1,698 matches
-
de dispariție (art. 4, alin. 1). Părțile trebuie să acorde o atenție specială protecției zonelor de iernare, staționare, hrănire, reproducere, năpârlire (Art. 4, alin. 3), importante pentru speciile migratoare, enumerate în Anexea II a Convenției de la Berna, respectiv - marsuinul, delfinul comun și afalinul. Art. 6 din Convenție, interzice deținerea și comerțul intern al speciilor enumerate în Anexa II, iar art. 9 prevede excepții cu privire la capturarea acestor specii în sălbăticie; - Pentru speciile din Anexa II, Părțile sunt obligate să
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
ce vizează supraexploatarea speciilor de pești, capturile accidentale de cetacee, conservarea acestora, poluarea chimică. DCSMM pune accent deosebit pe problema zgomotului și a energiei, starea ecologică bună a mediului marin fiind caracterizată după descriptorul D1 diversitatea biologică conservată, respectiv a delfinilor și D11 - zgomot și energie. ... 2.4. LEGISLAȚIA NAȚIONALĂ PENTRU PROTECȚIA CETACEELOR Ordinele anuale de prohibiție - Interzic uciderea, capturarea intenționată a cetaceelor în sălbăticie și impun pescarilor eliberarea cetaceele vii prinse accidental î plasele de pescuit. Legea nr. 205/2004 privind protecția
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
care pot folosi pescuitul ca sursă suplimentară de hrană (Krivokhizhin S.V., 2009). Există puține informații referitoare la influența cetaceelor asupra pescuitului comercial din Marea Neagră (Birkun, 2008b). Pescarii din zona de coastă, nu au în mod normal plângeri legate de delfinii comuni și marsuini, dar sunt menționate situații în care afalinii deteriorează plasele de pescuit ori consumă peștele din plase. Prin comparație, pescarii care pescuiesc cu traule pelagice, raportează că delfinii comuni pot smulge peștele din traul. Unii pescari consideră cetaceele
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
de coastă, nu au în mod normal plângeri legate de delfinii comuni și marsuini, dar sunt menționate situații în care afalinii deteriorează plasele de pescuit ori consumă peștele din plase. Prin comparație, pescarii care pescuiesc cu traule pelagice, raportează că delfinii comuni pot smulge peștele din traul. Unii pescari consideră cetaceele competitorii lor. Statistici referitoare la astfel de conflicte și pierderile financiare rezultate nu sunt disponibile și nu sunt stipulate compensații pentru pescari din partea Guvernului. De asemenea, nu există nicio
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
nord-vestul și nord-estul Bazinului Mării Negre (Notarbartolo di Sciara & Birkun A., 2010). Date științifice privind efectele sunetelor și zgomotelor asupra cetaceelor cauzate de intervenția tehnogenă în mediul Mării Negre nu sunt disponibile. Uciderea intenționată Uciderea directă în masă a cetaceelor (delfini comuni, marsuini și afalini), a fost interzisă în România, Georgia, Rusia, Ucraina și Bulgaria din 1966, iar din 1983 și în Turcia (Birkun, 2002). Nu există informații credibile privind uciderea intenționată a cetaceelor în Marea Neagră, după anul 1983 (Birkun
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
marine din mediul marin Medie Descriere Deșeurile marine reprezintă o problemă de poluare care afectează mii de specii marine. Acestea, inclusiv plasticul și micro-plasticele au un impact negativ asupra vieții marine. Ingerarea sau încurcarea în plase crește mortalitatea în rândul delfinilor. Plastice și alte resturi marine au fost găsite în tractul gastrointestinal al cetaceelor, susceptibile să provoace afectarea proceselor digestive și chiar moartea. Plasele de pescuit abandonate sau pierdute reprezintă, de asemenea, o presiune majoră pentru cetacee. Chiar și după perioade
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
Atlanticului, adoptat la Monaco la 24 noiembrie 1996; Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 374/2004 pentru aprobarea Planului de acțiune privind conservarea cetaceelor din apele românești ale Mării Negre) a cerințelor Convenției ACCOBAMS prin care, cele 3 specii de delfini ce trăiesc în Marea Neagră, sunt protejate: Tursiops truncatus, Phocoena phocoena, Delphinus delphis (Anexa II a Directivei Habitate). Ca rezultat al identificării deficiențelor privind capacitățile tehnice necesare realizării obiectivelor de protecție și conservare a celor 3 specii de mamifere marine
ANEXĂ din 8 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280622]
-
acțiuni destinate creării premiselor pentru salvarea cetaceelor rănite sau bolnave, precum și intervenția și studierea celor eșuate moarte, prin: 1. Pregătirea unui cod de conduită și crearea unei rețele de voluntari instruiți privind alertarea și intervenția în cazul incidentelor cu delfini eșuați, aflați în stare precară. În vederea realizării acestei acțiuni, se va promova colaborarea între specialiștii din cadrul institutelor de cercetare, direcții sanitar veterinare, Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală, laboratoare specializate, clinici veterinare, ONG-uri, voluntari; 2. Utilarea, specializarea
ANEXĂ din 8 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280622]
-
servesc cetaceelor ca habitate și/sau care le asigură importante resurse de hrană Nr./codul măsurii RO-MN-002 Descrierea scurtă și precisă a măsurii Măsura este necesară deoarece, până în prezent, la nivelul Mării Negre nu sunt delimitate zone destinate protecției speciilor de delfini, cu precădere a habitatelor lor de hrănire (cu excepția acelora ce fac parte din ariile protejate, unde beneficiază de regim de protecție) și a principalelor lor rute de migrație. Implementarea măsurii presupune realizarea următoarelor acțiuni: 1. Colectarea datelor de monitorizare
ANEXĂ din 8 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280622]
-
acelora ce fac parte din ariile protejate, unde beneficiază de regim de protecție) și a principalelor lor rute de migrație. Implementarea măsurii presupune realizarea următoarelor acțiuni: 1. Colectarea datelor de monitorizare sau/și a observațiilor privind prezența și etologia populațiilor de delfini legate de hrănire și migrație, la nivel național și regional, în vederea creării modelului de distribuție; 2. Elaborarea hărților în GIS privind habitatele de hrănire și rutele de migrație (sezoniere) ale celor 3 specii de delfini la nivel regional și
ANEXĂ din 8 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280622]
-
și etologia populațiilor de delfini legate de hrănire și migrație, la nivel național și regional, în vederea creării modelului de distribuție; 2. Elaborarea hărților în GIS privind habitatele de hrănire și rutele de migrație (sezoniere) ale celor 3 specii de delfini la nivel regional și diseminarea acestora către autoritățile navale, gărzile de coastă, asociațiile pescărești, custozii ariilor protejate, Comisia Mării Negre; 3. Stabilirea unui Protocol și Plan de Acțiune privind protecția habitatelor și a rutelor de migrație la nivel național și
ANEXĂ din 8 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280622]
-
umană și se situează în intervalul de valori din ultimele 2 decenii. Mamifere marine Ind. 1.1.1 Menținerea distribuției și frecvenței speciilor prin implementarea măsurilor de management adecvate. Ind. 1.3.1 Diminuarea numărului cazurilor de mortalitate în rândul celor trei specii de delfini prin implementarea unor măsuri de management adecvate. Ind. 4.3.1 Reducerea nivelului capturilor accidentale a mamiferelor marine (Phocoena phocoena, Tursiops truncatus, Delphinus delphis) Păsări marine Ind. 1.1.1 Menținerea sau creșterea în limite sustenabile (urmează a fi determinate) a distribuției speciei migratoare
ANEXĂ din 8 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280622]
-
prevederile anexei nr. I din Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (Directiva Habitate). ... e) Mamifere marine În Marea Neagră există trei specii de mamifere marine din ordinul Cetaceae: marsuinul (Phocoena phocoena relicta), delfinul comun (Delphinus delphis ponticus) și afalinul (Tursiops truncatus ponticus). Speciile Phocoena phocoena și Tursiops truncatus sunt incluse în anexele II și IV ale Directivei Habitate, iar specia Delphinus delphis este inclusă în anexa IV a Directivei Habitate. Toate cele trei
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
la litoralul românesc al Mării Negre, elaborată conform cerințelor Convenției privind protecția Mării Negre împotriva poluării, pentru care se impune respectarea reglementărilor privind protecția strictă. Prezența populației de delfini depinde de existența sursei de hrană, respectiv a stocurilor de pești. Delfinii apar în apropierea țărmului românesc în perioada martie-aprilie, când începe migrația pentru reproducerea stavridului mediteraneean (Trachurus mediterraneus), și continuă să crească treptat, până în toamnă, în timpul migrației altor specii: hamsie (Engraulis engrasicholus), stavrid negru (Trachurus trachurus), lufar (Pomatomus saltatrix
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
de mediu. Presiunile asupra populației de cetacee sunt asociate cu pescuitul comercial neselectiv, prin utilizarea plaselor de suprafață și a setcilor, cele mai vulnerabile fiind marsuinii (Phocoena phocoena relicta). Activitatea de monitorizare urmărește totodată identificarea cauzelor fenomenului de eșuare a delfinilor. ... f) Pești (specii, distribuție, populație, tendințe) Compoziția ihtiofaunei din Marea Neagră s-a schimbat ca răspuns la modificările ecosistemului marin. Unele dintre modificări au avut impact cu precădere asupra apelor din apropierea țărmului și a celor aflate deasupra platoului continental
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
hidromorfologici, fizico-chimici (în special grupa nutrienților), contaminanți MMAP Evoluția fenomenului de eroziune costieră MMAP Număr de descriptori care se încadrează în starea ecologică bună MMAP Cantitățile de deșeuri din plastic provenite de la uneltele de pescuit MMAP Capturile accidentale de delfini MMAP Prezența speciilor neindigene în apele de balast MMAP ... c) Domeniul transporturi: Indicator Sursa Suprafața (mp) dragată la cota de proiect, a bazinelor/șenalelor navigabile ANR Suprafața bazinelor/șenalelor nou-create în porturi ANR Număr evenimente de navigație (conform Legii nr. 412 din
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
în: Ediția nr. 1648 din 06 iulie 2015 Toate Articolele Autorului cuvintele sângerează rănite de echinocții ca o balenă albă înghit mâna dreaptă până la ultimul harpon cu negru de fum scriu pe scalpul neliniștilor mele vocale își împart salturile cu delfinii botul lor prelung amestecă norii cu sentimente sărate consoane ascunse în alge miros a iarbă de mare caracatița de sentimente a poetului prinde vrăbii cenușii cu pâinea zilelor în cioc vino, flămândule, să te scrii pe valuri, lup al mărilor
HARTA POEZIEI de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377320_a_378649]
-
curcubeul acela scris pe portativ / voi mai sorbi absența ta gravata pe iriși? se scurge timpul ca niște cozi de șobolani de apă lent tot mai lent pe pământul umed în adâncurile mării s-au retras bancuri de pești iar delfinii sar în larg jucându-se cu singurătatea ca o minge de foc pe insula lui Ovidiu dragostea sapă cu ghearele în poeme care își prind aripile de lumină iar insula devine tot mai mică pentru soarele care crește din mare
TIMPUL CU SOLZI DE PEȘTE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377325_a_378654]
-
Acasa > Poezie > Delectare > FRICĂ Autor: Marioara Nedea Publicat în: Ediția nr. 2060 din 21 august 2016 Toate Articolele Autorului Am rău de mare, nu am rău de tine. Încearcă să mă prinzi ca pe-un delfin. Și joacă-te cu solzii din retine. Și scapă-mă odată de-acest chin. Sunt tulbure ca mustu-n prag de toamnă. Mă limpezește doar privirea ta. Rubinul din cercel ce mă întoarnă mereu din drum,mereu, mereu și-aș vrea
FRICĂ de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379147_a_380476]
-
era cea adevărată. Vântul mătura frunzele, toți așteptau ceva. Magul de la Răsărit trăgea să moară. Apoi va veni primăvara, cântecele florilor și zburătoarelor vor acoperi orice urmă de nefericire. ************************************************** O doamnă veni din concediu , deschise ușa, mirosea a mare, un delfin strătea pe fotoliu, discuta la telefon cu un semen de al lui, un vânzător ajunse pe Lună, totul era identic cu ambianța de pe Pământ, exact ca în oglindă, toți mâncau tuna, unii zic ton, de bonton, Giodanp Bruno urca pe deasupra
PUTEREA DRAGOSTEI de BORIS MEHR în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379982_a_381311]
-
nimeni nu mai reușea să se hrănească sau să înoate liniștit. Într-una din zilele cele mai negre ale lui Algus, când curenții puternici de pe fundul oceanului măcinat de furtună îl purtaseră pe Marinică în apropierea unui lanț muntos subacvatic, delfinul descoperi o peșteră subacvatică închisă cu zăbrele împletite din cea mai groasă iarbă de mare. Curiozitatea lui de informator îl împinse să cerceteze împrejurimile acelui loc neobișnuit, iar simțurile sale fine îl avertizară că undeva în adâncul peșterii plângea cineva
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
mai făcu o încercare de a descoperi cine plângea în peșteră. - Heeiii, sunt Marinică, sfătuitorul lui Algus! Dacă ai nevoie de ajutor, spune! - Ajutor, prinse Marinică ecoul stins al unei șoapte ca o părere. Atât a fost de-ajuns pentru delfin ca să se repeadă înapoi la palat și să revină cu doi soldați rechini-ciocan, care desfăcură zăbrelele în câteva minute și reușiră să scoată din fundul peșterii pe cei doi căluți de mare ai Anemonei, aflați într-o stare de mai
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
care trebuia înlăturat de îndată. Oricât se strădui, nu găsi alt mod de a acționa urgent, decât să îl trezească pe Algus și să-i repete cele auzite de la prizonieri. Stăpânul său scoase un răcnet teribil la aflarea veștilor, dar delfinul reuși să îl potolească: - Triton este doar regele mărilor, tu ești regele Oceanului Fără Sfârșit. Ai mai mulți supuși decât ar putea visa el și cu toții te iubesc și ar fi gata să-și dea viața pentru tine și pentru
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
Ocean adânc de stele, Cu VELELE- aș vâsli În barcă, printre ele. Ca să mă rătăcesc, Nu m-ar lăsa BUSOLA, Spre CRUCEA SUDULUI m-ar duce Încet, încet ,BALENA. Aș pune VIZITIUL În CARUL MIC, sau MARE, Și-aș înhăma DELFINUL Să-l scoată la plimbare. I-aș da, LIRA ,în brațe De dragoste să cânte, Să stea COCORU-n loc, La el ca să asculte. FECIOARA, lângă el , Aș așeza-o-n car, Pe CALEA LACTEE Să-l calce pe VARAN
PRINTRE CONSTELAȚII de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382109_a_383438]
-
Acasa > Poezie > Credinta > CRED ÎN ÎNGERI Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 2313 din 01 mai 2017 Toate Articolele Autorului cred în lumina ce al beznei plumb îl sparge cred în adâncul mării ce spulberă catarge cred în delfinul care naște-n timp ce-noată cred în cuvântul mamă și în cuvântul tată cred în copacul vieții ce an de an dă roade cred în miracole, în îngeri din stele în pleiade cred în tăcerea apei și-n susuru-i
CRED ÎN ÎNGERI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379622_a_380951]