926 matches
-
înregistrează decalaje de dezvoltare pe următoarele planuri: • între nivelul maturizării intelectuale pe de o parte, și nivelul dezvoltări afectiv-motivaționale și caracterial acționale pe de altă parte; • între dezvoltarea intelectuală și dezvoltarea judecăților sentimentale și morale (Kohlberg, L., 1981). 2.1. Delincvența juvenilă Pentru a înțelege fenomenul delincvenței juvenile putem efectua o paralelă conceptuală cu delincvența, în general, care reprezintă acel ansamblu de acte antisociale sancționate de către instituțiile competente domeniului juridic; și vom menționa pentru cea juvenilă că acele fapte indezirable socio-juridice
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
planuri: • între nivelul maturizării intelectuale pe de o parte, și nivelul dezvoltări afectiv-motivaționale și caracterial acționale pe de altă parte; • între dezvoltarea intelectuală și dezvoltarea judecăților sentimentale și morale (Kohlberg, L., 1981). 2.1. Delincvența juvenilă Pentru a înțelege fenomenul delincvenței juvenile putem efectua o paralelă conceptuală cu delincvența, în general, care reprezintă acel ansamblu de acte antisociale sancționate de către instituțiile competente domeniului juridic; și vom menționa pentru cea juvenilă că acele fapte indezirable socio-juridice sunt comise de către minori până la vârsta
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
parte, și nivelul dezvoltări afectiv-motivaționale și caracterial acționale pe de altă parte; • între dezvoltarea intelectuală și dezvoltarea judecăților sentimentale și morale (Kohlberg, L., 1981). 2.1. Delincvența juvenilă Pentru a înțelege fenomenul delincvenței juvenile putem efectua o paralelă conceptuală cu delincvența, în general, care reprezintă acel ansamblu de acte antisociale sancționate de către instituțiile competente domeniului juridic; și vom menționa pentru cea juvenilă că acele fapte indezirable socio-juridice sunt comise de către minori până la vârsta de 18 ani, fiecare acțiune corectivă fiind caracteristică
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
făcând referire la carențele educative, consideră că sub aspect psihopedagogic delincventul minor este acel individ a cărui necesități biologice, afective, intelectuale, educative și sociale nu au fost satisfăcute la timp și în mod corespunzător normelor culturale existente. Alți cercetători privesc delincvența ca o deficiență a maturării sociale (V. Preda, 1981, p. 58) a cărei consecințe reprezintă o semnificativă carența adaptativă a individului la cerințele și normele socioculturale, cu o conduită inacceptabilă din punct de vedere socio-juridic, dezvoltându-se adevărate disonanțe cognitive
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
inacceptabilă din punct de vedere socio-juridic, dezvoltându-se adevărate disonanțe cognitive. Mucchielli (1965 apud. V. Dragomirescu, 1976, p. 75), plecând de la conceptul de insuficientă dezvoltare socio-morală a unor indivizi, a elaborat teoria disocialității care subliniază importanța factorilor psihosociali în dezvoltarea delincvenței juvenile. Astfel că disocialitatea poate fi exprimată în: a. neacceptarea colectivității, a societății; b. falsa percepție socială a celor din jur; c. lipsa aprofundării și evaluării adecvate a consecințelor actelor comise; d. respingerea rolului social ce i s-a acordat
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
zilei de mâine etc. * Influența factorilor familiali în dezvoltarea comportamentelor delincvențiale Am remarcat și în rândurile de mai sus importanța mediului din care provine minorul infractor, de modelele educaționale pe care și le înșușește pe parcursul etapelor ontogenetice. Putem vorbi de delincvență abia după vârsta de 14 ani când se presupune că se dezvoltă conștiința morală și discernământul. Pană la acestă etapă ontogenetică, rolul familiei este de necontestat. Copiii reprezintă produsul familiei, sunt dovada vie a climatului din interiorul căminului. Climatul educațional
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
și copilul rege care este prioritar și orice dorința a lui este lege pentru părinți. Aceste conduite dezvoltate și întreținute de către părinți nu pot decât să scadă foarte mult rezistența la frustrare a copilului, ulterior acesta fiind extrem de înclinat spre delincvență tocmai din motivul că lui nu i-a fost refuzat nimic. Acestea reprezintă doar câteva aspecte ale vastului sistem delincvențial, după cum s-a văzut acesta implică un complex sistem cauzal, fiind intercorelate multe subsisteme în sistem și sisteme în context
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
cantonează la nivelul aspectelor accidentale ale acestuia. Primele sunt direcții necesare și se manifestă ca tendințe principale și dominante, pe când celelalte sunt întâmplătoare și nu depind de condițiile interne și stabile, ci de condițiile variabile neesențiale 2.2. Indici ai delincvenței juvenile Ținând seama de acești indici ai delincvenței, putem privi fenomenul ca fiind definit prin: a. instabilitatea emotiv-acțională; b. inadaptare socială; c. căutarea satisfacției materiale sau morale prin delict; d. duplicitatea comportamentului delincvent. a. Instabilitatea emotiv acțională reprezintă caracteristica generatoare
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
sunt direcții necesare și se manifestă ca tendințe principale și dominante, pe când celelalte sunt întâmplătoare și nu depind de condițiile interne și stabile, ci de condițiile variabile neesențiale 2.2. Indici ai delincvenței juvenile Ținând seama de acești indici ai delincvenței, putem privi fenomenul ca fiind definit prin: a. instabilitatea emotiv-acțională; b. inadaptare socială; c. căutarea satisfacției materiale sau morale prin delict; d. duplicitatea comportamentului delincvent. a. Instabilitatea emotiv acțională reprezintă caracteristica generatoare a unui profil ce face posibil un comportament
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
decalajului între cerințe și posibilități. Decalajul se resimte tensionat și în consecință apar blocaje, frustrări generate de privațiuni. Unii autori emit ipoteze că toate frustrările creează o instigare internă sau motivațională la agresiune. Ținând seama de direcția sursei motivaționale a delincvenței s-au conturat motive exogene-extrinseci ale delincvenței și motive endogene-intriseci: motivele exogene sut reprezentate de elemente cu influența socială, ambientală exercitată asupra omului. Pornind de aici putem numi ca motive altruiste acele conduite care îl determină pe individ să comită
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
resimte tensionat și în consecință apar blocaje, frustrări generate de privațiuni. Unii autori emit ipoteze că toate frustrările creează o instigare internă sau motivațională la agresiune. Ținând seama de direcția sursei motivaționale a delincvenței s-au conturat motive exogene-extrinseci ale delincvenței și motive endogene-intriseci: motivele exogene sut reprezentate de elemente cu influența socială, ambientală exercitată asupra omului. Pornind de aici putem numi ca motive altruiste acele conduite care îl determină pe individ să comită o infracțiune, cu scopul de a realiza
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
să comită o infracțiune, cu scopul de a realiza un beneficiu pentru un terț - de exemplu, teroriștii care comit acte atât împotriva semenilor cât și a lor înșiși din dorința de a împlini "voința și învățătura" liderului. motivele endogene-intrinseci ale delincvenței își au sursa în,,interioritatea ființei umane". Se consideră că interioritatea reacțiilor emoționale primare (frica, mânia, atracția sexuală și posesivă puternică), este posibil să genereze un comportament violent. La nivelul personalității din perspectivă psihologică, se consideră că imaturitatea intelectivă și
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
unui act delincvent (analiza beneficiului și a sancțiunii posibile). 2.3. Tipologii psihologice ale infractorilor După cum reiese din "teoriile comportamentului deviant" analizate mai sus, precum și a factorilor prezentați, este lesne de înțeles că demersul de elaborare a unei taxonomii a delincvenței trebuie să țină seama de trăsăturile specifice infractorului. Tipologiile psihologice efectuate de specialiști în caracterizarea infractorilor au fost diferite în funcție de criteriul utilizat, cum este corelația între structurile bioconstituționale și caracteristicile psihocomportamentale. O laborioasă tipologizare a infractorilor a fost făcută de
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
primare satisfăcute pe deplin, însă nevoile afective, de apartenență autentică la un grup sunt ignorate și minimalizate ca valență socială. Lispit de recunoașterea semenilor, de afecțiunea familiei și securitatea căminului, adolescentul va adera cu ușurință la unele grupări la limita delincvenței, găști ce promovează un mod de viață anarhic, lispit de reguli și valori, fără o "hartă a viitorului" etc. (a se vedea grupările de punk-ri), iar normalitatea pentru aceștia constă în consumul de alcool și droguri, de a ieși în
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
reprezentative și politică criminologică, Editura "Lumina Lex", București, 2000. Basiliade, G., "Probleme criminologice ale recidivei", în Revista de știință penitenciară, 1990, Bieltz, Gheorghidiu, Logica judiciară, Ed. Pro Transilvania, București, 1998. Bulgaru M., Metode și tehnici de cercetare și prevenire a delincvenței, Centrul Editorial al USM, Chișinău, 2002. Butoi T., Psihanaliza crimei, Ed. Științifică și Tehnică, București, 1994. Butoi, T., Suicid și agresivitate, Editura "Polirom", Iași, 2000, Butoi T., Criminali în serie - psihologia crimei, Ed. Phobos, București, 2003. Butoi T., Victimologie, Ed.
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
noi an 1981 la Editura Politica) de doi ziariști din San Francisco ce și-au riscat viața pentru a vedea pe viu cele petrecute în jungla sud-americană. ----------------------------------------------------------------------- PSIHOCRIMINOLOGIE Etiologia comportamentului deviant 2 1 76 75 Introducere Etiologia comportamentului deviant Interpretarea delincvenței fundamentată de tipologii ale personalității Perspectivă psihologică asupra comportamentului omucidar Suicidul între adevăr și eroare Bibliografie
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
Și copiii s-ar grăbi să vină de la școală acasă, la mamele lor, care i-ar aștepta ca să-i pună în lanțuri. I-ar ajuta pe copii să-și dezvolte imaginația frânată de televiziune și ar scădea în mod considerabil delincvența juvenilă. Când tatăl s-ar reîntoarce de la muncă, întreaga familie ar tăbărî pe el și l-ar lega pentru motivul că este destul de tâmpit ca să muncească ziua întreagă să-i întrețină. Rudele bătrâne și cicălitoare ar fi legate în lanțuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
ales de când traseele RER se prelungiseră până la Marne-la-Vallée. Mulți parizieni au preferat să se mute aici; prețul terenului aproape se triplase, ultimii agricultori Își vânduseră fermele. Acum aveau o sală de sport, o sală polivalentă, două piscine. Ceva probleme de delincvență, dar nu mai mult decât În alte părți. Îndreptându-se spre cimitir, trecând pe lângă casele vechi și canalele neschimbate, Michel simți totuși acel sentiment tulbure și trist pe care Îl avem Întotdeauna când revenim În locurile copilăriei. Traversând vechiul drum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
cuzism a lui Codreanu?” (Care au fost...); Pag. 476: „... cheferiștii de la depoul Piatra Olt” (... ceferiștii de la depoul Piatra-Olt); Pag. 493: „Ce căuta acolo Nicadorii?” (Ce căutau...); Pag. 506: „Criminalitatea și delicvența larvată Întrece pe cea deschisă și pedepsită.” (Criminalitatea și delincvența larvară Întrec...); Pag. 526:„... suntem deținuți politici, care nu discutăm artă culinară sau aventuri erotice.” (... suntem deținuți politici, care nu discută...); Pag. 526: „Biriș vroia dogme” (Biriș voia dogme. Verbul „a vroi” nu este atestat); Pag. 553: „... sufletele arhaice ale
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
se Întărește prin apariția de rețele de persoane corupte, care să faciliteze cîștigurile necinstite. Corupția organizată va fi dificil de desființat, din cauza infiltrării acesteia la cele mai Înalte nivele, inclusiv În instituțiile care au drept obiectiv desființarea corupției. Rezultatul: sărăcie, delincvență, boală, legi existente dar prost aplicate ( În cel mai bun caz), sau legi «adaptate» interesului celor corupți (În cel mai rău caz), declin economic și prelungirea timpului necesar redresării. Iată deci surse de stres imens atît la nivelul individului cît
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
INS Dezagregarea socialătc " Dezagregarea socială" Tranziția a fost plătită nu numai prin căderea economiei și sărăcirea populației, ci și prin grave procese de dezagregare socială, cele mai multe dintre ele imposibil de cuantificat: degradarea forței de muncă, dezagregarea familiilor, abandonul copiilor, creșterea delincvenței, mai ales a crimei organizate, pătrunderea drogurilor, scăderea securității cetățeanului, creșterea violenței; forme noi precum șantajul, răpirile, taxele de protecție, traficul de persoane, exploatarea economică și sexuală, mergându-se până la traficul de copii, creșterea fenomenului copiilor străzii, creșterea dificultății de
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
și inovativi ai construcției sociale. Sociologia mai degrabă înregistrează schimbările realizate și mult mai puțin încearcă a le iniția și proiecta. În ipostaza sa activă, sociologia se concentrează pe perfecționarea punctuală a sistemului, pe soluționarea problemelor endemice ale societății actuale (delincvența, de exemplu) sau structural marginale: tensiuni și conflicte interetnice, dependența de droguri, supraponderalitate etc. Sociologia marxist-revoluționarătc "Sociologia marxist‑revoluționară" Sociologia inițiată în secolul al XIX-lea de către Marx a fost centrată pe schimbarea prin revoluție a societății capitaliste. Șansa dezvoltării
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
să eșueze în pură ideologie; • aplicarea sociologiei occidentale, inclusiv a tradițiilor sociologice naționale, la problemele particulare ale societăților socialiste: concentrându-se pe teme cu implicații politice și ideologice limitate - migrarea sat/oraș, adaptarea la viața urbană/industrială, factori explicativi ai delincvenței -, sociologia a putut obține, într-o largă măsură, o poziție neutră ideologic. Această sociologie căuta să se țină departe de domeniile legate de programul comunist de reconstrucție socială, pretinzând, de regulă, că îl servește; • sociologia de orientare reformistă, având ca
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
explicit, acestei discipline. Ei sînt doar precursori, fără să se identifice domeniului apărut mult mai tîrziu, în secolul nostru. Primele tratate de psihosociologie decupează un teritoriu aflat la interferența psihologiei cu sociologia (interacțiunile, grupările, opiniile și atitudinile, patologia socială fanatismul, delincvența, marginalitatea, domeniul organizării politice grupurile de putere și de presiune, autoritatea politică) dar evită angajarea și descifrarea secretelor maselor, subiect dificil și încă confuz. Cînd a scris acest volum, S. Moscovici pregătea terenul, cred eu, încorporării temei în corpul psihologiei
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
formare ale copiilor și tinerilor. Iar dacă în industrie rebuturile pot fi recondiționate și reintroduse în circuitul economic (pierderile nefiind prea însemnate), în educație eșecurile înregistrate în procesul de formare pot avea consecințe individuale și sociale nefaste: incompetență, analfabetism, inadaptare, delincvență. Apreciem, pornind și de la aceste considerente, că perspectivele de abordare a activităților din clasa de elevi într-o formulă nouă și modernă, aceea a managementului clasei, vin în întâmpinarea unei nevoi obiective de perfecționare și de eficiență. Susținem punctul nostru
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]