612 matches
-
colaterale ale sculptorului. Un calic, slugă la neamurile sale bogate și cultivate. Comunismul l-a acceptat și el l-a indicat drept "exploatator" pe unchiul său care "l-a obidit și pe care l-a slugărit". Adăugînd și cuvîntul "legionar", delațiunea s-a soldat cu ani grei de închisoare și, în final, cu moartea proprietarului. Moștenitorul, securistul, însă, a înnebunit, iar soția sa și-a dus veacul în această casă. Alte rude n-au avut, domnule avocat? Nu, eu am fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
unei cenzuri municipale, cîteva luni după abolirea completă și introducerea legii restrictive din august 1791. Regimul de libertate absolută făcuse, de exemplu, ca numărul ziarelor pariziene să crească foarte repede de la 6 la 140. Înmulțind, ipso facto, instigările la omor, delațiunea, violarea vieții private etc. Cum și unde putem fixa limita între libertate și exces? Ca dovadă, și interdicțiile, sancționate penal, venite să moduleze legea din 1881, lege de o toleranță dublată de un regim represiv, care nu omite pedeapsa pentru
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
păreau atât de grave, de natură să-l irite pe Farmacist. Iar că n-avea ouă în prăvălie, asta chiar că era comic. Până să mă întâlnesc cu Farmacistu, nu mi-a venit să cred că oamenii confundă literatura cu delațiunea. Scrisul e asemănător depozițiilor pe care le dai la Securitate despre un îmbuibat care deține în mod ilicit un alambic în magazia din fundul curții și face acolo țuică neimpozitată. Nu doar scriitura i-a deranjat pe consătenii mei, ci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
colectiv. Noi. Farmacistu vorbea în numele colectivității. Se erija în lider. Totuși, de admirat că solidaritatea devenea aici posibilă. Oamenii se simțeau răspunzători pentru reputația satului. Scriitorul era văzut în cazul de față drept un turnător. Scrisul era, cum spuneam, asimilabil delațiunii. Rolul scriitorului era acela de spion. Nu există gratuitatea scrisului. Scrisul trebuie să aibă întotdeauna scop, finalitate. Descrii lumea având un mobil, care aici este evident unul abject. Să distrugi totul. Orice alogen, cum eram eu, are intenții necurate. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
candidat pentru Cotroceni m-ați fi promovat, probabil, la funcția de fost adjunct al lui Tudor Postelnicu, nu? Respect deplina libertate de exprimare pe care ai promis-o redactorilor tăi „câtă vreme ceea ce scriu nu reprezintă acuze fără acoperire, minciuni delațiuni etc.”. Dar crezi că afirmațiile dnei Ioana Lupea, semnatara articolului, au acoperie? Aveți vreo dovadă că banii PUR sunt bani înmulțiți din conturile Securității? Aveți vreo dovadă că aș ști că sunt banii Securității? Și aveți vreo dovadă că a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
netraduși de An toaneta Ralian, sărbătorita mai pune niște calități. Într-un spațiu care cultivă voluptatea trândăviei, domnia sa e harnică. Într-un timp când se poartă moda nasului pe sus, e modestă. Într-un mediu doldora de palme, răcnete și delațiuni, e atașantă și cordială. În plin delir al chiulului, trăiește în sârguința elevului de școală primară. În vremea lipsei de cuvânt, e parolistă și punctuală ca un soldat german la întâlnirea cu tranșeele. Mai simplu spus, muncește și se comportă
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
reglementări stricte pentru raporturile românilor cu străinii și păstrarea secretului de stat, orice abateri fiind drastic sancționate cu privarea de libertate, pierderea locului de muncă, pedepse pe linie profesională și de partid etc. În Ministerul Afacerilor Externe angrenajul urmăririi, suspiciunii, delațiunii, falsei acuzări funcționa perfect, aidoma celebrei scene din "Timpuri Noi", în care Chaplin, strivit de automate, funcționează și el, în final, ca un automat. "Banda rulantă" și "malaxorul" Cooperativei "Ochiul și Timpanul" funcționau permanent, "pe verticală și orizontală", de la portar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
cu "Cooperativa", "fluieratul în biserică", rude care au ales libertatea..., deci erau speriați și timorați că oricând ar putea cădea și mai jos dacă nu "colaborează". Simt că mi s-a umplut paharul cu urâtul notelor, stenogramelor, informărilor, declarațiilor, turnătoriilor, delațiunilor, de la ministere, departamente de stat, ambasade, UM-uri, "sifoane", "colectori", "referenți", colegi, "pretini", vecini... BASTA! AJUNGE! Se spune că hârtia suportă orice și se mai spune că și formele vegetale ale Creației ar avea "suflet". Dacă ar fi așa cred
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
lucruri par la început în favoarea lui. Experiența existențială a lui Andrei Rubliov este marcată de răscolitoare deziluzii: mentorul își trădează vanitatea, prietenul e ros de invidie, inocentă pentru care omorâse un om îi scuipă în obraz, măscăriciul îl acuză de delațiune. În umbra zidurilor mănăstirești sau colindând lumea, pictorul are revelația „păcatelor”: păcatul trufiei (Stepan, Kiril), păcatul cărnii (noaptea sărbătorilor păgâne ale iubirii), păcatul vrajbei între frați (povestea cnejilor gemeni), păcatul cruzimii (năvălirea, care nu e numai a tătarilor, ci și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
simt mai apărat. Stergere Se vede că la Roma n-am lăsat urme prea adânci. Plecarea mea n-a cauzat sinuciderea nici uneia dintre multele mele amante și nici unul dintre numeroșii mei prieteni nu s-a grăbit să mă apere de delațiunile scornite de invidioși. Fabia n-a avut nici un succes pe lângă Livia ca să schimbe evenimentele sau poate că nici n-a încercat. De altfel, scumpa mea soție nu mi-a răspuns un rând la scrisorile ce i le-am trimis. Lipsa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Îl amintesc doar, pe inginerul Dumitru Bazon, actualmente președintele AFDPR Iași, consătean cu delatorul. Sechela trecutului comunist, încă “nostalgiază în mefiența poetastrului răsfățat”. Sunt gata oricând să absolv generația succesoare de năravul părinților și să acord prezumția de noncomplicitate la delațiune, dar la domnul Spiridon, gestul nu se cere. Naiba mai știe, dar nu-mi pot închipui cum, unul din capii pretinsei “revoluții de la Iași”, din nefericire tot din anturajul meu, constata într-o notă informativă furnizată securității: DUPĂ CE I-A
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
forme de egoism colective, întunecate turme omenești crispate cu dezasperare asupra unui pumn cu bani” 2 - “Fețe patibulare, ochi mohorâți, maxilare încremenite, fețe urâte,guri vulgare, trăsături rudimentare,vorbire agramată și bolovănoasă, (...) lașitate, ticăloșie, vanitate și egoism meschin, invidie joasă, delațiune lipsită de remușcări, îngâmfare, bârfă”. Iată ce urmărește Spiridon cu “revoluția” dsale diseminată prin manuale școlare de istorie, enciclopedii, analize etc : Omul nou al tranziției, un hibrid mafioto-criptocomunist, fără scrupule,avid de îmbogățire rapidă, frauduloasă, bolnav de putere și glorie
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
Casele parohiale și bisericile cu întregul inventar au fost trecute în posesia Bisericii Ortodoxe Române, bunuri care de drept aparțineau Bisericii Catolice. Cei ce refuzau trecerea erau urmăriți pas cu pas de organele de represiune care foloseau orice mijloace, inclusiv delațiunea, pentru a-i trimite în instanțele de judecată cu diferite învinuiri specifice regimului comunist mergând până la „crimă de înaltă trădare”, instanțe ce împărțeau cu dărnicie ani grei de pușcărie. Preoții ce nu au consimțit să treacă au avut de suferit
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
analogie, raționamentul a fost extins în felurite direcții: dacă ieri a fost sărăcie, acum va fi abundență, incompetența de ieri va ceda locul competenței, limba de lemn și murmurul esopic vor fi înlocuite de o gândire limpede și relaxată, iar delațiunea sinistră va fi spulberată de o demnitate firească. Bună parte din așteptări au fost înșelate. Așa cum scria Adam Michnik în 1993, n-a căzut mana cerească și cineva trebuia să fie tras la răspundere. Dintre toate efectele pe care schimbările
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
stat, solicitându-se informații despre profesori, dorindu-se reînnoirea personalului didactic, de a cărei atitudine politică și stare materială sunt preocupate noile autorități. În prim plan stau valorile sovietice, promovate prin consilierii educativi propuși ministrului educației, lupta de clasă și delațiunea. Opoziția elevilor s-a concretizat prin constituirea Grupului clandestin anticomunist, organizat de Valeriu C. Neștian, a cărui membri sunt arestați de Securitatea hușeana în mai 1950 și condamnați la închisoare. Odată cu noul regim asistăm la schimbarea numelui Liceului. Astfel avem
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
favorabil prieteniei e democrația, în vreme ce sub tiranie prietenia devine extrem de rară. Tiranii au numai adulatori și sicofanți ; ei nu pot avea prieteni și nici tolera prieteniile dintre supuși ; fac totul pentru a le ruina, prin insinuarea suspiciunii mutuale, îndemnarea la delațiune, dezbinarea prin tentație și frică. Prietenia e singura forță care, prin simpla ei existență, se opune implicit tiraniei și menține spiritul relațiilor civile în plină oprimare și degradare a virtuților civice. Firește că la atari presiuni nu rezistă decât foarte
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
domnești din Iași la maturitatea femeii lipsite de dragoste conjugală, timp trăit în casa din Pera și în palatul din Stambul, văzut ca loc al Sodomei și al Gomorei, centru al puterii și al bogăției nemăsurate, dar și iad al delațiunilor și crimelor odioase, și apoi în Polonia, prilejuiește întâlnirea cu un personaj care se reține. De altfel, figurile feminine imaginate de scriitoare sunt deopotrivă gingașe și înțelepte, purtătoare ale unei sapiențe străvechi, dar și firi voluntare, capabile de hotărâri curajoase
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289920_a_291249]
-
ziu. În toamna lui 1980, după ce murise protectorul său, Marin Preda, Ion Caraion a cerut să plece iar în Franța. Securitatea i-a cerut, înainte de plecare, o „declarație“ despre Virgil Ierunca și Monica Lovinescu. O va da, în februarie 1981. Delațiunea lui, în care câte 20 de pagini cu enormități erau rezervate fiecăruia dintre soții Lovinescu-Ierunca, a fost apoi publicată de Eugen Barbu în Săptămâna când s a aflat că Ion Caraion decisese să rămână în exil. Scandalul pe care l-
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
capăt, chiar în fața dureroaselor detalii ce îl incriminau pe Stelian Diaconescu/„Nicolae Anatol“/ „Artur“/ Ion Caraion, faptul că „fratele retezat“ care le trimitea la Paris texte și scrisori de revoltă împotriva dictaturii comuniste din România era aceeași persoană care semna delațiuni scrise împotriva lor cu toată patima invectivei și care, urându-i pe toți și iubindu-se doar pe sine, într-un mod paradoxal, scârbit și torturat, dar cu un amor-propriu feroce, nu „respectase“ nicicând principiul noncontradicției și nici logica terțului
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
etc. Am asistat la „evenimente”, dar și la mulțime de incidente, la etalări de marote, la contraziceri pătimașe, la răbufniri de orgolii, la meschinării, la atacuri perverse, la treceri de la acolade amicale la dezavuări și insulte teribile, la denigrări și delațiuni, la împăcări spectaculare. Unele din manifestări m-au contrariat, altele m-au indignat, altele m-au fascinat. Fiecare varietate de comportament, după grade și intensități, mobiliza cuvintele dicționarului. Alternativ sau succesiv: pe cele iuți, pe cele înțepătoare, pe cele pietroase
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
să-l arunce la coș, Sp. l-a lăsat. însă culmea e un alt fapt: B. Încă n-a citit cărticica lui Manolescu! *Jurnalul (al meu sau al altuia) n-are nimic de a face cu raportul și, deci, cu delațiunea. Numai o minte deformată poate încurca într-atît lucrurile încît să nu priceapă diferențele. N-am să invoc numai sentimentul onoarei, pe care trebuie să-l aibă orice autor, ci și faptul, simplu, că într-un jurnal nu „intră” toți cei
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
acte antisociale, egoiste, la bunul mers al vieții noastre, la aprovizionarea ritmică a populației, să-și primească pedeapsa pe măsura faptelor lor! [Î]” Textul ar merita o analiză minuțioasă: cuvinte care îndeamnă la vigilență și cuvinte care asmut, invită la delațiuni colective; cuvinte care sugerează o amenințare și cuvinte care sugerează o protecție. Sînt juxtapuse semne ale crizei (văzută ca un dezechilibru momentan) și semne ale încrederii că, prin măsuri excepționale, criza se va remedia. *„Trebuie să strîngi din dinți și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Am remarcat-o ca pe un semn de exclamare apărut în mijlocul unei fraze. Unii, ca mine, o vor ocoli; alții, nu puțini, o vor folosi. Climatul actual e favorabil „turnătorilor”. Am botezat-o imediat „Bocca di leone”, după numele cutiei delațiunii de la Veneția, despre care tocmai am citit în însemnările de călătorie ale lui Archibald. Văzînd-o, „boierul” (cum își zice) fu, deopotrivă, scîrbit și indignat: „«Bocca di leone», cutia infamă în care mișeii strecurau denunțări mincinoase împotriva celor (pe) care voiau
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
luat gustul detestabil și năravul, până la a-și face din aceasta un soi de maximă conduită, de a învrăjbi pe toată lumea, pentru a trage foloase: nu mai avea a se teme de legături strânse, afla ce voia prin vân zări, delațiuni și pâre de oameni învrăjbiți și încă prin ușurința de a-i face pe cei din jurul lui să vorbească unul împotriva celuilalt. Cât a fost în fruntea treburilor sta tului aceasta a fost una dintre principalele lui preocupări; a fost
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
3. vecinului și vecinei în ceea ce privește moravurile. Prima dintre aceste confesiuni sociale produce idolatria; a doua, servilismul; a treia, clevetirile și uneltirile. Toate trei îngustează inteligența, înjosesc simțul moral și falsifică viața socială. O bârfă eternă răscolește și transformă societatea; o delațiune constantă devine marele resort al politicii, iar confesionalul preotului, încununând acest edificiu, desăvârșește degradarea generală. Monseniorul Lacroix mă însoțește până la mine, unde mă aștepta un alt prelat, Monseniorul de Falloux, fratele fostului mare om, care a luat-o, după părerea
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]