna în clinchetul paharelor de cristal. Play-boyul, specializat în vastele fresce istorice; chipeșul sexagenar, care se pregătește să interpreteze pe ecran rolul lui Burebista, regele mitic al strămoșilor noștri, dacii; poetul bețivan căruia chelnerii îi împrumută, după cum e cazul, o haină
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
de altădată dejunuri rustice; Panu însă nu le putea suferi. Dezgustat de spectacolul ce-l avea înainte, declară că nu poate rămâne căci i se întoarce stomacul. De aceea se urcă în birjă și porni repede în oraș, spre a dejuna la Capșa sau la otel Bulevard. Democratul Panu erea foarte aristocrat în unele deprinderi. [bucureștiul pitoresc de altădată: ionică cobzarul] Între anii 1873 și 1890, dacă nu și mai departe, a circulat în București un oarecare cobzar cam cretin, care
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
închisoare și 500 lei amendă. [fuga lui panu din țară] Gheorghe Panu, dacă avea curajul părerilor, nu avea și curajul fizic, detențiunea îl înspăimânta, de aceea în mintea lui germină ideea fugii din țară. Două sau trei zile după osândă, dejunam la el, în strada Câmpineanu. Atunci îmi ceru părerea: să rămâie în țară și să facă osânda, ori să treacă granița? I-am răspuns categoric că trecerea graniței ar fi o mare greșeală și i-am pus înainte toate marile
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Paladi și Nicolae Nicorescu, amândoi deputați opoziționiști din Bârlad. — Cum e cu putință ca să fugă Panu? Cum se poate să facă această mare greșală? Pot să spun că am rămas cu gura căscată. Fugise Panu?! Nu știam nimic. În ajun dejunasem și petrecusem cu el, la ora 8 jum. ne despărțisem, știam că pleacă la Iași... dar atâta tot. Panu plecase din țară, dar nu-mi spusese nimic. Se destăinuise administratorului, dar mie, care eram nedespărțit de el, nu-mi spusese
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
cari luptă și dau piept cu dușmanul, niciodată un soldat care fuge nu va figura într-o apoteoză. De la gară, Panu s-a dus acasă însoțit de administratorul ziarului și de câinele său favorit, Clapan. Apoi, la ora 12 am dejunat la restaurantul otelului Union, împrejurul unei mese cu vreo 14 persoane. Panu merita mult mai mult, dar o rea inspirație îi sfârșise cariera. Marea lipsă a acestui om cu creier superior erea că nu avea curagiul să se supună sacrificiului
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
în tovărășia altor persoane mai simandicoase, iar pe vechii lui tovarăși mai golășei îi cam ocolea. Totuși, Drăgoescu - sau Drugoiu, cum îi spuneau intimii - își luă inima în dinți și se prezintă, într-o zi, la autorul Nopții furtunoase, care dejuna la birtul Enache, în companie. Drugoiu, nici una, nici două, îi cere cu împrumut 300 lei. Atunci Caragiale și-a luat un fel de aer solemn și făcu lui Drugoiu morală: — Bine, mă, Drugoiu, ce fel de prieten mi-ești tu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
este osândit. (Id., ibid., foiletonul XLVIII, AD., nr. 11904, 24 decembrie 1922, p. 1.) Pagina 95 Variantă mai amplă a „cazului“ George Panu, cu un dialog care e foarte puțin probabil să fi avut loc în realitate: Peste câteva zile dejunam la el acasă, în strada Câmpineanu. Deodată, de la oarecare glume, mă întreabă: — Tu ce zici, Costache, cum e mai bine: să stau în închisoare sau să plec din țară? Fără nici o ezitare i-am răspuns: — Nici nu mai încape îndoială
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
deschis celulele. Ceilalți arestați, afară de Costică Rădulescu și de mine, au fost duși la tribunal, spre a depune ca martori în chestia dr. Romniceanu-Emil Frunzescu; eu m-am dus în celula lui Rădulescu - care încă zăcea pe coaste - spre a dejuna. Dejunul fusese comandat la o cârciumă din fața temniței. O cutie cu sardele este deschisă. Trebuie să fi fost din alt secol, căci untdelemnul era rânced. Apoi vin patru ouă fierte. Întâiul pute, al doilea era putred, din al treilea apare
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
otpust, am exclamat: „Trăiască prințișorul nostru Mihai !”. Toată asistența aclama. Corul cânta „Mulți ani trăiască” !». Așa cum e firesc, evenimentul nu putea lipsi din memoriile Reginei Maria: „Cel mai cumplit viscol și un frig îngrozitor. Mihai va deveni astăzi creștin <...>. Am dejunat cu Carol și cu Sitta, ca să discutăm câteva ultime lucruri și să duc daruri bonelor. Sitta era foarte agitată din cauza botezului, dar nu era cazul pentru că totul a decurs minunat <...>. Toți au fost puțin încurcați, deoarece botezul ortodox este complicat
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
adesea pe culoarele Palatului Regal. 15 noiembrie. La deschiderea Parlamentului, ,,Regele apare în Cameră în noul veșmânt albastru. Lângă dânsul prințul Mihai, foarte serios și cuminte în uniforma de la Dealu”. 29 noiembrie. N. Iorga ia dejunul la regele Carol al-II-lea. Dejunăm cu copilul regal, cu colonelul Condeescu și secretarul Dumitrescu. Regele are ochi numai pentru fiu, căruia îi zice: Mihăiță. Îi vorbește numai românește. Conversație familiară”. Joi, 4 decembrie. Mihai îl însoțește pe Carol la II-lea la solemnitatea depunerii jurământului
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
de părinte pentru bunul rezultat al examenului, să se arate prețuire pentru o operă de reforme școlare (legile învățământului secundar și superior făcute de guvernul Iorga) care cu atâta rea credință e criticată”. 6 septembrie. Primul-ministru Nicolae Iorga, invitat să dejuneze la Palat, merge la Foișor, unde duce „o monedă veche bulgaro-bizantină, prințului Mihai, foarte vioiu și vesel, în tovărășia amicilor săi”. Acești amici erau, foarte probabil, copiii menționați de M. Manoilescu. În aceeași zi, N. Iorga și soția sa vizitează
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]