991 matches
-
lucrat la alcătuirea noului cod penal, care prevedea înlocuirea sistemului penitenciar cu sistemul de reeducare. școala noastră, în dorința de a lua contact cu problema delincvenței la noi în țară, a început în februarie 1934 organizarea unui serviciu de asistența delincvenților minori în Penitenciarul Văcărești, având pentru aceasta aprobarea Ministerului de Justiție. Prin bunăvoința și sub conducerea d-lui Prim-Procuror Procopie Dumitrescu, școala a organizat, cu un an mai târziu, un al doilea serviciu de asistență socială pentru delincvenții minori
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
asistența delincvenților minori în Penitenciarul Văcărești, având pentru aceasta aprobarea Ministerului de Justiție. Prin bunăvoința și sub conducerea d-lui Prim-Procuror Procopie Dumitrescu, școala a organizat, cu un an mai târziu, un al doilea serviciu de asistență socială pentru delincvenții minori judecați în stare de libertate, acesta fiind atașat, în mod oficial de către Ministerul de Justiție, Parchetului Ilfov și trecut la 1 ianuarie 1937, odată cu intrarea în vigoare a noului cod penal, la Tribunalul de minori Ilfov. Terenul a fost
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
reforma Codului Civil. Aceasta pentru a pune în armonie drepturile integrale ale femeii cu prevederile legislației. Membrele secțiunii acesteia au mai activat și în sensul studiului pentru înființarea Tribunalelor corecționale de minori și legii pentru instituțiile de reeducare a copiilor delincvenți. Secțiunea Economică a lucrat mai mult sub forma echipelor de control împotriva scumpetei și a speculei. Odată cu unificarea și a speculei. Odată cu unificarea se va proceda la studierea celor mai bune metode de sprijinire a planificării economice a guvernului. Nu
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
În totalitate unor circumstanțe de viață sau voinței unor alte persoane sau instituții cărora nu li se poate opune. Cele mai frecvente exemple de persoană-limită sunt date de transformarea indivizilor din penitenciare, lagărele de prizonieri, persoanele izolate social (emigranți, șomeri, delincvenți etcă. Privațiunea de libertate, care Închide persoana, o va transforma În ceea ce privește manifestările sale exterioare. Ea nu va avea Însă nici măcar posibilitatea de a protesta. Orice abatere de la normele restrictiv-limitative se pedepsește. În aceste condiții, protestul persoanei va avea un caracter
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
izolate, fără de familie, fără ocupație, lipsite de resurse materiale, trebuie asistate, asigurându-li-se condiții corespunzătoare de habitat, hrană, ocupație etc. Se va urmări În special resocializarea acestora, obișnuința de a trăi În colectivitate, de a comunica cu ceilalți. fă Delincvenții ridică probleme serioase și speciale de asistență și Îngrijire. Măsurile aplicate trebuie să aibă un caracter de siguranță și supraveghere atentă. Se va evita contactul Între aceștia, aplicându-se În principal metode de educație specială, de resocializare, activități practice utile
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de persoane: cerșetorii, prostituatele, copiii străzii, alcoolicii, toxicomanii etc. că Situațiile antisociale sunt cazurile extreme ca gravitate, care necesită o atenție sporită, instituirea unor măsuri de siguranță și protecție socială, asistența lor În instituții specializate. Din această categorie fac parte: delincvenții sociopați, grupurile marginale cu potențial infracțional (bandele delictuale de tineri adolescențiă, precum și o categorie specială de persoane reprezentată prin deportați, exilați, prizonieri etc. 26 RELAȚIILE INTERPERSONALE ȘI CONFLICTELE UMANE Cadrul general Psihologia Morală este o psihologie a Întâlnirii și comunicării
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
timp ca o răsplată dureroasă pentru faptele comise” (Bauman, 2005, p. 119), este instituția în cadrul căreia se încearcă reeducarea, reabilitarea și resocializarea - „purificarea” - deținuților. Cu toate că unii autori consideră închisorile ca „școli infracționale” (McCorkle, Korn, 1954), „cazărmi ale crimei”, care fabrică delincvenți (favorizează organizarea unui mediu delincvent) (Foucault, 1997, p. 389), acestea trebuie să se instituie într-un „purgatoriu”, cadru care să permită deținutului înțelegerea mecanismelor, a factorilor care au favorizat trecerea la act - omorul -, să-i ofere acestuia o viziune obiectivă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
pentru faptele comise” (Bauman, 2005, p. 119), este instituția în cadrul căreia se încearcă reeducarea, reabilitarea și resocializarea - „purificarea” - deținuților. Cu toate că unii autori consideră închisorile ca „școli infracționale” (McCorkle, Korn, 1954), „cazărmi ale crimei”, care fabrică delincvenți (favorizează organizarea unui mediu delincvent) (Foucault, 1997, p. 389), acestea trebuie să se instituie într-un „purgatoriu”, cadru care să permită deținutului înțelegerea mecanismelor, a factorilor care au favorizat trecerea la act - omorul -, să-i ofere acestuia o viziune obiectivă asupra vieții și realității, restructurarea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
recuperarea socială a deținuților, pregătirea reintegrării sociale, precum și prevenirea transmiterii generațiilor următoare a modelelor comportamentale violente prin: - programe de terapie cognitiv-comportamentală; - programe de dezvoltare personală; - programe de terapie a infractorilor violenți; - programe de terapie experiențială; - programe de combatere a comportamentului delincvent feminin; - programe speciale pentru condamnații cu pedepse mari, în special cei cu condamnări pe viață - de exemplu, terapia existențială etc. ● Încurajarea deținuților(telor) în a sugera subiecte de discuție, iar definitivarea temelor (conferințelor etc.) să aibă în vedere și opțiunile
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
aplicării măsurilor educative stabilite de organele competente pentru copilul care a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, dar care nu răspunde penal, precum și a aplicării măsurilor de prevenire și combatere a consumului de alcool și droguri sau a comportamentului delincvent; realizarea parteneriatelor și a colaborărilor cu organizațiile neguvernamentale și cu reprezentanții societății civile în vederea dezvoltării și susținerii măsurilor de protecție a copilului. Asistentul social din cadrul serviciului public de asistență socială trebuie să elaboreze planul de servicii prin care urmărește îndepărtarea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sferele vieții cotidiene; - crearea unui sistem de servicii comunitare care să le permită persoanelor cu dizabilități să își trăiască propria viață cât mai independent posibil, asistate de o rețea de suport formată din oameni calificați și de o legislație adecvată. Delincvenții Creșterea delincvenței după 1989 nu este deocamdată contracarată de existența unor instituții fundamentale: tribunale pentru minori, modalități de recuperare și reinserție socială ale minorilor delincvenți, reinserția socială a tuturor delincvenților care și-au ispășit pedeapsa, dar în mod special suportul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
asistate de o rețea de suport formată din oameni calificați și de o legislație adecvată. Delincvenții Creșterea delincvenței după 1989 nu este deocamdată contracarată de existența unor instituții fundamentale: tribunale pentru minori, modalități de recuperare și reinserție socială ale minorilor delincvenți, reinserția socială a tuturor delincvenților care și-au ispășit pedeapsa, dar în mod special suportul social pentru victimele criminalității. Delincvența juvenilă este într-o continuă creștere. De exemplu, numărul minorilor sancționați definitiv de către instanțele de judecată a crescut de peste cinci
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
suport formată din oameni calificați și de o legislație adecvată. Delincvenții Creșterea delincvenței după 1989 nu este deocamdată contracarată de existența unor instituții fundamentale: tribunale pentru minori, modalități de recuperare și reinserție socială ale minorilor delincvenți, reinserția socială a tuturor delincvenților care și-au ispășit pedeapsa, dar în mod special suportul social pentru victimele criminalității. Delincvența juvenilă este într-o continuă creștere. De exemplu, numărul minorilor sancționați definitiv de către instanțele de judecată a crescut de peste cinci ori în intervalul 1990-1998 (Banciu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
special suportul social pentru victimele criminalității. Delincvența juvenilă este într-o continuă creștere. De exemplu, numărul minorilor sancționați definitiv de către instanțele de judecată a crescut de peste cinci ori în intervalul 1990-1998 (Banciu, 2003) (graficul 2). Ponderea lor în totalul minorilor delincvenți a crescut de la 8,3% în 1990 la 10,5% în 1998. GRafic De asemenea, numărul tinerilor (18-29 de ani) care au comis infracțiuni (și care au fost cercetați) a crescut între 1993 și 2000 cu cca 70% (de la 55
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
care comit infracțiuni generează în foarte multe cazuri nu recuperarea individului, ci mai degrabă pierderea lui pentru societate. Introducerea de curând a sistemului de probațiune și a unor pedepse alternative reprezintă un pas important în vederea reintegrării sociale mai rapide a delincvenților care au comis infracțiuni minore și a evitării excluziunii și marginalizării sociale ale acestora, a normalizării relațiilor dintre comunitate și ex-delincvent. Minoritatea roma Specificul excluziunii sociale la populația de rromi din România constă tocmai în existența unor surse de excluziune
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
lanțul furnizorilor locali de servicii și aportul întregii comunități. Instanțele privind tratamentul persoanelor dependente de droguri reprezintă un „mariaj” între comunitățile care au fost în mod tradițional separate și străine unele de altele - comunitățile de tratament, instanțele, procurorii, reprezentanții apărării. Delincventul consumator de droguri devine un client al instanței și judecătorul, procurorul și comisia de apărare trebuie să-și schimbe rolurile tradiționale și să adopte funcțiile ce facilitează recuperarea individului din comportamentul adictiv. Echipa se va concentra pe recuperarea participanților și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
client trebuie să fie oferirea celui mai bun rezultat în vederea receptării lui din punct de vedere social și al sănătății și mai puțin oferirea celei mai adecvate soluții juridice. Instanțele privind tratamentul persoanelor dependente de droguri se preocupă de nevoile delincventului în timpul tratamentului și nu accentuează formalismul legal și tradițional al instanțelor. Instanțele menționate, ca un sistem structurat responsabil, distribuie responsabilitățile programului celorlalte instituții implicate ce vor deveni răspunzătoare una față de cealaltă. Urmând această structură de responsabilitate, judecătorul și personalul prezent
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
această structură de responsabilitate, judecătorul și personalul prezent în instanță (incluzând procurorul și comisia de apărare) sunt desemnați pentru cel puțin un an pentru a asigura instituției și acuzatului continuitatea de-a lungul procesului de tratament. În perioada de recuperare, delincventului i se va aplica o pedeapsă inteligentă, ceea ce înseamnă că puterea coercitivă a instanței se distribuie către încurajarea acuzatului adictiv să urmeze complet tratamentul. În timpul procedurilor, rolurile practicienilor din sistemul de justiție penală și al furnizorilor de tratament se modifică
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
pentru a alege eligibilitatea cazului, bazându-se pe criterii stabilite anterior (de exemplu, antecedentele de violență a acuzatului sau gradul de risc pentru ordinea publică). Procurorul are rolul important de a proteja publicul de conduita criminală prezentă sau viitoare a delincventului consumator de droguri. Totodată, procurorului i se solicită să nu completeze dosare suplimentare împotriva acuzatului atunci când este testat pozitiv și să urmărească îndeplinirea tuturor condițiilor impuse fiecărui candidat adus în fața instanței; c) comisia de apărare - reprezentantul apărării are rolul de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
și obligațiilor acestora, asupra drepturilor copilului și asupra serviciilor disponibile pe plan local; f) asigură și urmăresc aplicarea măsurilor de prevenire și combatere a consumului de alcool și droguri, de prevenire și combatere a violenței în familie, precum și a comportamentului delincvent; g) vizitează periodic la domiciliu familiile și copiii care beneficiază de servicii și prestații; h) înaintează propuneri primarului, în cazul în care este necesară luarea unei măsuri de protecție specială, în condițiile legii; i) urmăresc evoluția dezvoltării copilului și modul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
defectuoase, negative. Prin reeducare se urmărește reintegrarea subiectului într-un sistem de activitate și de relații sociale normale; necesită instituții și servicii specializate și se adresează persoanelor cu dizabilități (mintale, motoare, senzoriale), persoanelor cu tulburări comportamentale și de limbaj, precum și delincvenților. După R. Lafon (apud Păunescu, Mușu, 1990), putem identifica cel puțin trei sensuri majore ale reeducării: a) sensul restrâns, privitor la aspectul fizic, ca fiind o educație reînnoită și adaptată unui individ care a pierdut în totalitate sau parțial beneficiul
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Francisco să mă scoată din Închisoare. Mama a trebuit să semneze o cerere prin care cerea ca poliția să Îmi dea voie să plec, intrând În custodia fratelui meu. Data procesului avea să fie stabilită În viitorul apropiat, dar, ca delincvent juvenil și la prima abatere, probabil că urma să fiu eliberat condiționat. (Infracțiunea nu mi-a intrat În cazier, așa că nu mi-a influențat planurile ulterioare - de a lucra În Departamentul de Stat. Nu că pe atunci m-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
rame aurite Încântătoare se Îndreptară către Sammler, dar chipul Înfățișa tupeul animalului mare. Sammler nu era un timid, dar avusese belele În viață să-i ajungă. O mare parte, așteptând asimilarea, nu aveau să-și găsească niciodată locul. Bănuia că delincventul e conștient că un alb Înalt, În vârstă (trecând drept orb?) observase, văzuse cele mai mărunte detalii ale infracțiunilor sale. Privind de sus. Ca și cum ar fi asistat la o operație pe cord deschis. Și deși se prefăcu, hotărând să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
săvârșește fapta, nelegiuirea, În prima după-amiază privind fix, În jos, spre mâna masculină venind de la spate, ridicând Închizătoarea și Înclinând ușor poșeta pentru a o face să se deschidă. Sammler văzuse un deget negru, manichiurat, fără grabă, fără vreun tremur delincvent, dând la o parte un portofel de plastic cu carduri de asigurare socială sau de credit, niște pile de unghii din carton, o capsulă de ruj, niște batiste de hârtie corai, ciupind Închizătoarea unui săculeț de monede - și acolo se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
infim spre el, lui Sammler i se păru că simte parfum franțuzesc dinspre reverele paltonului de cămilă. Îl observase omul atunci? Îl urmărise oare până acasă? De asta Sammler nu era sigur. Nu dădea doi bani pe eleganța, stilul, arta delincvenților. Nu erau nicidecum eroi sociali pentru el. Avusese niște vorbe În sensul ăsta cu una din rudele sale mai tinere, Angela Gruner, fiica doctorului Arnold Gruner din New Rochelle, care-l adusese În State În 1947, dezgropându-l din lagărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]