729 matches
-
în total o suprafață de cca 4.425 kilometri pătrați. Relieful județului se caracterizează prin câmpia Covurluiului, cu înălțimi între 60 m cea mai joasă, și până la 200 m la nord, podișul cu același nume, Covurlui, având forma de culmi deluroase ce ating altitudinea maximă de 300 m Câmpia Siretului inferior e o luncă joasă și umedă, pe când lunca Prutului e mai largă și aici, în sudul județului, se găsește zona cu cel mai înalt grad de seismicitate din România, al
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
6 grade, la Târgu Bujor, iar minima a fost de 32 de grade la Drăgușeni. Precipitațiile medii anuale sunt între 400 - 500 mm pe metrul pătrat, iar cele trei râuri ce alcătuiesc în final râul Bârlad, colectează apele din zona deluroasă a podișului. Localitatea Galați fiind port la Dunăre, din timpurile cele mai străvechi, ambarcațiunele sale duceau și aduceau mărfuri pe Dunăre până la mare, iar marinarii gălățeni au știut să înfrunte stihiile naturii și să-i biruie pe toți dușmanii care
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
fost de +39, 4 C înregistrată în anul 1952 la Botoșani, iar minima a fost în anul 1940, -32, 5 grade la Dorohoi, fost cândva reședință de județ, cu același nume, Dorohoi. Relieful județului se prezintă diferit; în jumătatea nordică deluroasă a depresiunii Jijia, cu coline domoale ce ating altitudinea de cel mult 200 m; spre est găsim o câmpie în lungul Prutului și spre vest zone înalte de pe malul stâng al Siretului ce fac parte din aria sud estică a
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
cu canale pentru irigații . În scopul protejarea vetrelor rurale și a culturilor agricole contra inundațiilor, s-au realizat diguri încă din Evul Mediu. Apoi în anul 1976 s-a construit barajul Tansa, (comuna Belcești) folosindu-se pământ excavat din promontoriul deluros estic, pe care l-a diminuat în altitudine cu câțiva metri. Printre diguri menționăm pe cele dintre iazurile Savia I, Savia II, Cicadaia, Plopi și Huc. Suprafața plană a șesului Bahlui este dominată de modificări antropice precum rambleul șoselei și
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
denumit Podișul Central Moldovenesc și care are o limită nordică bine conturată în teren, dată de Coasta Iașilor. Acest podiș se prezintă ca un ansamblu de poduri interfluviale, cu o fragmentare de tip colinară dar nelipsind nici cea de tip deluroasă. Orientarea generală a rețelei de văi și, in consecință, și a interfluviilor, este de la NNV spre SSE, orientare determinată de ridicarea în bloc a întregului podiș in partea finală a terțiarului si in cuaternar, care este responsabilă si de căderea
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
Bahluieț se suprapune peste două unități fizico-geografice diferite: o unitate de câmpie suprapusă peste partea sudvestică a Câmpiei Moldovei, dezvoltată pe un substrat geologic argilos și marnos, pe care sa format un relief cu aspect vălurit, cu interfluvii colinare și deluroase, sub formă de platouri joase și mai largi; a doua unitate este de podișuri înalte (platouri structurale), dezvoltate pe un substrat geologic mai dur (calcare și gresii), reprezentată prin Coasta Iașilor în partea de sud-vest și Dealul MareHârlău în partea
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
antropic asupra reliefului Prin diversitatea denumirilor de forme de relief, ape, vegetație, nume de sate și de activități în teritoriu, toponimia zonei confirmă impactul antropic asupra mediului. Distingem următoarele tipuri de toponime: Toponime referitoare la forme de relief:Laița (platou deluros care a pus în evidență, în urma defrișării pădurii, un sol deschis la culoare). - Coasta Candachia (relief abrupt de cuestă cu frecvente alunecări de teren); - D. Chicerei- "deal cu formă conică" sau de acoperiș de casă, având și sensul de "deal
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
defrișat pe care se mai păstreau trunchiurile tăiate ale copacilor). Toponime referitoare la starea de umezeală a terenului și acumulările de apă realizate antropic : - Bahlui - vale cu vegetație de „bahnă”sau „loc mlăștinos”; - Mlaștină- laIezer - zonă lacustră de pe un platou deluros aflat la cca. 400 m altitudine; - pârâul Glodu - valea unui râu cu fenomene de stagnare a apei; - Trifa - loc în care s-au săpat trei fântâni situat la SE de satul Țibana; - pârâul Călina (bulg. kâlen, magh. kălnd= loc mlăștinos
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
învechite, poluante, utilizate în procesul de producție în perioada socialismului (Copșa Mică, Baia Mare); o regiuni intens afectate de procesele de degradare a terenurilor cauzate de relieful caracterizat prin pante accentuate, rețele hidrografice sau de masivele despăduriri din zonele montane și deluroase (Podișul Transilvaniei, Carpații Moldovei); o regiuni rurale foarte sărace, care au cunoscut o depopulare mai accentuată din cauza migrației către zonele urbane, au o infrastructură slab dezvoltată, înregistrează un nivel redus al veniturilor populației (Vaslui, Botoșani); o regiuni miniere, cu
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
ușoară și a trebuit să muncim din greu, dar n-am dus lipsă de nimic, am avut ce mânca și am fost stăpâni pe roadele muncii noastre. Astăzi am ajuns să mâncăm și pâinea cu porția. Valea Mureșului fiind regiune deluroasă, cu puțin pământ arabil, ocupația noastră de bază era creșterea vitelor, a porcilor, a oilor, dealurile fiind bogate în pășune. Îmi amintesc de târgurile ce se țineau anual în localitățile Făget, Ilia, Zam, Bârzava, unde părinții noștri își duceau produsele
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
că tot acolo va trebui să așez Într-o zi/ și creierul lui Rolf Bossert/ făcut țăndări/ peste tinerețea mea căreia i-a pus punct”, mărturisea mereu tânăra poetă. Rolf Bossert, „băiatul roșcovan care a văzut lumina zilei pe pământul deluros al Banatului, mai bine zis, În micul «Eisenhuttemstatt», orașul Reșița, Întemeiat de coloniștii germani veniți din Boemia”, scrie Ernest Wichner, emigrase În Germania În 1985, la 33 de ani, după ce publicase „cele mai severe, tăioase și În același timp amuzante
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
DC 151(care unește halta CFR Bădeni cu localitatea PietroșicaCeplenița). Teritoriul administrativ al comunei Scobinți are o suprafață de 7108 ha, iar populația, la recensământul din anul 2002, era de 7533 locuitori. RELIEFUL Comună Scobinți este așezată într-o regiune deluroasa, la limita dintre Câmpia Jijiei inferioare (partea estică) și partea de sud a Podișului Sucevei, subunitatea Dealu Mare - Hîrlău. Dealurile și colinele sculpturale de pe partea dreaptă a Bahluiului (Dealul lui Vodă, Dealul Bisericii) apar sub forma unor măguri izolate, fără
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
de aproximativ 345 m), existând și o serie de izvoare, cu debite mai mici, dintre care unele fiind deja captate(La Calabătini). Apele freatice se prezintă că ape de adâncime și ape libere, cantonate în depozite de suprafață. Pe interfluviile deluroase sculpturale, acoperite de material leossoid, pânză de apa freatică se gaseste la adâncimi de 5-10 m și chiar mai mari de 10 m. Pe versanții văilor, întâlnim pânză de apa freatică, în special în treimea inferioară, la adâncimi cuprinse între
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Cărbunari, județul Caraș-Severin Descrierea stemei: Stema comunei Cărbunari, potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp de argint, se află o terasă deluroasă verde și trei căpițe de fân, de aur, dispuse simetric, cea din mijloc fiind mai mare. În partea inferioară, în câmp albastru, se află stânci argintii, în interiorul cărora este un ochi de apă albastru. Scutul este trimbrat de o coroană
HOTĂRÂRE nr. 2.049 din 24 noiembrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163395_a_164724]
-
mijloc fiind mai mare. În partea inferioară, în câmp albastru, se află stânci argintii, în interiorul cărora este un ochi de apă albastru. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Predomină relieful deluros Tâlva lui Bălan și fânețe. Ochiul de apă simbolizează principala atracție turistică a zonei, Lacul Dracului. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.4 Anexa 2.4 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor
HOTĂRÂRE nr. 2.049 din 24 noiembrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163395_a_164724]
-
vălurită verde, pe care tronează un berbec merinos văzut din semiprofil spre dreapta. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Așezarea este vestită în cultivarea strugurilor, soiul "ciuchician". Relieful zonei este deluros, iar locuitorii se ocupă cu creșterea oilor. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.5 Anexa 2.5 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Ciudanovița, județul Caraș-Severin Descrierea stemei
HOTĂRÂRE nr. 2.049 din 24 noiembrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163395_a_164724]
-
dezrădăcinat, având în stânga și în dreapta doi copaci, totul de argint. În al doilea câmp, pe fond roșu, se află un cercel de tâmplă, de argint. În al treilea câmp, pe fond albastru, se află o cruce treflată suprapusă unor formațiuni deluroase, totul de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Cei trei copaci semnifică bogăția silvică a zonei, precum și pomicultura zonei de deal. Crucea treflată și formațiuni deluroase simbolizează legătura oamenilor
HOTĂRÂRE nr. 2.049 din 24 noiembrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163395_a_164724]
-
suprapusă unor formațiuni deluroase, totul de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Cei trei copaci semnifică bogăția silvică a zonei, precum și pomicultura zonei de deal. Crucea treflată și formațiuni deluroase simbolizează legătura oamenilor din localitate cu creștinătatea. Cercelul de tâmplă reprezintă o podoabă arheologică descoperită aici și expusă la Muzeul Banatului Montan din municipiul Reșița, județul Caraș-Severin. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de
HOTĂRÂRE nr. 2.049 din 24 noiembrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163395_a_164724]
-
viaducte importante. Lucrările de reabilitare includ: - consolidarea a 132,625 km de pavaje rutiere existente, incluzând lărgirea cu 1,0 m până la 2,0 m pe ambele parți (lățimea totală - 10,0 m); - construcția a 5 sectoare noi (2 sectoare deluroase și 3 variante de ocolire) totalizând 31,2 km cu o lățime de 12,0 m. Drumul existent este o parte carosabila cu două benzi (cu exceptia orașelor importante), variind în lățime între 5,70 m și 7,00 m, cu
MEMORANDUM DE FINANŢARE din 17 aprilie 2002 convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Reabilitarea secţiunii Drobeta-Turnu Severin-Lugoj a drumului naţional DN 6 (faza 2 a proiectului Craiova-Lugoj), România"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149687_a_151016]
-
ferată dintre Timișoara și București și fluviul Dunărea, pe de o parte, si o porțiune stâncoasa, de cealaltă parte. La acest moment, din cauza costurilor nu se intenționează lărgirea drumului existent, deși se vor face îmbunătățiri ale structurii asfaltice; - în regiunea deluroasa, la nord de Domasnea, între km 413+150 și km 428+800, sunt prevăzute benzi suplimentare în rampă pentru vehicule lente, pentru a îmbunătăți capacitatea și siguranța circulației. Acestea totalizează 3,450 m în lungime; - repozitionarea drumului existent în două
MEMORANDUM DE FINANŢARE din 17 aprilie 2002 convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Reabilitarea secţiunii Drobeta-Turnu Severin-Lugoj a drumului naţional DN 6 (faza 2 a proiectului Craiova-Lugoj), România"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149687_a_151016]
-
nord de Domasnea, între km 413+150 și km 428+800, sunt prevăzute benzi suplimentare în rampă pentru vehicule lente, pentru a îmbunătăți capacitatea și siguranța circulației. Acestea totalizează 3,450 m în lungime; - repozitionarea drumului existent în două zone deluroase deosebit de dificile: (i) Dealul Plugova (de la km 388+500 la km 397+450) și (îi) Domasnea (de la km 409+100 la km 412+700), unde viteza medie este în acest moment între 20 km/h și 30 km/h. Aceste
MEMORANDUM DE FINANŢARE din 17 aprilie 2002 convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Reabilitarea secţiunii Drobeta-Turnu Severin-Lugoj a drumului naţional DN 6 (faza 2 a proiectului Craiova-Lugoj), România"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149687_a_151016]
-
o parte carosabila cu două benzi, cu o lățime a părții carosabile de 7,0 m și acostamente de 2,5 m (1,5 m asfaltat) pe fiecare parte, adică clasa III, conform standardelor europene. Fiind așezate în zone foarte deluroase, aceste sectoare includ benzi de urcare pe panțele cele mai abrupte; - variantele de ocolire noi cu o parte carosabila de două benzi, o suprafata asfaltata de 7,0 m și acostamente asfaltate de 2,5 m sunt menite să reducă
MEMORANDUM DE FINANŢARE din 17 aprilie 2002 convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Reabilitarea secţiunii Drobeta-Turnu Severin-Lugoj a drumului naţional DN 6 (faza 2 a proiectului Craiova-Lugoj), România"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149687_a_151016]
-
de îmbrăcăminte din beton; - 56,20 km de îmbrăcăminte din beton cu un strat de asfalt; și - 82,65 km de îmbrăcăminte din asfalt. Starea pavajelor rutiere variază de la "rău" spre "foarte rău" în zonele din partea de sud și cele deluroase din partea de mijloc, arătând semne de uzură a structurii atât la construcția din beton, cât și la construcția din asfalt, la "acceptabil" spre "bun" în zonele din partea de nord, mai ales între Caransebeș și Lugoj (de la km 455+500 la
MEMORANDUM DE FINANŢARE din 17 aprilie 2002 convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Reabilitarea secţiunii Drobeta-Turnu Severin-Lugoj a drumului naţional DN 6 (faza 2 a proiectului Craiova-Lugoj), România"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149687_a_151016]
-
în câmp aurit, pe o terasă neagră, se află un coș industrial zidit din care ies flăcări orientate cu vârful spre dreapta, toate ro��ii. În a doua partiție, în câmp de argint, broșează o terasă verde, alcătuită din formațiuni deluroase. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate: Coșul industrial din care ies flăcări semnifică faptul că această așezare este un centru industrial. Culoarea roșie și flăcările simbolizează incandescența oțelului topit și
HOTĂRÂRE nr. 408 din 5 mai 2005 privind aprobarea stemelor unor oraşe din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167423_a_168752]
-
cu trei turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate: Coșul industrial din care ies flăcări semnifică faptul că această așezare este un centru industrial. Culoarea roșie și flăcările simbolizează incandescența oțelului topit și concordă cu numele orașului. Terasa verde alcătuită din formațiuni deluroase simbolizează relieful caracteristic Banatului. Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș.
HOTĂRÂRE nr. 408 din 5 mai 2005 privind aprobarea stemelor unor oraşe din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167423_a_168752]