10,668 matches
-
proasta; cine-s cîștigătorii? Niște intelectuali. Aici se ivesc neclarități. Mulți din PSD, guvern, jacuzzi sînt oameni cu diplomă, cu două-trei doctorate, și-și cîștigă într-adevăr existența de pe urma muncii cu gîndirea, pe brînci, fiind în același timp bogați și demni de urmat în timp ce scuipă semințe de floarea-soarelui pe marmora din baie și trag vînturi circulare. Pare o contradicție. Nu e. Golding: "Bogăția este o caracteristică sexuală secundară, la fel ca talentul sau geniul". Deci oamenii bogați sînt precis talentați sau
Creierul națiunii by Răzvan Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/11760_a_13085]
-
profesionist. Dar, întrucât am reușit să trecem peste acest obstacol, din dragoste pentru dans, ne-am bucurat de tot ce puteam afla din filele cărții. Și din aceste file se desprinde, în primul rând, portretul unui artist cu o viață demnă de un roman, cu suișuri rapide și strălucitoare și căderi amețitoare, după care puțini oameni ar mai fi putut reveni pe linia de plutire, necum să se mai poată înălța din nou. Totul se pare că a început când băiețelul
Din istoria dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11822_a_13147]
-
și o fată blondă, Carol, aliată a băiatului și prietenă plină de atenții drăgălașe. Misteriosul domn, Ted Brautigan (un Anthony Hopkins în mare formă, ca întotdeauna aș zice), devine instinctiv aliatul celor mici pe care îi secondează cu un tact demn de marii diplomați ai lumii. De altfel singurul mod decent de a ajuta. Că bărbatul are și niște puteri paranormale care îi creează grave necazuri e o chestiune secundară. La fel, secundară este și tema (literară) a ieșirii din copilărie
Hearts in Atlantis by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12885_a_14210]
-
am publicat cartea Un român în Canada. Am incercat sa umplu un gol de cunoaștere pentru românii de acasă, privați de informații despre ? trădătorii țării ?, în realitate temerarii care au ales să părăsească ? raiul ? comunist pentru o viață dura, dar demnă, în altă lume. În cazul meu, așa cum se deduce și din titlu, era vorba de țară unde m-a dus destinul, respectiv Canada. Ecourile acelei cărți nu s-au stins nici până în ziua de astăzi. Fără să știți, ne-ați
Un canadian în România. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]
-
lui, susține autorul, care este și compozitor, elev al lui Ferneyhough și Huber. Și anume, pentru transformarea acestui sistem într-un avanpost al luptei contra societății hedoniste a secolului 21. Tensiunea dintre societatea hedonistă și alternativa unei societăți serioase și demne propusă de oameni de știință, intelectuali, artiști care să-și asume rolul de modele complexe și nu de star-uri populiste, iată ceea ce propune ca model articolul lui Mahnkopf. Deși marginale, voci critice se aud și din perimetrul francez. Spre
DES-FOSILIZAREA (II) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12936_a_14261]
-
am citit că un regizor, fie el și Mel Gibson, își propune să facă un film despre "ultimele 12 ore din viața lui Iisus", privite crud, dur, realist, direct, "așa cum au fost", fără volute estetizante ideea mi s-a părut demnă de interes. Între austeritatea ardentă a unui Pasolini și dantelăria pastelată a unui Zeffirelli, e loc și pentru robustețea realistă. Cu atît mai mult cu cît "realismul" e, prin definiție, vocația primordială a cinematografului. Și cu atît mai mult cu
Dublura de cauciuc by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12915_a_14240]
-
prin discursurile premergătoare, deconstruind “simplificările” mutilante și reîntregind portretul lui Maiorescu prin racursiu logico-filosofic, Cornel Moraru procesează o întreagă bibliotecă și, scriind proză de idei, ne reîntoarce un obiect cultural de o limpiditate intelectuală, echilibru hermeneutic și claritate ideatică înalte, demne de concizia și spiritul critic ale lui Maiorescu însuși.
Eterna reîntoarcere la Maiorescu by Nicoleta Sălcu () [Corola-journal/Journalistic/12925_a_14250]
-
Unul din meritele extraliterare - dacă-mi pot permite să afirm așa ceva - ale romanului dumneavoastră, cred eu, este acreditarea ideii că poți aparține unei țări fără ca originile tale etnice să te lege de ea. Mi se pare o idee cu totul demnă de reținut, azi. V-ați simțit legat de România nu fiindcă ați fi avut strămoși români (deși, citindu-vă romanul, am fost tentată într-un prim moment să cred așa ceva). V-ați simțit legat de România în primul rînd prin
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
revizuirile decît cu riscul de-a atenta la condiția vitală a propriei sale libertăți... În rest, Caleidoscopul d-lui Ilie Guțan cuprinde analize și reconstituiri istorice pertinente, nu o dată acribioase, cu o stăruință ardelenească a sfredelirii subiectelor abordate, în consecință demne de tot interesul, consacrate deseori unor nume mari precum Maiorescu, Macedonski, Goga, Rebreanu, Arghezi, Philippide, Blaga, Ștefan Aug. Doinaș. G. Călinescu apare evocat prin prisma unor amintiri personale, mărturisindu-se cu evlavie “fascinația” iscată de prodigioasa personalitate. Cufundarea exegetului în
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
să plece în vacanță, iar cînd e vorba de români îi arată mai degrabă ca pe niște neisprăviți. Voi continua această povestire în același stil, convins că toate amănuntele acestea disparate se vor lega la un moment dat în ceva demn de luare-aminte - și despre care eu însumi, în clipa în care citiți aceste rînduri s-ar putea să nu am habar” (pp. 30-31). Aventura celor doi foști securiști din generații diferite pe pămînt american are un aer de pulp fiction
Proza de laborator by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12999_a_14324]
-
pentru prima dată în contact cu dis ciplina numită Istoria veche a României. Nu în ultimul rând, remarcăm că această carte este expresia unei îndelungate activități didactice, desfășurate de profesorul Petolescu la catedra Facultății de Istorie a Universității București. Un demn urmaș al lui Vasile Pârvan, Vasile Christescu (1902-1939) a fost unul dintre cei mai de seamă istorici și arheologi ai României interbelice. Acesta și-a susținut teza de doctorat la Universitatea din București în anul 1929, lucrare intitulată Viața economică
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
luptă. Posedând o remarcabilă știință a minimalizării lucrurilor neconvenabile și-a delimitării de cele care i-ar putea crea în viitor neplăceri, dl. Pintilie s-a situat pe poziția iubitorului de abstracțiuni, pentru care pasiunile, suferințele și dorințele umane sunt demne de tot disprețul. Dl. Pintilie e imbatabil pentru că nu se depărtează nici un milimetru de la legea și logica auto-suficientă și paranoică a instituției care-l plătește. Nu știu dacă viața de subterană a oricărui arhivar, cultul comploturilor și-al clandestinității au
Preumblare pe lângă dosare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13033_a_14358]
-
în funcții și la onoruri pe care nici că le visau, oricît l-ar fi slujit, în regimul lui Ceaușescu. Căile istoriei sînt cîteodată la fel de misterioase ca ale lui Dumnezeu. * ARCA (nr. 1-2-3 din 2004) vine cu mai multe lucruri demne de atenție. Spicuim: un lung studiu al d-lui Iulian Negrilă despre Ioan Slavici - jurnalist (ce e drept, în pofida titlului, în studiu e vorba mai mult despre memorialist și nuvelist decît despre autorul acelor articole politice care i-au scandalizat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13017_a_14342]
-
Andrews se cufundă din nou în descrierea exhaustivă a avantajelor diplomatice ale modului ei de a telefona, în timp ce Barbara Stevens, cu capul în mîini, stătea atent aplecată peste carnetul de întîlniri, ținînd ochii închiși, închipuindu-și cu o precizie scenică demnă de cei mai buni regizori fiecare din reacțiile și contracțiile faciale pe care prezența ei la Paris avea să le declanșeze în cercul relațiilor sale, deja la curent cu ultimele ei activități grație zelului intrigant al secretarei. Începu apoi să
Salvador Dalí - Chipuri ascunse by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13046_a_14371]
-
bună ediție, a poetului, Îmbunătățită de la 1965, prin anii următori: 1972, 1981, 1987, 1990), Mihai Eminescu, Ion Barbu, Damian Stănoiu. La unele cărți, ale acestor clasici, profesorul Ion Nistor a avut contribuții recunoscute și comentate În consens. Amintesc o antologie demnă de interesul marelui universitar Ion Zamfirescu, intitulată Dramaturgia istorică română contemporană din 1988, pe care aș zice că a completat-o În această carte cu o binevenită Cronologie a dramaturgiei din perioada 1827 - 1987. Nu forțez sensurile unui C.V. al
Clasicii – contemporanii lui Ion Nistor. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1447]
-
bătut. Și nu putea ieși din spaima vecină cu moartea, deși trecuseră câțiva ani de când fusese eliberat. Nu de acești vinovați fără vină vorbesc. Toți ceilalți au făcut cariere strălucite. Din Întâmplare (fericită Întâmplare) nici-unul dintre noi nu a fost”demn”să fie ministru sau prim secretar de partid.( Am subliniat intenționat demn, ca să se Înțeleagă de ce demnitate era vorba). Nici În nomenclatura Comitetului Central al partidului Comunist Român nu au avut state de plată. Ci au ajuns prin propriile puteri
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
câțiva ani de când fusese eliberat. Nu de acești vinovați fără vină vorbesc. Toți ceilalți au făcut cariere strălucite. Din Întâmplare (fericită Întâmplare) nici-unul dintre noi nu a fost”demn”să fie ministru sau prim secretar de partid.( Am subliniat intenționat demn, ca să se Înțeleagă de ce demnitate era vorba). Nici În nomenclatura Comitetului Central al partidului Comunist Român nu au avut state de plată. Ci au ajuns prin propriile puteri datorită eforturilor făcute. Uneori dure eforturi căci nu aveau sprijinul binevoitor al
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
fără a mă împinge să-mi cultiv, doamne ferește, situarea vanitoasă. Profesorul Al. Călinescu, sosit în vizită la fiul său (care, după ce a obținut diploma unei mari școli franceze, s-a instalat la Paris unde și-a găsit o slujbă demnă de studiile sale), a trecut să mă vadă, într-o după amiază. L-am primit cum am știut mai bine, și l-am ospătat cu felurite gustări grecești cumpărate pe rue des Plantes, cu brânzeturi, cu un Tokay alzacian și
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
moară un șperț de cântec: căram pietre de moară trec drumul invers ca o lebădă șchioapă și strig pervers: sunt o stână de apă din google poeții trec la bară concluzii li se văd epoleții: idioți bârfe confuzii. CURKA curka demnă nu se-ncurcă e un semn de-al celui spurcă onomatopeele se bârfesc Într-un ecou Vaca paște și dă lapte boul Marii e tot bou pe un orificiu plat nu-ncape un alivanti el iubește indiscret și incestuos o
Incognito. In: Editura Destine Literare by George Filip () [Corola-journal/Science/76_a_302]
-
autobuzul, decât să naștem nervi și păcate când acesta întârzie, mai bine ne-am ruga, luminându-ne astfel mintea și curățindu-ne sufletul, care, hrănit cu rugăciunea, naște cuvinte înțelepte, gânduri dumnezeiești și bucurii de nedescris. Căci rugăciunea este „lucrarea demnă de vrednicia minții sau cea mai bună și mai curată întrebuințare a ei”<footnote Evagrie Ponticul, Capete despre rugăciune, în Filocalia..., vol. I, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 97. footnote>. Deci, decât să umplem timpul cu păcate, mai bine să
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
mult la tradiția spirituală a românilor. La cultura românească. Are un aer de măreție și de liniște în același timp. Nu încerc să fac aici o evocare. Este vorba despre o descriere fidelă a celui care a inspirat-o, perfect demnă de el. Noblețea și frumusețea să pură, sufletească, țin mai ales de faptul că este nutrit din seva marilor tradiții culturale. În tot ce spune și face Dan Puric, simți vibrând dragostea pentru poporul său. Profund înrădăcinat în istoria și
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
și Îmi face semn să păstrez tăcerea pentru că Mama Floarea Își asculta cântecul compus pe o struna de suflet de fiul ei. “Maica-și poartă toamnele la vale Multe, câte-ncap În șaptezeci. Vine dintr-o margine de jale Urcând demnă a timpului poteci. .................................................................. Și-ntr-o zi măicuța mea s-a dus. Unde... niciodată nu mi-a spus. Am văzut cum a urcat la cer Într-un car de foc și lerui-ler Și-acum cred că mama-n sfanțul Soare
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
vedere dinamic, secțiunea culminează în momentul schimbării saxofonului alto cu cel sopranino (măs. 133), când nuanța generală este din nou f. Fără ca scriitura vocală sau cea instrumentală să fie modificată semnificativ, compozitorul materializează aproape fizic intenția atingerii unor înălțimi spirituale demne de titlul piesei de față. Ascensiunea spre registrul acut și intensificarea evenimentelor sonore prin procedee metro-ritmice reprezintă calea către realizarea acestui deziderat. Un nou tip de textură este situat ca fundament al discursului din ce în ce mai dens și crenelat al saxofonului sopranino
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
chiar și pentru poet, a poeticului pur: “când se Întorc barbarii din Occident, călare pe concepte, /drept emisari ai unor mari fabrici de salam (Întoarcerea barbarilor). Găsim la Dinescu și o aderență la interpretare, Întrucât textele sale sunt acoperiri sonore, demne ele Însele de o bucurie a celui care citește. Poezia Sunt tânăr, doamnă, celebră, prinde voce În versiunea extrem de reușită a lui Florian Pitiș. De altfel, această spunere integrează o realitate evadând din latență, o frescă a noului, mai savuroasă
ALECART, nr. 11 by Sabinne Marie Tăranu () [Corola-journal/Science/91729_a_92873]
-
cronică ploieșteana. 1825-1974. Muzică în viață orașului Ploiești. Cartea a III-a. Diletanții. 1907-1949. apărut la Editură Ploiești-Mileniul III, 2006<footnote În sala „Modern”, renovată și frumos decorată, Maestrul a dat un concert bogat, de data aceasta cu un program demn de un auditoriu versat. Deși era în plină desfășurare a seriei de recitaluri de sonate (martie-mai 1921, Ateneul Român, cu Alfred Alessandrescu) a găsit totuși timp ca să pregătească pentru un mic turneu în provincie și un program variat, cu piese
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]